BusinessMagazin

Tag: datorie

  • Cum a devenit miliardar omul care a reusit să facă insule, avioane şi chiar şi Statuia Libertatii să dispară

    Celebrul iluzionist, pe numele său adevărat David Seth Kotkin, s-a născut în New Jersey, la data de 16 septembrie 1956. Mama sa a lucrat ca agent de asigurare, iar tatăl avea un magazin de îmbrăcăminte pentru bărbaţi. A început să practice magia încă de la 10 ani, motiv pentru care devenise cunoscut în rândul vecinilor de cartier sub numele „Davino, băiatul magician”.

    La 12 ani, era cea mai tânără persoană acceptată în Societatea Magicienilor Americani, organizaţia fondată de Harry Houdini în 1902. Timid şi singuratic, David a văzut magia ca pe o modalitate prin care să se integreze în societate, după cum reiese din interviurile lui din presa internaţională.

    Când era copil, a mers într-o tabără din vecinătatea cartierului său, unde a început să practice magia şi activitatea de ventriloc, o experierenţă căreia spune că îi datorează stilul creativ care i-a caracterizat cariera.

    „Am petrecut două săptămâni încercând să găsim un ghid care a fost răpit de indieni. A fost doar un joc, dar l-am trăit. Întreaga mea viaţă se datorează acelei experienţe de când aveam trei sau patru ani”, declara el.

    Când era adolescent, Copperfield era fascinat de Broadway şi avea obiceiul să se strecoare în mod frecvent la spectacole, în special la musicaluri. La 16 ani, preda deja un curs de magie la Universitatea din New York. La 18 ani, s-a înscris la universitatea Fordham din New York, însă la doar trei  săptămâni după începerea studiilor a renunţat pentru a juca un personaj în spectacolul The Magic Man, în Chicago.
    Cu această ocazie, a adoptat numele de scenă David Copperfield, prelat de la romanul omonim scris de Charles Dickens. În spectacolul respectiv, Copperfield a cântat, dansat şi s-a remarcat prin iluziile sale, cele mai originale din spectacol.

    Ulterior, The Magic Man avea să devină cel mai longeviv musical din istoria spectacolelor din Chicago.

    Un an mai târziu, Copperfield a orchestrat primul spectacol Magic of David Copperfield, la un hotel din Honololu, Hawaii. La scurt timp după, şi-a început cariera în televiziune, după ce a fost descoperit de producătorul TV şi de spectacole pe Broadway, Joseph Cates. A avut parte de prima expunere media în 1977, când a fost protagonistul seriei The Magic of ABC. A urmat apoi seria CBS, Magia lui David Copperfield – The Magic of David Copperfield, ale cărei episoade au fost difuzate între 1978 şi 2001. Până anul acesta, a găzduit 17 astfel de serii şi două documentare TV. Şi-a folosit numerele de magie şi în filme precum Terror Train (1980) sau Burt Wonderstone (2013).

    Din rândul celor mai spectaculoase scamatorii ale sale se numără: dispariţia unui avion Learjet (1978), dispariţia Statuii Libertăţii (1981); a levitat deasupra Marelui Canion (1984), a mers prin Marele Zid Chinezesc (1986), a evadat din închisoarea Alcatraz (1987), a făcut să dispară un vagon-restaurant dintr-un tren Orient Express (1991).

    La începutul carierei sale, în anii ‘80, a început să participe la turnee mondiale. Potrivit presei internaţionale, turneele la care participă David Copperfield au extrem de mult succes. În cariera lui, a vândut mai mult de 40 de milioane de bilete în toată lumea, care au condus la câştiguri brute de peste 4,5 miliarde de dolari – mai mult decât a câştigat orice alt entertainer solo din istorie, potrivit celebritynetworth.com.

    El susţine anual peste 500 de spectacole. La spectacolul din Las Vegas, unde are mai mult de trei spectacole zilnic, şapte zile pe săptămână, vânzările de bilete ajung la aproximativ 50 de milioane de dolari în fiecare an; acest lucru nu include comercializarea celorlalte produse corelate cu spectacolele sale, afacere pe care Copperfield o deţine în întregime.

    El este considerat drept cel mai bine plătită celebritate din lume în fiecare an, datorită câştigurilor sale cuprinse între 60 şi 80 de milioane de dolari anual. De-a lungul timpului, el şi-a folosit veniturile pentru a face investiţii şi în afara scenei.

