BusinessMagazin

Tag: dealeri

  • De la buget la superlux

    Austriacul a preluat conducerea afacerii din România în prima parte a anului 2014, la scurt timp după ce Dana Cortina, fostul director al Porsche Inter Auto, a fost promovată la conducerea reţelei de dealeri ai grupului VW din Spania; de-atunci, Peter Copetti a continuat să majoreze vânzările companiei suficient de mult pentru ca în 2015 să depăşească valorile din urmă cu şapte ani, un punct de referinţă pentru companie şi pentru piaţa locală de profil, în general. Spre deosebire de 2009, Porsche Inter Auto are în portofoliu Bentley şi Lamborghini, alături de centrul din Pipera, în care Porsche Holding a investit 15 milioane de euro.

    Peter Copetti este cel care a pus bazele reţelei Porsche Inter Auto în Germania, a gestionat vânzările Skoda în Austria şi după 15 ani la conducerea dealerului din Viena a venit în România pentru a prelua conducerea diviziei locale a retailerului auto austriac. Până în 2011, la conducerea Porsche Inter Auto s-au aflat doi directori, la fel ca şi în cazul Porsche România. Unul (Dana Cortina) reprezenta partea austriacă şi celălalt (Alin Tapalagă), partea română; nu doar Dana Cortina a fost promovată: în acelaşi an şi Alin Tapalagă a fost promovat ca director al importatorului Porsche Columbia, iar în prezent conduce Porsche Malaiezia.

    „Am venit în România la scurt timp după o finalizarea unei investiţii majore: centrul nostru auto Porsche Pipera, un pariu de 15 milioane de euro pe maşini premium şi de lux, într-o perioadă în care piaţa era la un nivel destul de scăzut, iar perspectivele de viitor, nu tocmai promiţătoare. Desigur, speram că piaţa va creşte din nou şi că, mai devreme sau mai târziu, îşi va atinge potenţialul maxim, dar nu aveam nicio certitudine“, afirmă Peter Copetti. El povesteşte că în 2014 şi 2015 a căutat mai curând semne ale stabilizării pieţei decât semnale de creştere. Anul trecut scăderea s-a oprit, ceea ce a dovedit că plusurile din 2014 nu au fost conjuncturale. Cu o rată de creştere constantă, de două cifre, tendinţa ascendentă a pieţei a rămas sustenabilă, în opinia executivului austriac. Iar în 2016, toate semnalele indică faptul că trendul se va menţine pe toate segmentele de piaţă, atât la nivelul mărcilor de volum cât şi al celor premium şi de lux. Iar de data aceasta, creşterea are baze sănătoase. Anul trecut Porsche Inter Auto a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 180 de milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul anterior, în timp ce vânzările de maşini au urcat în 2015 cu aproape 30%. În plus, compania a înregistrat şi un profit de un milion de euro. „Am fost, desigur, mereu pregătiţi să profităm de perioadele de creştere, aşa încât strategia noastră s-a bazat, într-un scenariu, pe stabilizarea pieţei pe care o aşteptam şi, într-un alt scenariu, pe reînceperea creşterii. Acum, putem afirma cu încredere că 2014 şi 2015 au fost doi ani de creştere, doi ani în care piaţa şi-a revenit“, consideră Peter Copetti. Tot el adaugă că, având în vedere investiţia semnificativă în mărcile premium şi de lux, şi-a dorit ca dealerul să înceapă să profite de pe urma ei cât mai curând posibil, aşa încât a susţinut vânzările pe aceste segmente.

    Cererea pentru automobilele Bentley s-a dublat anul trecut, în condiţiile în care, pe lângă cele zece coupe-uri şi limuzine livrate oficial de Bentley Bucureşti, parte a Porsche Inter Auto, alte zece SUV-uri au fost comandate în 2015; livrările au început cu luna martie a acestui an. Numărul comenzilor pentru Bentayga este deja similar cu cel înregistrat de dealerii Bentley din Varşovia şi Praga. Miza pentru dealerul Bentley de la Bucureşti este să atragă clienţi pentru Bentayga de la concurenţă – precum Range Rover, ale căror preţuri deşi pornesc de la 80.000 de euro fără TVA, ajung rapid la peste 200.000 de euro fără TVA în versiunea de top SV Autobiography, cu motorul pe benzină supraalimentat V8 de 5,0 litri şi peste 550 CP.

    „De asemenea, am încercat întotdeauna să menţinem un echilibru între mărcile de volum şi cele de lux. Ştiam, din datele noastre, că piaţa maşinilor premium şi de lux este mai stabilă, iar această tendinţă a fost confirmată în ultimii ani. Toate brandurile noastre de pe aceste segmente au avut vânzări din ce în ce mai mari de la an la an. Am pus la dispoziţia clienţilor noştri spaţii elegante, în care au putut testa şi comanda maşinile imediat după lansările lor internaţionale. Mai mult decât atât, le-am putut prezenta acestora service-urile noastre autorizate, lucru care a contribuit în mare măsură la întregul proces“, a subliniat Peter Copetti.

    Atât pentru mărcile de volum, cât şi pentru cele de lux, creşterea a fost susţinută de lansările unor modele noi, iar printre noutăţi se numără Audi Q2, Volkswagen Tiguan sau, acum, Skoda Kotiaq, noul SUV al cehilor. „O contribuţie importantă a avut-o şi relansarea creditelor de consum şi a serviciilor financiare, dar şi faptul că le-am putut oferi soluţii integrate clienţilor: de la programul buyback până la suport financiar pentru achiziţii noi. Cu toate acestea, vânzările de flote rămân motorul principal, iar pe acest segment furnizăm diferite soluţii integrate, precum cele de leasing operaţional şi servicii de trade-in“, arată Peter Copetti. Odată ce s-a asigurat că piaţa nu numai că s-a oprit din scădere dar se şi află pe un trend ascendent, „principala noastră preocupare a reprezentat-o activitatea de service. Aici nu este o chestiune legată de bani sau încredere, ci una care ţine de educaţie. Percepţia generală este că întreţinerea şi repararea maşinilor într-un service neautorizat nu va face o diferenţă prea mare din punct de vedere al calităţii, ci doar în ceea ce priveşte preţul, aceste servicii fiind mai ieftine. Dar de fapt, dacă te gândeşti mai bine, alegerea unui service neautorizat poate fi o opţiune destul de riscantă şi de costisitoare“.

