Tag: defrisari

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: La sala de comedie: „Ilie Sârbu s-a aliat cu Verestoy ca să ne salveze pădurile”

    Mitingurile organizate duminică împotriva defrişărilor ilegale – eu însumi fiind pe deplin de acord că situaţia este dramatică şi că era momentul ca românii să iasă în stradă pentru a-şi apăra pădurile – au în spate lobby-ul PSD care doreşte să forţeze trecerea prin Parlament a unui nou Cod Silvic cu prevederi scandaloase. Premierul Ponta a recunoscut public că doreşte să fie votat acest cod, scriind pe Facebook: „Săptămâna viitoare trebuie să ne luptăm să trecem Codul Silvic, ca să nu se mai taie pădurile de către tot felul de firme din străinătate, protejate de lobby-uri din România”.

    În primul rând, eu l-aş invita pe premier să ne spună o singură prevedere, una singură, introdusă de PSD în acest nou cod şi care să susţină această declaraţie de bune intenţii. Eu mă îndoiesc că o va găsi. În al doilea rând, o afirm fără ezitări: primul-ministru vrea să legifereze raderea unei suprafeţe de pădure estimate între 550.000 şi 1,2 milioane hectare. Care este şmecheria făcută de iniţiatorii acestui proiect, şmecherie la care PSD ţine atât de mult: articolul 20 din noul Cod Silvic instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. Asta înseamnă că proprietăţile sub 10 ha nu sunt obligate la astfel de amenajări, amenajări care presupun evidenţa masei lemnoase, vârstă acesteia, cantitatea care poate fi tăiată în fiecare an şi replantările care trebuie efectuate. Pe aceste suprafeţe se va putea tăia fără nici o supraveghere.

    Istoria PSD din ultimii ani arată că liderii formaţiunii urmăresc să radă pădurea şi să facă bani. Am uitat prea repede că mai mulţi parlamentari PSD, în frunte cu Viorel Hrebenciuc şi Ilie Sârbu, au fost prinşi de DNA încercând să retrocedeze ilegal o suprafaţă de peste 43.000 de hectare de pădure, prejudiciul estimat fiind de peste 303 milioane euro! Am uitat prea repede şi faptul că directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, a fost trimis în judecată în acest dosar, fiind acuzat de abuz în serviciu şi sprijinirea unui grup infracţional organizat. Cu toate acestea, Crăciunescu – susţinut politic de Ilie Sârbu – este în continuare în fruntea Romsilva. De aceea, cred că onorabilii manifestanţi de duminică – cu a căror cauză simpatizez pe deplin, repet – ar fi trebuit să se ducă mai degrabă să protesteze în faţa opulentului sediu Romsilva din Şoseaua Petricani, în loc de Palatul Cotroceni.

    Curtea de Conturi a arătat încă din 2013 că, din cele circa trei milioane de hectare retrocedate, circa 20% ar fi ajuns în posesia unor persoane care nu aveau acest drept. Şi Camera de Comerţ Româno-Americană a indicat retrocedările ilegale drept sursă majoră a defrişărilor abuzive. “Am luat act cu surprindere de noul proiect pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul Silvic, adoptat de Senatul României în şedinţa din 17 septembrie 2014 şi înaintat Camerei Deputaţilor, camera decizională, în procedură de urgenţă. Modificările propuse prin acest proiect nu sunt menite nici pe departe să rezolve problema dramatică a defrişărilor şi retrocedărilor ilegale, aşa cum au fost prezentate de Curtea de Conturi a României în anul 2013 în Raportul de audit privind «Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012»”, se arată într-un comunicat al AmCham, din toamna lui 2014. Ulterior, PSD a acceptat o parte din criticile AmCham.

    Este nevoie de un efort major în România pentru salvarea pădurilor şi, în paranteză, vă spun că tăierea pădurilor virgine şi cvasivirgine este ireparabilă, pentru că reîmpăduririle nu vor reface niciodată acel ecosistem unic. Dar noul Cod Silvic, promovat de regimul PSD – aliat din 2000 până acum cu baronii maghiari ai lemnului, în frunte cu eternul senator UDMR Atilla Verestoy – nu va face decât să adâncească răul făcut până acum.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Lucia Varga iniţiază o lege care introduce defrişările ilegale în Legea siguranţei naţionale

     Varga a prezentat iniţiativa legislativă, precizând că propunerea sa nu a fost acceptată de premierul Victor Ponta în momentul în care era membru al Guvernului.