    Un exemplu în acest sens sunt investiţiile sale în imobiliare: când se afla în Las Vegas, Copperfield trăia într-o vilă de 18 milioane de dolari, dotată cu un club de noapte privat. În garajul subteran al acesteia pot fi parcate cu uşurinţă circa 25 de maşini. Vila are un cinematograf, mai multe case de oaspeţi, piscine şi un simulator de golf. Este cea mai scumpă casă din Las Vegas. În afara Nevadei, David are un penthouse cu patru etaje în New York City. Primul etaj al apartamentului din New York este dedicat jocurilor de tip arcade. A cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru apartament în 1990, iar apoi a investit cinci ani şi mai multe milioane pentru renovarea proprietăţii. În prezent, casa lui din New York valorează 60 de milioane de dolari.

    Cea mai scumpă dintre proprietăţile sale se află însă departe de Las Vegas şi New York. În 2006, a cheltuit 55 de milioane de dolari ca să cumpere 11 insule în Bahamas, denumite Musha Cay. De-a lungul timpului, a cumpărat mai multe insule şi a cheltuit, în total, 40 de milioane de dolari pentru a face din acestea propria variantă de Fantasy Island.

    În prezent, proprietatea se întinde pe mai mult de 600 de kilometri pătraţi şi este unul dintre cele mai exclusiviste complexuri turistice din lume. Acesta este prevăzut cu cinci vile aflate pe malul apei care pot acomoda maximum 24 de persoane. Cei care ajung aici plătesc între 40.000 şi 50.000 de dolari pe noapte şi trebuie să facă rezervările pentru minimum patru nopţi. Vizitatorii trebuie să închirieze întregul complex – vilele nu pot fi închiriate separat.

    Musha Cay şi insulele Copperfield Bay sunt prevăzute cu un personal de 40 de angajaţi, responsabili de activităţile de acolo.

    El este şi posesorul celei mai mari colecţii de documente şi obiecte din domeniul magiei. Aceasta conţine mai mult de 150.000 de obiecte şi cărţi valoroase, care provin de la Harry Houdini, Georges Méliès şi părintele magiei moderne, Robert Houdin.

    Colecţia se află într-un depozit care se întinde pe 40.000 de metri pătraţi. Iluzionistul a cheltuit aproximativ 200 de milioane de dolari pentru colecţia Copperfields International Museum and Library of the Conjuring Arts, iar specialiştii evaluează colecţia la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Copperfield plănuia să deschidă şi un lanţ de restaurante, aflate în locuri precum Walt Disney World, în Florida, dar şi în Times Square, în New York, precum şi în Paris şi Tokio. David Copperfield’s Magic Underground, restaurantul din Times Square, era pregătit de deschidere în proporţie de 85%, dar disputele dintre echipa de creaţie şi echipa financiară au fost enorme, astfel că investitorii au renunţat, iar proiectul a fost anulat. Copperfield nu a investit în proiectul de restaurante, astfel că nu a fost afectat.

    Lista reuşitelor sale este însă una lungă: a înregistrat 11 recorduri Guinness, a primit 21 de premii Emmy, statutul de „Legendă Vie” de la Congresul American şi gradul de Cavaler din partea guvernului francez. În 2013, Forbes estima averea lui netă la 800 de milioane de dolari – sumă care îl făcea cel mai de succes magician din istorie. În vara acestui an, platforma celebritynetworth.com anunţa că averea magicianului în vârstă de 62 de ani a depăşit 1 miliard de dolari.

  • Datoria externă a României a crescut în primele patru luni din 2019 cu 3,66 miliarde euro şi a trecut de pragul de 100 miliarde euro, prima dată după 2012

    Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,8 miliarde de euro la finalul lui martie 2019. În acelaşi timp, PIB-ul ROmâniei a crescut, ceea ce face ca ponderea datoriei externe să se reducă.

    La finele lunii aprilie 2019, datoria externă pe termen lung a însumat 69,86 miliarde euro la 30 aprilie 2019, în creştere cu 2,8% faţă de finelel anului trecut.

    În acelaşi timp, datoria externă pe termen scurt se ridica la 33,21 miliarde euro, în urcare cu 5,6%.

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,6%, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 4,8 luni în aprilie, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Datoria externă totală a României se adânceşte. Cu cât a crescut în primele trei luni din 2019

    Datoria externă pe termen scurt se situa la 32,3 miliarde euro (32,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 3% faţă de 31 decembrie 2018, arată datele BNR.
     
    Din total, datoria externă publică directă, care include împrumuturile externe contractate direct de Ministerul Finanţelor şi de autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi, se ridică la 34 miliarde euro.
     