    Una dintre cele mai mari provocări ale dealerului din ultimul an a fost reprezentată de criza Volkswagen şi problema emisiilor de noxe. „Sigur că informaţiile au ajuns pe piaţă, dar reacţia clienţilor nu a avut un impact asupra vânzărilor de maşini noi. Cred că preocuparea noastră principală ar trebui să fie găsirea unor modalităţi de a înlocui maşinile atât de vechi pe care le vedem pe drumurile din România, importurile de maşini second-hand din Marea Britanie, Italia sau Spania, care sunt depăşite şi, uneori, foarte periculoase. Chiar dacă înţeleg perfect argumentul preţului, mereu trebuie să ţinem cont de siguranţa pe şosea –  chiar consider că acesta este un aspect în care statul ar trebui să se implice mai mult“, spune Peter Copetti. Iar Volkswagen este în continuare cel mai bine vândut brand de import pe segmentul de autoturisme, în primele şapte luni ale acestui an, cu o creştere de peste 10% şi un volum de aproape 6.400 de unităţi.

    Pe de altă parte, parcul auto românesc a îmbătrânit accelerat, de la sub nouă ani în 2009 la peste 13-14 ani în prezent, din cauza importurilor masive de maşini vechi şi poluante. „Singura mea îngrijorare e legată de calitatea şi vechimea maşinilor second‑hand aduse în ţară. Cele mai multe maşini importate de persoanele fizice sunt destul de vechi, 80-90% dintre acestea au peste opt ani vechime, cu un istoric de utilizare şi de întreţinere neclar, ceea ce poate genera riscuri“, subliniază directorul Porsche Inter Auto. El se declară tot mai optimist, pe măsură ce vânzările de maşini noi cresc într-un ritm susţinut, pentru al treilea an consecutiv. „Sunt adeptul unei pieţe cu creştere sustenabilă, în locul uneia în salturi. Dacă acesta este cazul României acum, eu mă declar foarte mulţumit“, susţine Peter Copetti.

    În ceea ce priveşte reţeaua de dealeri, în afară de Pipera 2, Porsche Nord, Vest 1 şi 2 şi Timişoara, Porsche Inter Auto are în plan actualizarea showroomurilor la noile standarde. „Cu atâtea mărci în portofoliu, mereu e ceva de schimbat în showroomurile noastre, ca să ne asigurăm că respectăm întru totul standardele de brand. Anul trecut, am finalizat proiectele de reamenajare şi de identitate corporatistă la Porsche Bucureşti Vest 1 pentru showroomurile Skoda şi Volkswagen, la Porsche Bucureşti Nord pentru showroomul Volkswagen şi la Porsche Timişoara pentru showroomul Skoda. În general, mereu avem câte un proiect în derulare.“

  • Legătura dintre forfota de pe şantiere şi vânzările dealerilor auto

    Vânzările de camioane grele, de peste 16 tone, au „explodat” în prima jumătate a acestui an, înregistrând un avans de peste 43 de procente faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, vânzările de camioane au ajuns în prima parte din 2016 la aproape 6.900 de unităţi, în condiţiile în care piaţa vehiculelor comerciale a urcat cu 26% în acelaşi interval.

    Aproape unu din zece camioane vândute, adică aproape 700, este vehicul specializat, cele mai multe destinate pentru cărăuşie în domeniul construcţiilor. „Piaţa de camioane specializate pentru construcţii reprezintă aproximativ de 10,6 % din totalul pieţei vehiculelor cu masă maximă admisă de peste 16 tone, adică vehicule de construcţii, de distribuţie şi vehicule municipale. Volumul camioanelor specializate a crescut în 2016 cu 54,5% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, lucru care demonstrează că sunt realizate investiţii în proiectele de infrastructură din România”, spune Miloš Vujanović, vicepreşedinte al Automobile Bavaria Group şi şeful MHS Truck & Bus, companii controlate de omul de afaceri Michael Schmidt.

    Tot Miloš Vujanović declară că în cazul brandului MAN, cota vehiculelor specializate din totalul celor cu masă maximă admisă de peste 16 tone este de aproximativ 23,9%. „Faţă de anul trecut, s-a înregistrat o creştere considerabilă pe acest segment”, afirmă vicepreşedintele companiei.

    De partea cealaltă, piaţa utilajelor de construcţii, adică cea de buldozere excavatoare şi utilaje specializate, s-a prăbuşit în primul trimestru din acest an, după ce în 2015 a bifat un veritabil galop, iar vânzările au ajuns la 130 de milioane de euro, după cum apreciază reprezentanţii Bergerat Monnoyeur, grup care în România are în portofoliu mărci precum Caterpillar, dar şi John Deere şi utilaje Khun. Vânzările de utilajele de construcţii a crescut anul trecut cu aproximativ 40% faţă de 2014, iar Caterpillar deţine poziţia fruntaşă, cu o cotă de circa 25% dintr-o piaţă estimată la 1.600 de utilaje, potrivit lui Liviu Neagu, general manager al Bergerat Monnoyeur pentru România şi Moldova. Pe de altă parte, oficialii companiei spun că anul se aşteaptă la un declin de 25%.

    În cazul camioanelor specializate, care sunt prezente inclusiv pe şantierele mallurilor şi ale clădirilor de birouri din Capitală, potenţialul este în continuare de creştere. „Va avea loc cu siguranţă o creştere şi anul viitor în segmentul vehiculelor de construcţii, în condiţiile în care mai există proiecte importante de infrastructură, care ar trebui să demareze. De asemenea aşteptăm şi o creştere a cererii pentru vehicule municipale, ca urmare a contractelor ce sperăm să fie semnate de prestatorii de servicii cu noile administraţii locale”, afirmă Miloš Vujanović. Cele mai solicitate camioane specializate din gama producătorului german au fost basculantele MAN 8×4, însă s-a înregistrat o cerere mai mare decât anul trecut şi pe segmentul 6×4. Au fost de asemenea livrate şi betoniere, cel mai cerut model fiind cel de 9 metri cubi. 