    “Azi vom depune acest act normativ de modificare a Legii siguranţei naţionale, declarând ca vulnerabilitate defrişările ilegale pe suprafeţe mai mari de un hectar, precum şi reducerea fără aprobări legale a consistenţei un arboret cu mai mult de 50% faţă de prevederile amenajamentului silvic în vigoare (…) Dacă va fi voinţă politică în Parlament pentru a trece acest act normativ, înseamnă că instituţii ale statului cu responsabilitate privind siguranţa cetăţenilor şi a comunităţilor, precum Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, vor putea interveni alături de Ministerul Mediului şi Departamentului pentru ape, păduri şi piscicultură pentru reducerea corupţiei din sistem şi pentru reducerea jafului cu care ne confruntăm”, a susţinut deputatul PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Defrişări ilegale: Peste 900 de hectare de pădure tăiată la ras în Argeş, într-o zonă protejată

     Ministrul Lucia Varga a efectuat, joi, în nordul judeţului Argeş, o acţiune de control a rapoartelor vizând defrişările ilegale, constatând că au fost afectate 2.000 de hectare de pădure, din care pe 915 hectare pădurea a fost tăiată la ras.

    “Am fost în ţară în multe locuri unde au fost tăieri necontrolate, dar ce-am văzut astăzi în Argeş este de neacceptat. (…) Soluţia în acest moment la acest flagel este noul cod silvic care acum este în Parlament şi care este contestat de toţi cei care au profitat de pe urma jafului din păduri. “, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Lucia Varga.

    Ea a mai apreciat că se poate vorbi, în acest caz, “de o anumită protecţie din partea politicului”. “Imposibil să tai 915 hectare la ras, să transporţi 206.000 de metri cubi, am făcut o socoteală, aproximativ 6.000 de camioane încărcate cu lemn fără să le vadă nimeni”, a mai spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pedepse mai aspre pentru tăieri ilegale de păduri. Lucia Varga: “Hoţii de lemne devastează pădurile”

     Prezentă joi la Ploieşti, unde a participat la o întâlnire cu primarii din judeţul Prahova, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, a anunţat că în mai puţin de o lună va fi gata un proiect pentru un nou Cod Silvic, actualul act normativ urmând a fi modificat în contextul în care în mai multe judeţe din ţară se înregistrează fenomenul de defrişări “necontrolate şi nepermise”.

    Conform Luciei Ana Varga, defrişările necontrolate reprezintă “un fenomen” în judeţele Suceava, Caraş-Severin, Prahova, Harghita, Covasna, Maramureş, unde suprafeţe mari de păduri au fost tăiate fără avize.

    În acest context, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură a afirmat că multe dintre inundaţiile produse în România “au drept principală cauză defrişările de păduri”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prea puţine păduri pentru urşii din România. Care este numărul animalelor şi câţi se mai pot hrăni după ultimele defrişări

    Peste 6.000 de urşi trăiesc în pădurile din România, deşi acestea mai permit prezenţa a doar 4.000 de animale după ce în ultimi ani au fost defrişate pentru diverse construcţii, drumuri şi chiar unităţi de cazare turistică, iar din acest motiv urşii coboară pentru hrană în zonele locuite de oameni.

    “Populaţia de urşi din România a rămas constantă în ultimii ani, undeva la peste 6.000 de exemplare. E destul de mare, pentru că în ultimii ani toate habitatele pentru urs pe care le aveam au început să se fragmenteze din cauza dezvoltării infrastructurii rutiere, a dezvoltării economice şi a infrastructurii turistice. De asemenea, prin dezvoltarea urbanistică a unor zone aceste habitate pe care le prefera ursul încep să se restrângă şi aici apar problemele. Urşii îşi părăsesc locurile lor de linişte din cauza influenţei asupra mediului lor”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tribul care nu există salvează pădurile amazoniene – GALERIE FOTO ŞI VIDEO

    Jose Carlos Meirelles susţine că agenţia guvernamentală are nevoie de dovezi pentru a atesta existenţa comunităţilor indiene “nedescoperite” ca să stopeze pericolul defrişărilor din regiune. Contactele tribului cu lumea din afara junglei sunt însă extrem de limitate. Jurnaliştilor de la BBC li s-a permis să-i filmeze de la un kilometru distanţă folosind tehnologie de ultimă generaţie.

  • Cele patru mistere ale padurilor. Ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani?

