BusinessMagazin

Tag: cvorum

  • Antonescu: Constantinescu, Iliescu, Băsescu au fost aleşi cu circa 25% din votul alegătorilor

     Antonescu a afirmat că salută adoptarea legii care modifică pragul la referendum, precizând că “bântuie” o interpretare deformată asupra iniţiativei privind reducerea cvorumului, conform căreia propunerea ar duce la restrângerea numărului de votanţi.

    “Nu este adevărat că unul din trei români se vor pronunţa asupra Constituţiei. Este adevărat că e suficient ca unul din trei români, cetăţeni români cu drept de vot de fapt, să se pronunţe. Altfel, se pot pronunţa oricând şi cred că toţi ne dorim să se pronunţe toţi cetăţenii români cu drept de vot până la ultimul, oriunde s-ar afla el pe planeta aceasta, chiar şi în spaţiu”, a declarat liderul PNL.

    El a menţionat că prevederea privind reducerea pragului la referendum dă şansa celor care se prezintă la urne ca votul acestora “să aibă un sens”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ziua cârtiţei: anul 2009 se întoarce cu referendum cu tot

    Tema acestor discuţii a fost modificarea Constituţiei, având în vedere că Forumul Constituţional îi predă la 27 mai Comisiei Constituţionale conduse de Crin Antonescu raportul consultării populare asupra modificărilor legii fundamentale. Conform calendarului anunţat de Ponta, comisia trebuie să se mişte suficient de repede încât textul modificărilor să poată fi adoptat de Senat până la vacanţa de vară, de Cameră în sesiunea de toamnă şi supus referendumului popular în octombrie.

    Deja Senatul a adoptat, marţi, scăderea pragului de prezenţă la referendumuri de la 50% la 30%, în timp ce pragul de validare este de 25%. Dacă opoziţia are suficientă motivaţie şi suficientă susţinere la Bruxelles, ar putea combate scăderea pragului cu argumentul că nu se poate modifica o Constituţie adoptată cu un prag de prezenţă de 50% plus 1 (valabil în 2003) uzând de un referendum cu prag de prezenţă de 30%. Deocamdată însă, probabil şi ca indiciu că motivaţia şi susţinerea în cauză lipsesc, opoziţia s-a apucat să facă o “listă a ruşinii” cu cei 259 de aleşi care au respins, tot marţi, în Camera Deputaţilor proiectul de lege al PDL din 2011 privind revizuirea Constituţiei în acord cu rezultatele referendumului din 2009, care cerea, conform iniţiativei preşedintelui Traian Băsescu, parlament uninominal şi scăderea la 300 a numărului de aleşi.

    Linia de luptă politică aleasă de PDL, cu denunţarea trădării voinţei poporului exprimate în 2009, a fost recent sugerată de preşedinte, care anunţase că e gata să convoace în 2014 un nou referendum pentru chestiunea parlamentului uninominal cu 300 de aleşi, dacă USL nu va introduce aceasta în proiectul său actual de revizuire a Constituţiei. E greu de spus ce ecou va avea în electorat reînvierea în sine a temelor din 2009, însă ideea unor cheltuieli inutile presupuse de organizarea a două referendumuri pe aceeaşi temă ar avea, în principiu, potenţial de muniţie electorală.

  • Kelemen: UDMR nu susţine scăderea pragului la referendum. Pentru Constituţie trebuie să rămână 50%

     Kelemen Hunor a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări privind reducerea cvorumului la referendumuri, că nu “vede prea bine” scăderea acestui prag.

    “Scăderea pragului la referendum de la 50 la sută la 30 la sută nu o vedem prea bine şi nu o susţinem. Credem că, pentru Constituţie, la referendum trebuie să rămână pragul de 50 la sută”, a spus Kelemen.

    Comisia juridică din Senat a aprobat, marţi, propunerea legislativă care reduce cvorumul la referendumuri la 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente, fiind înregistrate două voturi “împotrivă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea cvorumului la referendumuri la 30%, aprobată de Comisia juridică din Senat

     Propunerea legislativă urmează să fie supusă votului plenului Senatului, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaţilor.

    În cadrul Comisiei juridice, la iniţiativa privind reducerea cvorumului la referendumuri nu au existat dezbateri asupra textului de lege, parlamentarii opoziţiei neavând luări de cuvânt.

    Mai mulţi parlamentari USL au depus la Senat un proiect legislativ de modificare a Legii referendumului, prin care propun scăderea cvorumului de participare la referendum de la 50% la 30%.

    Deputatul PSD Florin Iordache a precizat că proiectul propune ca referendumul să fie validat dacă nu mai puţin de 25% din populaţia cu drept de vot se pronunţă, aceasta fiind cea de-a doua condiţie cumulativă.

    El a arătat că propunerea se aplică tuturor tipurilor de referendum, inclusiv celui referitor la revizuirea Constituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai funcţionează opoziţia în România?

    Perspectiva moţiunii, formulată de liderul Vasile Blaga şi de fruntaşul PDL Mircea Toader, nu s-a materializat însă, din cauza lipsei de entuziasm a PPDD şi UDMR, astfel încât PDL a decis să conteste legea la CCR, pe motiv că există deja depus un proiect al PDL pe tema restituirii.