    „O prioritate pentru managerii de flote este asigurarea unei funcţionări optime a întregului parc auto, fiind preocupaţi şi de cel mai bun cost total de operare. De aceea au nevoie de camioane fiabile, cu un consum redus de carburant şi o valoare ridicată de revânzare. MAN este un brand de camioane premium cu un preţ foarte competitiv pe piaţa românească”, susţine vicepreşedintele companiei.

    MAN a încheiat câteva contracte importante pentru achiziţii de flote pe piaţa românească; unele dintre acestea vizează şi peste 100 de unităţi, potrivit oficialilor companiei, care însă nu au dat alte detalii. „Deoarece statisticile referitoare la vehiculele înmatriculate conţin şi camioane care au fost vândute către companii internaţionale de transport şi apoi doar înregistrare în România, cifrele reale ale pieţei de profil sunt distorsionate. MAN se situează foarte bine în ceea ce priveşte cifrele reale de vânzare către clienţii din România, care operează atât intern cât şi international”, ţine să sublinieze Miloš Vujanović.

    Peste 80% din totatul vânzărilor de camioane se datorează firmelor de transport internaţional. În opinia vicepreşedintelui Automobile Bavaria Group, acest lucru indică faptul că economiile ţărilor din Europa de Vest cresc şi că transportatorii români muşcă o felie tot mai importantă, fiind competitivi la nivel european.

    „Odată ce vor demara proiecte importante de construcţii, acest lucru se va reflecta într-o creştere continuaăa volumelor în segmentul camioanelor specializate. Atunci vom putea afirma că acesta este un semn al creşterii economiei româneşti“, conchide Miloš Vujanović.
     

  • Cum plănuieşte Elon Musk să facă istorie

    Este greu să greşeşti atunci când estimezi impactul economic al industriei auto. Automobilele sunt în multe ţări dezvoltate baza industrială şi a pieţei de retail. Pe spatele industriei auto trăiesc o mulţime de alte afaceri: dealerii de maşini, benzinarii şi producătorii de combustibil, revistele şi emisiuni de profil, service-urile, gamerii, asigurătorii, firmele de publicitate. Producţia, vânzările şi proprietatea auto sunt vitale pentru ele. De aceea, ascensiunea şi succesul continuu al Tesla sunt atât de interesante: au un potenţial extrem de perturbator. Recent, Tesla Motors a anunţat peste 325.000 de comenzi în doar câteva zeci de ore pentru noul său model Model 3. Aceasta pentru o maşină care încă nu există şi nu va fi livrată prea curând, probabil nu înainte de 2018, scrie revista Slate.

    Marea inovaţie a Tesla Motors, şi a lui Musk, nu este ingineria maşinilor. Ideea de a folosi electricitatea pentru a propulsa o maşină nu este nouă. Mulţi alţi producători auto şi‑au aruncat pe piaţă propriile maşini electrice. Cea mai spectaculoasă inovaţie a companiei constă în practicile de afaceri, care diferă semnificativ de cele ale celorlalţi producători de autivehicule. Impactul Tesla se va simţi, probabil, dincolo de rezultatele financiare ale companiei.

    Dacă maşinile sale vor deveni ceva obişnuit pe străzi şi produse în masă, aşa cum Musk speră să se întâmple cu Model 3, şi dacă Tesla va ajunge pe profit (în 2015 a înregistrat pierderi operaţionale de 717 milioane de dolari), aceasta va însemna o modificare majoră a fluxurilor de venituri din economie. O schimbare mult mai mare decât cele 13,4 miliarde de dolari pe care producătorul le-ar obţine din cele 325.000 de maşini rezervate.

    Aceasta deoarece Tesla şi proprietarii de maşini nu-şi prăpădesc banii pe serviciile şi produsele care golesc portofelele industriei tradiţionale şi ale clienţilor ei. Fiecare vehicul Tesla pus în circulaţie înseamnă o tăietură în vânzările de combustibil. Compania a vândut deja 107.000 de maşini şi niciuna dintre ele nu foloseşte benzină. Un calcul sumar arată că la fiecare 100.000 de maşini Tesla în circulaţie, benzinăriile pierd venituri de 100 de milioane de dolari pe an (calculul are la bază preţurile din SUA). Bineînţeles, şi electricitatea costă, dar nu atât de mult.

    Apoi, vor fi schimbări în domeniul publicităţii. Start-up-urile cheltuie adesea exagerat de mult pe publicitate pentru a se face cunoscute pe o piaţă aglomerată. Însă Tesla este oaia neagră a familiei auto şi iese în evidenţă doar prin faptul că există. Musk a atras comenzi de invidiat fără, spre exemplu, să plătească pentru vreun spot publicitar de 30 de secunde la Super Bowl. Tesla lipseşte din reclamele de la televizor, dar numele apare în schimb frecvent în presă. Ambiţiile, carisma şi banii lui Musk sunt mai captivante.

    În 2015, trei din primii zece cei mai mari cheltuitori pe publicitate din SUA au fost General Motors (nr. 3, cu 3,1 miliarde de dolari), Ford (nr. 6, cu 2,5 miliarde de dolari) şi Fiat/Chrysler (nr. 8, cu 2,2 miliarde de dolari). De asemenea, Tesla nu s-a angajat în eforturi de sponsorizare, spre exemplu pentru echipe sportive, aşa cum fac ceilalţi producători auto, şi ignoră spectacolele auto. Companiile de maşini cheltuie tone de bani pentru a apărea cu maşini tunate la diverse spectacole şi manifestări auto. Tesla nici măcar nu s-a obosit să apară la New York Auto Show.

    De asemenea, producătorii auto cheltuie tone de bani pentru a-şi susţine vastele reţele de dealeri. Acestea sunt, într-un fel, principalii clienţi în condiţiile în care ele cumpără maşinile şi sunt singura cale în care producătorul ajunge la clientul final.
    Tesla nu are dealeri şi îşi vinde maşinile direct clienţilor prin magazinele de retail pe care le deţine. Fiecare maşină Tesla vândută reprezintă o pierdere de marjă pentru un dealer auto şi o ameninţare pentru o structură veche de un secol în care vehiculele sunt comercializate prin dealeri care menţin stocuri mari. Producătorii auto cheltuie mulţi bani pe stimulente – discounturi, dotări, pachete de opţiuni şi chiar premii în cash – pentru a scăpa de maşinile de pe stoc. Spre exemplu, în luna noiembrie a anului trecut, suma medie plătită în SUA ca stimulent a fost de 3.108 dolari de maşină.