    Industria de prelucrare a lemnului are traditie in Romania din
    jurul anului 1900. Opt decenii mai tarziu, industria de exploatare
    forestiera si cea de prelucrare a lemnului impreuna cu industria
    mobilei, care ocupa locul 20 in lume si exporta 70% din productie,
    ajunsese una dintre cele mai importante ramuri de productie. Era
    clar insa ca aceasta industrie avea nevoie de modernizare si
    retehnologizare. Acest lucru s-a facut dupa ’90 in general prin
    investitii masive din strainatate – in esenta, sute de milioane de
    euro in fabrici de ultima generatie in orase precum Sebes, Brasov,
    Comanesti sau Radauti. Iar cele mai importante companii din
    domeniul prelucrarii lemnului apartin grupurilor austriece.


    Pentru cei de la Kronospan, sursele de aprovizionare pentru
    fabricile de la Brasov si Sebes sunt Romania si Ucraina. Ei nu
    detin paduri, iar RNP este unul dintre furnizori. Insa austriecii
    conteaza pe mai bine de o mie de furnizori, in general firme mici,
    pentru care contractele cu Kronospan sunt “foarte importante”. In
    viziunea oficialilor companiei, avantajele alegerii Romaniei au
    fost traditia de prelucrare a lemnului, personalul calificat, dar
    si cererea masiva de pe piata. Explozia imobiliara a determinat si
    o cerere importanta de placi de lemn cu diverse intrebuintari:
    constructii, mobila sau decoratiuni interioare. A contat si
    existenta unor piete externe traditionale si situarea Romaniei
    intr-o zona care face legatura atat cu pietele din fosta URSS, cat
    si cu Orientul Apropiat. “Dezavantajele Romaniei, in schimb, se
    refera in special la sistemul politic instabil, la desele schimbari
    legislative in domeniul fiscal si nu numai”, sustine Oana Bodea, PR
    manager al firmei.


    Gerald Schweighofer, proprietarul grupului austriac cu acelasi
    nume, care opereaza in Romania cu numele Holzindustrie
    Schweighofer, mizeaza pe aceleasi aspecte enuntate de cei de la
    Kronospan: angajati competitivi si calitate buna a lemnului. El
    detine 50.000 de hectare de padure in Romania si cumpara lemn de la
    mai multi furnizori: “Direct, Romsilva nu e cel mai mare furnizor
    al nostru, dar indirect da”. Cea mai importanta destinatie de
    export pentru grupul sau este Japonia, unde livrarile anuale ajung
    la o suta de milioane de euro, japonezii folosind lemn prelucrat de
    fabricile austriacului.

    Daca cele mai multe afaceri se concentreaza pe prelucrarea
    trunchiurilor, cei de la Egger, de exemplu, folosesc drept materie
    prima deseuri din lemn, resturi si lemn rezultat din defrisarile de
    intretinere, aschii provenind de la gaterele din zona si lemne
    industriale cu valoare redusa. Sursa principala de materie prima o
    reprezinta gaterele din judetul Suceava care le furnizeaza
    rumegusul, stinghiile si placile, alaturi de Romsilva (circa 5%),
    proprietarii particulari de paduri sau companiile de recoltare a
    lemnului pentru butuci.


    “Am estimat ca noua unitate de productie din Romania va avea
    capacitatea sa acopere cererea locala, dar si cererea din alte tari
    est-europene si, treptat, si din tari mai indepartate, din Turcia
    si Orient”, explica Mihai Sandru, directorul comercial al fabricii
    Egger din Radauti. A contribuit la alegerea orasului Radauti
    infrastructura buna de transport feroviar si rutier. Din Suceava
    exista legaturi directe atat pe drumurile nationale, cat si pe
    calea ferata – conducand atat spre sud, catre orasele Bucuresti si
    Constanta, cat si spre nord, catre Ucraina. “Nu in ultimul rand, a
    contat si potentialul economic al Romaniei ca membru al Uniunii
    Europene”, adauga Sandru.


    In 2010, destinatiile de export nu au mers deloc rau, iar
    afaceristii chestionati vorbesc mai putin de scadere si mai mult de
    stagnare sau usoara crestere. Cele mai mari exporturi sunt cele de
    lemn neprelucrat, releva o analiza pe baza datelor Institutului
    National de Statistica, citata de Ziarul Financiar. In primele sase
    luni ale anului trecut, exporturile de lemn brut au atins 305,8
    milioane de euro, in crestere cu 34% comparativ cu perioada
    similara din 2009. Separat de acestea, articolele rezultate din
    prelucrarea lemnului (ca, de exemplu, PAL, MDF, diverse placi) au
    atins 280 milioane de euro la jumatatea anului si au avut un plus
    de peste 30%. Dupa primele noua luni din 2010, valoarea
    exporturilor totale realizate de industria lemnului, a hartiei si a
    mobilei era de 2,4 miliarde de euro, adica 7,82% din totalul
    exporturilor, in crestere de la 1,9 miliarde (8,02%) in aceeasi
    perioada a lui 2009.