    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6% în perioada ianuarie – martie 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 martie 2019 a fost de 4,6 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
     

  • Ţara UE care “se vinde” pentru a-şi plăti datoria. Este aproape de marginea prăpastiei

    Oficiali ai coaliţiei aflate la guvernare au anunţat că Italia nu-şi va atinge anul acesta obiectivele din programul de privatizare, pentru reducerea datoriei, astfel că Executivul vrea acum să obţină prin vânzarea unor proprietăţi imobiliare o treime din suma planificată iniţial.

    La nivelul UE, cel mai ridicat nivel al datoriei guvernamentale în 2018 era înregistrat în Grecia (181,1% din PIB) şi Italia (132,2% din PIB), conform unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

    Pe fondul divergenţelor cu Comisia Europeană şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare, Guvernul populist de la Roma a inclus în bugetul pe 2019 un ambiţios plan de privatizare, în valoare de 18 miliarde de euro (20,17 miliarde de dolari).

    În ultimele cinci luni nu a fost vândut niciun activ şi nici nu au fost anunţate pregătiri, Guvernul populist promiţând în schimb reduceri de taxe, care ar putea duce la majorarea datoriei.

    O sursă din cadrul coaliţiei a declarat pentru Reuters că şi-a redus planurile şi acum speră să obţină anul acesta până la cinci miliarde de euro din vânzarea unor proprietăţi imobiliare. Totuşi, analiştii sunt sceptici că va putea fi realizat acest obiectiv.

    “Vânzările în sectorul imobiliare nu vor funcţiona”, după ce în în trecut autorităţile locale nu au reuşit să vândă proprietăţi imobiliare, avertizează Luca Paolazzi, economist la think-tank-ul economic REF din Milano.

    Cel mai rapid mod pentru reducerea imensei datorii guvernamentale ar fi vânzarea unor participaţii în marile companii de stat, cum ar fi gigantul energetic Eni şi compania de utilităţi Enel, dar această opţiune este exclusă de mişcarea anti-sistem Cinci Stele, care face parte din coaliţia de guvernare, şi care consideră aceste companii ca fiind active strategice,scrie stirile protv.ro

     

  • Opinie Cristian Hostiuc, ZF: Cu împrumutul extern de 3 miliarde de euro luat de Ministerul Finanţelor în martie, România va depăşi din nou, după şapte ani, o datorie externă de peste 100 de miliarde de euro. Problema este că principalul vinovat nu este guvernul, ci voi, care aţi făcut 65% din această datorie externă

    Ce mi-a atras atenţia este că datoria externă totală a României a crescut la 99,6 miliarde de euro în februarie 2019,  cu 1,2 miliarde de euro mai mult decât la finalul lui 2018.

    Cu împrumutul pe care l-a luat Ministerul Finanţelor de 3 miliarde de euro de la finalul lunii martie, România va depăşi din nou o datorie externă de 100 de miliarde de euro, nivel unde era la nivelul lui 2012, când soldul era de 100, 875 miliarde de euro.
     
    Atunci încă mai duceam în spate 8 miliarde de euro din datoria către FMI luată în 2009, la începutul crizei.
     
    Din 2012, datoria externă a scăzut până în 2015 de la 100,8 miliarde de euro la 90,4 miliarde de euro, iar de atunci a reînceput să crească, ajungând la 98,4 miliarde de euro la finalul lui 2018 şi 99,6 miliarde de euro la finalul lui februarie 2019.
     
    Este adevărat că din 2012 până în 2018, PIB-ul României a crescut de la 132 de miliarde de euro la 202 miliarde euro, ceea ce a făcut ca datoria externă să se reducă ca pondere în PIB de la 75%, la 48%.
     
    Între timp a crescut datoria internă a statului de la 90 de miliarde de lei la finalul lui 2012, la 160 miliarde de lei la finalul lui 2018, pentru că dobânzile la împrumuturile în lei s-au redus de la 6% la 1% sau chiar sub, în 2016-2017.
     
    Între timp, dobânzile la lei au crescut din nou, depăşind chiar 5% la împrumuturile pe 10 ani, iar creşterea inflaţiei la 4% în martie va însemna dobânzi şi mai mari.
     
    Revenind la datoria externă a României, de 99,6 miliarde de euro la finalul lunii februarie, 68 de miliarde de euro este datorie pe termen lung şi 31,3 miliarde de euro este datorie pe termen scurt.
     