    Tesla nu face aşa şi şi-a construit un model de business în care de cele mai multe ori cere preţul întreg. Iar dacă achiziţiile de maşini Tesla sunt subvenţionate, spre exemplu pentru diverse scheme de reducere a poluării sau de încurajare a start-up-urilor, altcineva plăteşte pentru ele – de cele mai multe ori contribuabilii. În SUA, o persoană care cumpără o maşină cu propulsie integral electrică primeşte scutiri de taxe de 7.500 de dolari.

    Wall Street-ul nu poate rămâne nici el indiferent. Tesla a fost destul de activă pe pieţele financiare. Anul trecut a vândut pe bursă acţiuni de 500 de milioane de dolari. Dar şi aici compania iese din tipar. Ea încasează în avans depozitele clienţilor, cu un an, doi, trei înainte de producţie sau de livrare. Ceilalţi producători nu fac aşa. Iar depozitele se adună, devenind, desigur, pasive. Odată ce acceptă un depozit, Tesla se obligă să producă maşina. Şi cum 325.000 de persoane s-au repezit să plătească în avans câte 1.000 de dolari pentru a-şi rezerva Tesla Model 3, compania a adunat 325 de milioane de dolari fără să plătească niciun comision lupilor de pe Wall Street.

    Capriciile se vor domoli, cu siguranţă, după ce compania va creşte şi va căuta să se transforme dintr-un brand de lux într-unul mainstream, spun unii analişti. Pe măsură ce se va maturiza şi va ţinti diferite niveluri de preţ, Tesla va trebui să se poarte ca un producător auto american tipic. Sau nu? Până acum nu a dat semne că se îndreaptă spre această direcţie. A reuşit să atragă 325.000 de comenzi în câteva zeci de ore fără să plătească pentru clipuri publicitare sau pentru participarea la spectacole auto, fără a-şi construi o reţea de dealeri. Iar aceasta este adevărata ameninţare care vine din partea Tesla pentru establishment-ul auto. Compania creează un model de afaceri alternativ. Un întreg ecosistem de afaceri alternativ.
    Ascensiunea Tesla nu va fi ca o plimbare prin parcul auto. A devenit o obişnuinţă pentru Musk să rateze ţintele de profitabilitate şi de livrare. Nu cu luni, ci cu ani.

    Revista Consumer Reports scrie că mailul Tesla este plin cu mesajele proprietarilor de Model X care se plâng că crossover-urile lor electrice au o grămadă de probleme care necesită reparaţii în garanţie. Un proprietar spune că maşina sa de 138.000 de dolari are probleme la ambele uşi din spate, că noaptea vede luminile dublu prin parbrizul uriaş şi că pilotul automat devine confuz uneori. Clienţii se plâng, dar şi laudă serviciile pe care le primesc de la Tesla, pentru că producătorul efectuează reparaţiile rapid şi eficient.

    Cu toate acestea, magia lui Musk funcţionează şi el a reuşit să construiască un adevărat cult în jurul său. Poate că ceilalţi guru din industria auto l-au luat în râs, dar guvernul francez i-a luat planurile foarte în serios. Ségoléne Royal, ministrul francez al ecologiei, dezvoltării sustenabile şi energiei, i-a cerut întreprinzătorului american să-şi construiască o fabrică în locul celei mai vechi centrale nucleare franceze, care va fi închisă începând cu anul acesta, scrie Francetvinfo.fr. Ministrul spune că a discutat cu Musk şi acesta i-a spus că ar vrea să construiască o uzină în Europa şi că oscilează între Germania şi Franţa.

    „Nu a spus nu! Cine nu riscă nu câştigă“, a explicat Royal, fostă candidată la preşedinţia Franţei. Contactată de Francetvinfo, Tesla a anunţat că „în prezent nu are proiecte de implementare în Europa“.

    Între timp, Tesla derulează planuri costisitoare de extindere a uzinei sale din Fremont pentru a majora capacitatea de producţie la 500.000 de unităţi până în 2020. Producţia lui Model 3 – primul model produs în masă – urmează să crească gradual până în 2019.

    Sunt voci care spun că nu maşinile vor fi obiectul principal de afaceri al Tesla, ci bateriile, ce urmează să fie produse la o fabrică, Gigafactory, aflată în construcţie în Nevada. Bateriile de acolo ar putea înlocui gazele naturale şi alte surse de încălzire, iar Musk nu a făcut din aceste planuri un secret. Bateriile ar trebui să reducă cu mai mult de 30% costul per kilowatt-oră.  Producţia va începe anul viitor, coordonată cu lansarea Model 3.

    Tesla şi planurile lui Musk sunt luate acum în serios şi de puternicii producători auto germani. Mercedes, BMW, Audi şi Porsche sunt şi ei producători de nişă, axaţi pe piaţa de lux. Au o experienţă de zeci de ani şi sunt giganţi în domeniul lor. Cândva nu puteau decât să ia în râs ambiţiile lui Musk. În noiembrie, Edzard Reuter, un fost preşedinte al Daimler, a descris Tesla ca fiind „o glumă care nu poate fi luată în serios în comparaţie cu măreţele companii germane“, scrie Los Angeles Times.

    Şi aceşti producători au lansat sau au în pregătire maşini electrice, dar planurile lor se concentrează pe propulsie hibridă, deoarece au crezut că prea puţină lume ar cumpăra maşini cu propulsie integral electrică cu o autonomie mai mică de 160 de kilometri la o încărcare completă. Însă succesul pe care îl are chiar în Germania Model S, pur electric, cu o autonomie de 400 de kilometri, i-a pus pe gânduri. Maşinile lor au, în Germania, vânzări dezamăgitoare. BMW i3, cu propulsive integral electrică, are o autonomie de doar 130 de kilometri!