    Daca oamenii din industrie nu asteapta cresteri notabile pentru
    2011, pe termen lung viitorul suna bine. Constructiile care au la
    baza lemnul devin din ce in ce mai cautate, pe masura ce ia
    amploare conceptul de dezvoltare durabila si protectie a mediului.
    Aceasta are un efect pozitiv, contribuind la redresarea economica a
    Romaniei, spun oficialii Egger, subliniind insa ca un management
    durabil al fondului forestier trebuie sa faca parte din strategia
    de dezvoltare a acestui sector.


    Marile grupuri sustin la unison, de altfel, ca lemnul trebuie sa
    provina din taieri legale, nu trebuie sa fie furnizat din paduri
    fara certificare, cu valoare de proprietati protejate, iar
    legislatia in domeniu trebuie sa fie stabila si clara. Gerald
    Schweighofer spune chiar ca din pricina incertitudinii legislative
    din domeniul managementului padurilor a stopat investitiile intr-un
    proiect de energie alternativa pe care incepuse sa il dezvolte.

    Despre management durabil nu a fost vorba in ultimii 20 de ani
    si, la fel ca in domenii precum energia sau privatizarile
    strategice, si padurile au avut “baieti destepti”. La intrebarea
    “Ce s-a intamplat cu suprafata impadurita a Romaniei in ultimii 20
    de ani?”, 4% dintre cititorii www.businessmagazin.ro constata o
    crestere, bazata pe efectele impaduririlor initiate de autoritati,
    iar 3% vorbesc despre stagnare. Cei mai multi dintre ei, 93%,
    apreciaza ca suprafata padurilor a scazut, ca efect al unui “jaf”
    constant si fara culoare politica.


    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>

  • Revista presei economice din Romania

    Bancherii ar putea porni o adevarata campanie de executari silite anul viitor,
    pentru a recupera macar o parte din banii neachitati de clienti
    prin valorificarea garantiilor imobiliare, insa persoanele fizice
    ar putea scapa, pentru ca “bancile nu se pot transforma in agentii
    imobiliare”, anticipeaza Gandul. Numarul inmatricularilor
    noi de automobile Dacia din Franta a crescut cu 11,8% in noiembrie,
    comparativ cu aceeasi luna din 2009.

    Software pentru Sony Ericsson, made in Cluj:
    compania suedeza MoSync isi va deschide o reprezentanta la Cluj
    care va genera cateva zeci de noi locuri de munca in anul 2011.
    Liviu Iordache, directorul Companiei Nationale de Autostrazi,
    declara pentru Romania Libera ca el nu crede in ipoteza
    furtului de bani publici destinati infrastructurii, ci doar in cea
    a cheltuirii neeficiente a acestora, intrucat “poate sunt licitatii
    care nu sunt bine urmarite”.

    Petrom inaugureaza astazi noul sau cartier general, Petrom City din Bucuresti, cel mai mare sediu
    al unei companii din Romania si o investitie care a depasit 130 de
    milioane de euro, anunta Adevarul. O noua criza politica,
    derapajele bugetare, dar si turbulentele din zona euro ar putea fi
    principalele amenintari la adresa monedei nationale in prima parte
    a anului viitor, conform analistilor care se asteapta la o scumpire
    a euro pana la 4,35-4,4 lei.

    Desi, pe hartie, Romania are un plan de combatere a defrisarilor ilegale, este
    pe ultimul loc in UE la capitolul actiuni concrete si risca
    sanctiuni dure in urmatorii doi ani, scrie Evenimentul
    Zilei
    , citand opinii ale oficialilor europeni conform carora ne
    aflam la coada Uniunii la capitolul grija fata de paduri. Astazi
    debuteaza targul imobiliar tIMOn, la AFI Palace Cotroceni, unde
    tinerii pot cumpara garsoniere fara sa plateasca TVA.

    Aurul a urcat saptamana aceasta la un maxim
    istoric
    la cursul BNR, de 145 de lei pentru un gram, cu circa
    40% peste nivelul de la inceputul anului, in special datorita
    fluctuatiilor pe plan international, remarca Ziarul
    Financiar
    . Guvernul a cuprins in proiectul de buget pentru 2011
    o reducere de 1,2 mld. lei (285,7 mil. euro) la capitolul asigurari
    sociale si ajutoare pentru familii si copii, inainte de a anunta
    cum vor modifica legile de acordare a acestora.