  • BNR: Datoria externă totală a României a crescut cu 193 mil. euro în perioada ianuarie-februarie, la 99,6 mld. euro

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2019 a fost de 72,8%, comparativ cu 74,3%  la 31 decembrie 2018.
     
    În acelaşi timp, datoria externă pe termen lung a însumat 68,2 mld. euro la 28 februarie 2019   (68,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2018.
     
    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 12,5% în perioada ianuarie – februarie 2019, comparativ cu 21,2% în anul 2018.  Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 28 februarie 2019 a fost de 4,8 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.
     

  • Imperfecţiune de sticlă

    Sursa de inspiraţie a acestuia o constituie, după cum singur mărturiseşte, eleganţa imperfectă a naturii, iar printre lucrările sale din sticlă suflată se regăsesc plante, în special copaci răsuciţi în diverse poziţii, animale şi păsări, precum şi unele care amintesc de baloane de săpun sau picături de apă. Alegerea sticlei suflate ca material pentru creaţiile sale se datorează faptului că nici ea nu este perfectă, la fel ca sursele de inspiraţie, afirmă artistul. 

  • Guvernul, nemulţumit de deciziile agenţiei Standard & Poor’s referitoare la ratingul României

    „Ratingurile pentru România continuă să fie susţinute de nivelurile moderate ale datoriei externe private şi publice, precum şi de perspectivele de creştere sănătoase”, subliniază analiştii S&P Ratings.

    În opinia acestora, eficacitatea instituţională a României „rămâne slabă, ceea ce limitează ratingurile”.

    „În timp ce România continuă să beneficieze de poziţii solide fiscale şi externe, credem că, în special, lărgirea deficitelor fiscale şi externe ar putea să mănânce în timp aceste tampoane şi să facă economia românească din ce în ce mai vulnerabilă la încetinirea ritmului de creştere”, au subliniat analiştii celei mai mari agenţii de rating.

    Reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti s-au arătat nemulţumiţi de deciziile agenţiei, astfel încât au făcut un apel.

    „România a făcut recursul la decizia S&P Global Ratings privind perspectivele. S&P Global Ratings a stabilit că condiţiile pentru formularea unui astfel de apel au fost îndeplinite în conformitate cu politicile şi procedurile sale. În consecinţă, ne vom abate de la calendarul nostru pentru 2019 din EMEA în ceea ce priveşte datele pentru anunţarea ratingul datoriilor suverane, regionale, guvernamentale şi locale, pentru a soluţiona apelul. Planificăm să soluţionăm apelul în două săptămâni”, au explicat reprezentanţii S&P Global Ratings.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Grapini explică momentul ruşinos cu voturile lui Kovesi: Mi-am făcut datoria faţă de ţară

    Laura Codruţa Kovesi a câştigat votul din Comisia LIBE, pentru funcţia de procuror european, cu 26 de voturi. Pe locul doi s-a clasat candidatul francez, cu 22 de voturi.
     
    Totuşi, Maria Grapini a venit să verifice voturile primite de Kovesi cu propria variantă de matematică. Grapini a luat trei voturi, le-a pus deoparte şi a spus că sunt doar două.
     
    Din nefericire pentru ea, a fost văzută de olandeza Judith Sargentini, vicepreşedintele Comisiei LIBE, care i-a spus că va număra ea voturile.
     
    Acum, Maria Grapini spune că nici vorbă să fi încercat să fure voturile lui Kovesi.
     
    „Manipulatorii de serviciu spun că eu am vrut să fur la numărarea voturilor! Ce om normal la cap îşi poate închipui că ar vrea cineva să fure la numărat când ai lângă tine toată presa şi când ai încă trei membri din comisie lângă tine? Şi de ce as fi făcut-o? Şi nu ar fi reacţionat Macovei, dacă ar fi fost aşa?
     
    Ca dovadă că primul teanc care l-am numărat a avut 22 de voturi aşa cum am spus eu şi când a fost renumărat de cea care a cerut să numere ea (este cea care a cerut sancţionarea României şi care a fost pe faţă pro Kovesi)! Cât de mizerabil să fii să acuzi aiurea un om? Eu am conştiinţa împăcată că mi-am facut datoria faţă de ţară şi nu am spus niciun neadevăr faţă de nici un candidat!”, a scris Maria Grapini despre moment, scrie stirileprotv.ro

  • Antreprenorul care face 4 milioane de euro pe an din miere

    „Este foarte importantă nişa pe care o alegi. Validarea ideii de business investind sume mici este un mod bun de a începe. Avantajul nostru este că România are încă mare nevoie de produse şi servicii de foarte bună calitate, aşa că există multe oportunităţi”, spune Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand. Înfiinţată în urmă cu 15 ani, în Baia Mare, afacerea specializată în comerţul produselor apicole a înregistrat creşteri constante, ajungând ca în 2018 să marcheze o cifră de afaceri de 19,1 milioane de lei, cu prognoze optimiste şi pentru anul în curs, pentru care reprezentanţii companiei aşteaptă creşteri ale veniturilor cuprinse între 4 şi 6 milioane de lei. 