    „Producătorii germani iau Tesla în serios din ce în ce mai mult. Nemţii sunt grozav de mândri de talentele lor inginereşti şi cred că naţia lor ştie orice se poate şti despre maşini, că nimeni nu poate construi o maşină mai bine decât ei“, spune Ferdinand Dudenhoeffer, specialist în industria auto germană la Centrul de Cercetare Auto al Universităţii Duisburg-Essen.  „Apoi iată că vine un golan tânăr din California. Au crezut că nu ştie nimic despre maşini şi l-au tratat ca pe o glumă. Iar acum îl văd cum conduce revoluţia.“

    Nemţii au cumpărat anul trecut de la Tesla mai multe maşini electrice decât de la oricare alt producător auto. Compania americană se dovedeşte a fi un competitor deosebit de puternic în Germania chiar şi înainte de lansarea Model 3, vânzând 1.582 de maşini Model S în 2015. Pe această piaţă, în aceeaşi periodă, BMW a reuşit să vândă 1.051 de maşini din modelul BMW i3s, Mercedes 1.161 de maşini cu propulsie integral electrică şi 676 de Smart-uri electrice, iar VW 796 Golf‑uri electrice.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Ioan Mezei, director general Stihl România

    „Educaţia este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă”

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service, iar anul trecut compania şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. De mai bine de 16 ani, Ioan Mezei este director general al Stihl România; anterior, a lucrat în cadrul Orange şi în sistemul Coca-Cola.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Aş putea spune că de când sunt la Stihl nu am avut o criză majoră, dar venirea aici a fost dificilă pentru că volumul de business era mai mic faţă de sistemul anterior în care am lucrat. Ultimii cinci ani au fost mult mai dinamici decât perioada de acum 15 ani, fiind mult mai multe investiţii. Or când ai de gestionat o afacere mai mică te confrunţi cu lipsa de resurse: când am ajuns la Stihl vorbeam de vreo 3 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că a concura, investiţii, care, sunt proporţionale cu dimensiunea afacerii. Nici notorietatea mărcii nu era la fel ca acum.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am venit dintr-o altă industrie şi a trebuit să mă adaptez la o nouă piaţă şi o nouă industrie şi nu a fost neapărat uşor. Am venit din fast moving consumer goods, unde ritmul este mult mai rapid şi totul se întâmplă după o altă logică. Vânzarea zilnică pe care nu ai făcut-o azi, la băuturi răcoritoare, s-ar putea să o pierzi, pe când vânzarea de unelte are un ritm mai lent. Sunt reguli noi. A fost interesant să găsesc cheile de creştere a vânzărilor; o consecinţă este că cifra de afaceri a fost în permanent pe plus.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape întotdeauna când un nou angajat intră în organizaţie, îi spun: „Mă aştept să greşeşti. Dacă nu greşeşti, înseamnă că nu-ţi asumi riscuri, adică nu te duci după oportunităţi, ceea ce probabil e o formă de involuţie”. Regula este ca dacă au greşit o dată, să încerce să nu repete aceeaşi greşeală, să facă altele. Şi eu am făcut greşeli, cum ar fi o campanie promoţională în care probabil că am risipit 60.000 de euro.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sunt calificat ca inginer. Dacă aş putea să aleg, aş alege businessul.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Medic. Îi respect, sunt nişte eroi, dar nu e de mine.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să investească într-o educaţie solidă, care este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă. Să îşi asume responsabilităţi; să se arunce, să nu aştepte să vină cineva – mama, tata, statul – să îi spună să facă ceva. Mi-e teamă că tânăra generaţie este mai înclinată spre a nu-şi asuma viaţa în propriile mâini.

    Chiar la 40 de ani investiţia în educaţie „riscă” să aibă rezultate. Educaţie formală se poate face la orice vârstă. În plus, învăţarea e zilnică, nu trebuie să fie doar formală. Trebuie să înveţi atât cât ai nevoie şi nimeni nu-ţi spune când să te opreşti sau ce ar mai trebui să înveţi.

    Peferinţe

    CUVÂNT: Se poate

    CARTE: Sunt pasionat de istorie. Am citit „Biografia lui Deng Xiaoping” de câteva ori.

    PERSONALITATE: E cineva care nu are notorietate foarte mare, nu are carismă – primarul din Oradea. Este foarte respectat într-un anumit mediu (orădenii) iar unul dintre partidele majore l-a invitat la Bucureşti ca secretar general, doar graţie reputaţiei lui.
     

  • Cel mai mare importator de maşini din România continuă extinderea reţelei

    Porsche România este în prezent cel mai mare importator de pe piaţa locală, cu afaceri estimate la circa 450 milioane de euro în 2015 şi cu mărcile Volkswagen, Audi, SEAT şi Škoda reprezentate în piaţă de către 101 de dealeri. Dintre cei 101, pentru marca Volkswagen Autoturisme sunt 22 de dealeri, pentru Audi 13 dealeri, pentru Škoda 32, pentru SEAT 12 şi pentru VW Autovehicule Comerciale alţi 22 de dealeri.

    Reţeaua de dealeri s-a extins anul trecut cu o nouă reprezentanţă ce include showroom şi service Seat la Constanţa, investiţie realizată de Pro Group Exclusiv Auto, companie care mai are în portofoliu mărcile Jaguar, Land Rover, Mitsubishi, Subaru, Hyundai şi Skoda. În 2015 compania a început implementarea noilor elemente de identitate ale mărcii SEAT la toţi distribuitorii mărcii. Există programe de implementare a noilor elemente de identitate şi la mărcile Volkswagen, SEAT şi Škoda până în 2017, iar investiţiile totale se ridică la cel puţin 2,9 milioane de euro. Investiţiile vor depinde de dimensiunea fiecărui showroom şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică.

    „Pentru 2016, obiectivul nostru este de a acoperi zone geografice strategice pentru evoluţia mărcilor noastre, astfel încât să asigurăm o reţea de distribuitori cât mai extinsă la nivel naţional şi pentru ca toţi clienţii noştri să aibă acces facil la toate serviciile noastre, indiferent de zona unde se află. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealership-ului, care trebuie corelată cu piaţă locală, dar şi de conceptul ce urmează a fi implementat“, a spus Brent Valmar, directorul general al Porsche România. El se află la conducerea companiei încă de la fondarea acesteia, la finalul anilor ’90. Alături de el, la conducerea companiei se află începând din luna septembrie a anului trecut Kurt Leitner, care l-a înlocuit pe Rainer Trischak şi va conduce Porsche România alături de Brent Valmar.

    Kurt Leitner are o experienţă de peste 20 ani în management strategic şi în dezvoltarea afacerii în cadrul Grupului Internaţional Porsche. În vârstă de 49 de ani, Leitner a ocupat anterior poziţia de director financiar al Porsche Chile, dezvoltând activitatea de import pentru mărcile Volkswagen Autovehicule, Volkswagen Autovechiule Comerciale, Volkswagen divizia camioane, Audi, Škoda, Lamborghini, Bentley şi MAN. Managerul austriac revine în România la patru ani de când şi-a încheiat activitatea ca director general al Porsche Finance Group România.

    Brent Valmar urmăreşte ca în 2016 să constituie o comunitate a maşinilor reprezentate de Porsche România: „Pentru 2016 ne propunem să consolidam locaţiile existenţe prin creşterea activităţii, loializarea clienţilor actuali şi atragerea unui număr cât mai mare de posesori ai maşinilor din grupul nostru, indiferent dacă maşina a fost achiziţionată din piaţă locală sau din import“. Strategia lui Valmar de a fi în contact cu toţi proprietarii maşinilor pe care le reprezintă se leagă de imprevizibilitatea pieţei auto, care a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din vânzări au dispărut.

    Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale. Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului de 74%. „Piaţa auto este dinamică şi uşor imprevizibilă. Atât importatorii, cât şi dealerii auto se adaptează rapid ritmului actual de dezvoltare a industriei auto, pentru a fi cât mai aproape de client, pentru a satisface nevoile clienţilor de acces la servicii rapide şi totodată la informare constantă“, a subliniat Brent Valmar. El spune că „mărcile noastre au fost şi vor rămâne mereu atractive pentru investitori, motiv pentru care rămânem deschişi parteneriatelor bazate pe respect şi încredere, cu eforturi depuse de ambele părţi. Factorii decisivi rămân experienţă în domeniu şi preocuparea constantă pentru îndeplinirea aşteptărilor clienţilor, spre deplină lor satisfacţie“.

  • Oţel şi sticlă pentru maşini

    Ultimul deceniu a reprezentat un adevărat roller-coaster pentru piaţa auto locală, de la investiţii de milioane şi chiar zeci de milioane de euro şi o piaţă care de la peste 300.000 de autoturisme vândute în 2007 s-a dus la mai puţin de 70.000 de unităţi în perioada de criză. Aceste salturi, dar şi prăbuşiri au atras după sine fluctuaţii în cadrul reţelelor de dealeri, unde mulţi au pariat pe adevărate „catedrale“ în care au investit chiar şi peste 20 de milioane de euro, cum sunt cazurile centrelor Cobălcescu de pe Splaiul Unirii din Capitală sau Porsche Pipera 2, în care Porsche Inter Auto a investit 15 milioane de euro.

    În tot acest timp, în ultimii opt ani, mai bine de un sfert dintre dealerii auto la nivel naţional şi‑au închis porţile pe măsură ce vânzările s-au concentrat pe marile oraşe, iar clienţii persoane fizice s-au orientat tot mai mult către maşinile la mâna a doua. Spre exemplu, în intervalul ianuarie-octombrie, 73% dintre cele 80.000 de maşini noi vândute pe piaţa locală au fost achiziţionate de firme, în timp ce importurile de maşini la mâna a doua au continuat să urce cu peste 10% la mai bine de 200.000 de unităţi în acelaşi interval.

    Dacia a demarat în vara anului trecut o campanie de reînnoire a reţelei de dealeri, modernizare care se va realiza în totalitate până la începutul anului 2017. Astfel, anul viitor, când vor veni noile Dacia Logan şi Sandero facelift, acestea vor fi comercializate din noile showroomuri. Când va veni noul Duster din 2018, întreaga reţea ar trebui să fie la noile standarde.
    Din iunie 2014 până în decembrie 2015, 40 de showroomuri au fost deja reamenajate şi aduse la noul standard, cunoscut sub numele de Dacia Evolution Plus. Aceasta reprezintă mai mult de 50% din întreaga reţea Dacia. Investiţia realizată depăşeşte 500.000 de euro.

    Noul concept de showroom include mobilierul nou, prezenţa unei zone de tip lounge şi a unui spaţiu pentru copii, prezentarea detaliată şi accesibilă a serviciilor propuse şi a diferitelor oferte de finanţare.
    Tot un dealer Dacia, Auto Cobălcescu, dar care mai are în portofoliu mărcile Renault, Nissan, dar şi SsangYong, a pariat pe restilizarea centrului din Bucureşti şi pe transformarea uneia din clădirile componente acestuia într-un centru BMW la noile standarde ale mărcii.

    Investiţia în noul centru se ridică la 2 milioane de euro, din care construcţia la 1,2 milioane de euro, iar restul reprezintă echipamentele. Centrul Cobălcescu din Bucureşti a fost cel mai scump dealership auto construit vreodată în România, fiind realizat în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, deschis oficial în 2009 pentru mărcile Dacia, Renault şi Nissan, alături de care s-au mai comercializat pentru perioade mai scurte Saab şi Suzuki, dar şi SsangYong, vândut în continuare de dealer, dar în volume mici. Al doilea cel mai scump centru auto din România este cel al Porsche Inter Auto din Pipera, unde austriecii au investit 15 milioane de euro în dealershipul de lux construit pentru Audi, Porsche, Bentley şi Lamborghini. Pentru 2015, Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 16 milioane de euro, faţă de 16,5 milioane de euro în 2014, când a mai înregistrat şi o pierdere de aproape 2 milioane de euro.