    Ovidiu Bodea, fondatorul ApiLand, se autodescrie în câteva tuşe: a absolvit liceul nr. 4 (în prezent Gheorghe Bariţiu) din Baia Mare, profilul poştă şi telecomunicaţii, este pasionat de yoga şi se declară adeptul unui stil de viaţă sănătos. Ideea unei afaceri cu produse apicole i-a venit în 2002, de la faptul că pe atunci, cu toate că erau cel puţin 30 de firme care exportau miere, nişa polenului apicol nu era exploatată deloc de marii jucători din industria mierii.

    A investit la început 37.500 de dolari în acest business, din care aproximativ 2.500 de dolari din surse proprii, alături de împrumuturi de la câţiva prieteni apropiaţi şi familie. Restul sumei a fost acoperit de un credit oferit din partea apicultorilor care „au dat polen apicol uscat în valoare de 35.000 de dolari, pe încredere”, povesteşte antreprenorul.

    Produsele sunt distribuite atât prin intermediul unei reţele tip B2B – în prezent, ApiLand colaborează cu aproximativ 500 de magazine şi farmacii, zona de B2B reprezentând 55-60% din volumul vânzărilor – cât şi direct către consumatorii finali. Numărul acestora din urmă a ajuns la peste 35.000, înregistrând o creştere anuală de aproximativ 30%. În ceea ce priveşte profilul lor, potrivit lui Bonea, aceştia „provin din mediul urban, au vârste cuprinse între 30 şi 65 ani, preponderent mame ce se încadrează în orice categorie de venituri”.

    De asemenea, de peste 16 ani, businessul are colaborări şi cu „o reţea extinsă de apicultori în toate zonele de deal şi munte din Transilvania”, iar în ultimii ani a dezvoltat relaţii şi cu alţi producători şi apicultori din Uniunea Europeană.

    Lăptişorul de matcă pur, polenul crud, păstura de albine, tonicele apicole şi mierea de Manuka se numără printre cele mai căutate produse ApiLand, iar valoarea medie a bonului pentru comenzile online este de 240 de lei.

    Produsele ApiLand sunt livrate în toată ţara; aproximativ 30% dintre comenzi vin din Bucureşti, urmat de Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Cluj-Napoca, iar circa 15-20% din vânzările totale ale companiei sunt generate de vânzările pe alte pieţe din Europa.

    Investiţiile bugetate pentru anul acesta se vor ridica la aproximativ 10% din cifra de afaceri şi vor fi direcţionate în continuare în dezvoltarea de produse noi, în finalizarea unui proces de redesign al ambalajelor şi etichetelor început în 2018 şi în activităţi de marketing, mare parte a bugetului fiind dedicată zonei digitale.
    Executivul de la ApiLand spune că principala provocare în dezvoltarea companiei a fost cea legată de construirea unei echipe solide. Totuşi, chiar dacă „este o provocare să faci bussines în România, sunt şi multe motive pentru care merită început”, crede el. Momentan, Bonea nu a primit oferte pentru vânzarea ApiLand, dar pe viitor nu exclude vânzarea businessului – asta doar în cazul unei „oferte senzaţionale”. Totuşi, în prezent, reprezentanţii companiei se concentrează pe creşterea afacerii.

    Cât de educaţi sunt însă românii în privinţa consumului de produse apicole? „Pe zi ce trece există tot mai mult interes din partea românilor pentru aceste produse. În ultimul an am observat că unii medici încep să recomande şi produse apicole complementare tratamentelor clasice pentru diferite afecţiuni”, spune antreprenorul. Potrivit lui, piaţa locală de produse apicole are încă potenţial de creştere de 10-20% pe an.

    Potrivit datelor INS, citate de ZF, apicultorii români au produs în 2017 peste 30.000 de tone de miere, din care au exportat circa 12.200 de tone, în valoare de circa 48,4 milioane de euro, importul de miere ridicându-se la 10,5 milioane de euro, rezultând astfel un excedent comercial de 37,9 milioane de euro pe acest produs.