    Auto Cobălcescu este primul centru BMW deschis în Capitală care nu aparţine Automobile Bavaria, fostul importator exclusiv BMW până în 2007, companie controlată de omul de afaceri Michael Schmidt. Totodată, noul centru BMW va concura direct cu centrele Midocar tot de pe Splaiul Unirii, dar amplasat mai aproape de Centura Capitalei unde sunt comercializate mărcile Audi şi Volkswagen, dar şi cu Autoklass, centrul Mercedes-Benz aflat la intersecţia dintre Splaiul Unirii şi calea Văcăreşti. BMW urmează aceeaşi strategie precum Audi şi Mercedes-Benz de a avea cel puţin doi dealeri diferiţi în Capitală. Marca Audi este comercializată în Bucureşti de Midocar şi de Porsche Inter Auto, Mercedes-Benz de ŢiriacAuto şi Autoklass.
    Anul viitor numai din activitatea BMW Auto Cobălcescu estimează o cifră de afaceri de 10-12 milioane de euro, adică un plus de 40% faţă de cifra de afaceri curentă.

    Bogdan Militaru, fostul brand manager Seat şi actual director de marcă al Audi în cadrul Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa auto locală, spunea încă de la finalul anului 2014 că dealerii auto se vor asocia între ei după achiziţiile din ultimii ani pentru a reduce costurile şi pentru a se adapta la volumele mai mici de piaţă comparativ cu cele de peste 300.000 de autovehicule vândute în 2007 şi 2008. Motiv pentru care, până acum, dealerii mai mici şi fără resurse financiare au fost preluaţi de către cei mai mari, cum este cazul dealerului Volkswagen din Ploieşti, vândut de Cardinal Motors şi achiziţionat de grupul Rădăcini, sau investiţii în mărci premium realizate de dealeri care aveau de ani buni în spate un brand de volum, cum este cazul Cobălcescu sau Proleasing la Ploieşti care a adăugat la finalul anului 2014 marca BMW în portofoliu.

    Ruxandra Soare, actualul brand manager Seat în cadrul Porsche România, este de părere că „piaţa auto din România este în acest moment foarte dinamică şi într-un proces de reaşezare. Atât importatorii şi dealerii auto, cât şi clienţii se adaptează rapid ritmului actual al industriei auto. Dealerii multimarcă sunt din ce în ce mai răspândiţi, ei având avantajul de a fi activat în piaţa auto atât înainte, cât şi după2007. Avem dealeri multimarcă şi colaborăm foarte bine cu ei“.

    În acest moment marca Seat este reprezentată pe piaţa locală de 12 dealeri care includ showroom şi service, alături de cinci service-uri partenere. Anul trecut importatorul a autorizat un nou dealer în Constanţa, deţinut de compania Pro Group Exclusiv Auto. Spre comparaţie, în 2008 marca Seat deţinea o reţea de 20 de dealeri.

    „Pentru 2016 obiectivul nostru este de a acoperi două din zonele geografice pe care le avem deschise. Valoarea investiţiilor depinde de dimensiunea dealershipului, dar şi de conceptul ce va fi implementat, de distribuitor sau agent“, spune Ruxandra Soare. În anul care a trecut, marca Seat a început implementarea noilor elemente de identitate a mărcii la dealerii săi. Au beneficiat sau vor beneficia de rebranding şapte showroomuri, iar restul de cinci urmează a fi finalizate în prima jumătate a acestui an. Investiţiile în acest domeniu depind de dimensiunea showroomului, de tipul acestuia şi de condiţiile impuse de amplasarea geografică. Priorităţile pentru 2016 ale mărcii Seat sunt judeţele Timiş şi Bihor.

     

  • Black Friday pe Autovit.ro: toate autoturismele au fost vândute

    Pentru al doilea an la rând, Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România, a organizat pe data de 20 noiembrie 2015 campanie de reduceri de Black Friday.

    Astfel, românii interesaţi în găsirea unei maşini noi sau rulate au beneficiat de cele 38 de oferte de nerefuzat puse la dispoziţie pe platforma blackfriday.autovit.ro de către dealerii parteneri din toată ţara.

    Valoarea totală a maşinilor înainte de reducerile oferite de dealeri a fost de 1,2 milioane euro, iar suma discounturilor a ajuns la nivelul de 280.000 euro.

    Platforma blackfriday.autovit.ro a funcţionat vineri, 20 noiembrie 2015, în intervalul 8.00– 18.00 fără întrerupere. Programul iniţial a fost prelungit cu încă o oră datorită cererii foarte mari din partea clienţilor. Obiectivele campaniei au fost îndeplinite în proporţie de 100%.

  • În ce investeşte Stihl România investeşte 120.000 euro

    Un showroom de referinţă al reţelei Stihl trebuie să cuprindă spaţii dedicate expunerii produselor, atelier mecanic şi depozitare, mai precis 150-200 de mp. Pentru dezvoltarea unei reprezentaţe  pe noul concept (flagship store) sunt necesari până la 250.000-300.000 de euro, din care Stihl România îşi poate asuma până la 25 procente. “Intenţia noastră este ca showroom-urile şi atelierele dealerilor să crească nivelul actului de vânzare şi service. În momentul în care am început implementarea acestui concept, am constat că astfel de  investiţii erau prevăzute deja chiar de către o parte a dealerilor nostri,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    O serie de dealeri noi se alătură reţelei cu investiţii iniţiale de zeci de mii de euro. “Avem deja aplicaţii pentru dealeri care doresc să înceapă afacerea cu mai multe magazine de la bun început. Unul dintre argumentele importante pentru demararea afacerii antreprenoriale alături de noi este acela al susţinerii pe care noi o acordăm din primul moment. Aici este vorba de susţinere financiară, managerială şi educaţională,” precizează Ioan Mezei.

    Un român cu abilităţi de vânzari sau tehnice, odată intrat în programul de training Stihl, îşi va îmbunătaţi performanţele, după modele deja testate în reţea. “Acest program îl va ajuta pe antreprenor să supravieţuiască în climatul economic tumultos de la noi, iar pe angajat să se perfecţioneze, dar să aibă şi posibilitatea să dovedească absolvirea cursurilor,” declară Ioan Mezei.

    Odată cu investiţiile de ordin superior în spaţiile de showroom şi ateliere, Stihl a demarat un amplu program de training pentru dealeri şi angajaţii lor, unic în România. Cursurile urmăresc creşterea gradului de competenţă a angajaţilor în domenii precum management, vânzări, marketing, contabilitate, mecanică etc.

    “România este o piaţă pilot pentru acest program la nivelul pieţelor din această zonă a Europei. Este clar că suprafeţele mari de retail dedicate bricolajului atrag un număr mare de clienţi, asta însă cu bune şi cu rele. Noi ştim însă că accesoriile şi serviciile sunt extrem de importante pentru această piaţă, iar serviciile post-vânzare sunt vitale pentru ca un echipament să funcţioneze pe o perioadă lungă de timp. Comportamentul de consum arată că un posesor de motocoasă sau de motoferăstrău va căuta în proximitate un atelier bine utilat şi cu servicii profesioniste pentru diverse acţiuni de mentenanţă a utilajelor,” declară Ioan Mezei.

    Investiţia în programul de training se va ridica la aproximativ 120.000 de euro, resurse financiare ale Stihl de care vor beneficia mai ales dealerii care vor intra în acest program. “Vorbim aici de un potenţial cel puţin 1000  de oameni la nivel naţional care sunt angrenaţi în activitatea dealerilor din reţea,” mai adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • Investiţii de 850.000 de euro în reţeaua Stihl, în 2015

    “Ne concentrăm pe dezvoltarea de astfel de magazine, centre de vânzare şi consultanţă pentru companiile şi consumatorii casnici care deţin sau se gândesc să achiziţioneze motounelte. Aceste magazine sunt localizate în toată ţara, cu precădere în marile oraşe reşedinţe de judeţ şi în Bucureşti. Investiţia în magazine vine cu un efort consistent atât din partea noastră, cât şi de la partenerii pe care îi avem. O parte din dealerii noştri aveau deja prevăzute astfel de investiţii,” declară Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    Un alt program pe care Stihl îl dezvoltă intens în spaţiul de service este cel de diagnoză tehnică. Investiţiile în echipamentele de investigaţie au fost iniţiate acum un an şi vor continua în 2015, cumulând până la finalul anului aproximativ 50.000 mii euro. “Până la sfârşitul anului, 90 de ateliere Stihl din România vor avea echipamente IT cu soft specializat pentru service-ul modelelor de motounelte dotate cu subansamble electronice. Toate aceste reconfigurări tehnice împreună cu respectarea planului de business, vor duce în final la volume mai mari şi la afaceri durabile,” declară Ioan Mezei.

    Este evident că pe piaţa din România concurenţa devine din ce în ce mai puternică pe segmentul motouneltelor. Alegerea unui echipament adecvat nevoilor fiecărui client ţine de gradul de competenţă a “omului de la raft” în cele mai multe cazuri, dar şi de nivelul reputaţiei în ceea ce priveşte calitatea personalului din service. “Un rol important în reuşita programului nostru de dezvoltare îl va avea şi investiţia în pregătirea personalului din reţeaua distribuitorilor. Această pregătire va înseamna creşterea eficienţei dealerilor, deci o performanţă economică mai bună,” adaugă Ioan Mezei.

    În prezent, reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service. Stihl este o afacere de familie originară din Germania, fondată în 1926 de către Andreas Stihl. Veniturile grupului  în 2013 au fost de 2,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,4% faţă de 2012. Compania are peste 13.800 angajati, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu  120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Filiala din România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997. În prezent Stihl România importă motounelte sub brandurile Stihl şi Viking.

  • RABLA 2015: 25.000 de tichete şi eco-bonusuri de la 750 la 2.500 de lei

    Producătorii, importatorii şi distribuitorii de autoturisme se pot înscrie, de miercuri, în Programul Rabla, depunându-şi dosarele la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

    Depunerea dosarelor se va face în perioada 1 – 10 aprilie, urmând ca AFM să le analizeze şi să publice lista producătorilor respinşi, care pot depune contestaţii în termen de cinci zile.

    Ulterior, va fi publicată lista producătorilor validaţi să participe la programul din acest an, alături de lista colectorilor autorizaţi de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).

    Programul destinat persoanelor fizice va fi demarat imediat după finalizarea acestor proceduri.

    Condiţiile de participare la programul Rabla 2015, precum şi documentele pe care trebuie să le depună producătorii/dealerii auto pot fi găsite în Ghidul de finanţare a programului, pe site-ul AFM.

    În cadrul programului Rabla 2015, cu o valoare totală de 200 milioane lei, a fost alocat un număr de 20.000 de tichete pentru persoane fizice şi 5.000 de tichete pentru persoane juridice si instituţii publice. Tichetele vor fi alocate electronic, în sistemul informatic gestionat de AFM.

    În urma dezbaterii publice, valoarea eco-bonusurilor acordate în program a fost modificată faţă de varianta iniţială propusă.

    Astfel, valoarea eco-bonusurilor este următoarea: 750 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, în regim de funcţionare mixt, potrivit menţiunilor înscrise în certificatul de conformitate al autovehiculului nou; 1.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid (tehnologii hibrid convenţionale) şi 2.500 de lei la achiziţionarea unui autovehicul nou electric hibrid (tehnologii avansate de tip plug-in).

    În continuare, se menţine posibilitatea cumulării a maxim două eco-bonusuri, cu menţiunea că aceasta se poate realiza numai între un eco-bonus de 750 de lei şi unul din celelalte două categorii.

    “În urma dezbaterilor, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de acordarea unor eco-bonusuri diferenţiate, cu o valoare mai mare pentru autoturismele care poluează cel mai puţin. Considerăm că această decizie reprezintă încă un pas spre un program Rabla 2016 pe care ni-l dorim sută la sută ecologic”, a declarat Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

    Iniţial, Gavrilescu a anunţat că valoarea eco-bonusului acordat pentru achiziţia unei maşini ecologice va creşte de la 500 la 1.500 de lei.

    Valoarea tichetului Rabla va fi tot de 6.500 de lei.

    Tichetele vor fi distribuite, prin sistemul electronic centralizat al AFM, celor care îşi casează maşina mai veche de opt ani, pentru a fi întrebuinţate la achiziţia de autoturisme noi. Aceştia vor putea ceda această primă de casare în favoarea unui terţ, dacă nu doresc să îşi cumpere ei un autoturism nou.

    Pentru achiziţia unor autoturisme noi cât mai nepoluante, se acordă şi eco-bonusuri.