    Cezar Preda, vicele PDL, a reflectat amar că “lipsa unei coeziuni a opoziţiei îi permite premierului Ponta să facă absolut orice”, în timp ce premierul Ponta i-a ironizat pe pedelişti pentru anunţul pripit al moţiunii şi pentru incapacitatea, previzibilă, de a mobiliza restul opoziţiei. Proiectul USL, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, prevede că foştii proprietari vor primi puncte în valoare nominală de 1 leu, conform cu evaluarea casei naţionalizate, pe care le vor putea folosi spre a cumpăra alte case sau le vor preschimba în bani după 2017.

    Un alt prilej de afirmare a opoziţiei se anunţă a fi iniţiativa USL de modificare a pragului referendumurilor, în perspectiva revizuirii Constituţiei, care va fi supusă aprobării populare. Deşi preşedintele Traian Băsescu opinase că nu se poate revizui printr-un referendum cu cvorum de prezenţă de 30% o Constituţie adoptată de popor cu un cvorum de peste 50%, Guvernul a anunţat că va aviza un proiect de lege al unor parlamentari USL care prevede reducerea pragului de prezenţă pentru toate tipurile de referendum la 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente şi la 25% a pragului de validare corespunzător numărului de opţiuni valabil exprimate.

    Dacă liderii PDL au sărit să conteste proiectul USL, pe motiv că nu se schimbă legea în anul referendumului, cea mai interesantă reacţie a avut-o partidul Noua Republică, ai cărui fruntaşi au ameninţat că de îndată ce scăderea cvorumului se aprobă, ei vor declanşa referendumuri pentru demiterea tuturor primarilor USL din ţară.

    “Mulţi dintre primarii alianţei socialiste şi-au dus comunele şi oraşele la sapă de lemn. 75% din comunele României înfeudate de baroni sunt falimentare. Clientelismul e în floare!”, arată un comunicat al Noii Republici pe această temă. “Dovada? Risipă de aproape 25 milioane lei făcută de administraţia locală USL Brăila. Incompetenţa boss-ului Brăilei a risipit echivalentul unui salariu minim pentru fiecare cetăţean al oraşului lui Panait Istrati. România se va trezi mai devreme decât spun şi cred baronii! Minciuna are buzunare largi, poate, dar şi picioare scurte”, continuă comunicatul, precizând că Noua Republică adună deja semnături pentru un referendum de demitere la Brăila.

  • Guvernul avizează scăderea cvorumului de participare la referendum. Ponta: Boicotul nu e o exprimare

     “Proiectul este făcut exact în baza deciziilor de anul trecut ale Curţii Constituţionale, şi anume un prag identic pentru toate tipurile de referendum, nu doar pentru demiterea preşedintelui sau pentru Constituţie (…) Se scade doar pragul pentru cei care eventual boicotau referendumul, pentru că boicotul nu este o exprimare a voinţei electorale. Eşti pentru, contra sau să nu împiedici adoptarea unor decizii importante”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Mai mulţi parlamentari USL au depus, la Senat, un proiect legislativ de modificare a Legii referendumului, prin care propun scăderea cvorumului de participare la referendum de la 50% la 30%, a declarat, marţi, deputatul PSD Florin Iordache.

    El a precizat că proiectul propune ca referendumul să fie validat dacă nu mai puţin de 25% din populaţia cu drept de vot se pronunţă, aceasta fiind cea de-a doua condiţie cumulativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tabăra Băsescu-PDL se întoarce în luptă

    Preşedintele a trimis în acest sens o scrisoare şefului Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a ieşit şi cu o declaraţie publică pe aceeaşi temă, afirmând că orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei care evită aplicarea rezultatelor referendumului respectiv “nu se justifică şi va fi un eşec”, pentru că va fi respinsă de populaţia “furioasă” atunci când revizuirea va fi supusă consultării populare.

    Promovarea temei parlamentului unicameral se anunţă un cal de bătaie politic puternic în următoarea perioadă, atât în raport cu alegerile de sâmbătă din PDL (unde Elena Udrea se poziţionează explicit pe linia Băsescu-Boc, elogiind în forţă şi cu toate prilejurile guvernarea PDL şi promiţând aducerea din nou a putere a partidului cu acelaşi program ca al guvernării Boc), cât şi cu percepţia electoratului faţă de guvernarea PDL, atâta vreme cât partidul nu şi-a revenit în sondaje după înfrângerea ARD din decembrie trecut.

    “Aş avea nevoie de sprijinul dumneavoastră politic pentru ca acest protocol să devină realitate, pentru că în mod cert există în USL o opoziţie puternică pentru respectarea criteriilor de revizuire a Constituţiei, pentru o corectă reorganizare administrativă a ţării, chiar pentru o corectă lege electorală sau pentru o corectă nouă lege a sănătăţii”, le-a spus Traian Băsescu sâmbătă delegaţilor la Convenţia PDL.

    În raport cu USL, preşedintele poate întoarce acum în favoarea sa amintirea referendumului de suspendare a preşedintelui din 2012, ratat la mustaţă de uselişti, având în vedere insistenţa lui asupra faptului că orice revizuire a Constituţiei trebuie aprobată de electorat într-un referendum cu un cvorum similar celui de la referendumul constituţional din 2003 şi nu cu unul inferior, aşa cum a propus USL. “Se pune problema modificării Legii referendumului pentru a uşura eventuala validare a referendumului de aprobare a noii Constituţii, să se reducă cvorumul la 25% sau 30%. Este, iarăşi, eronat, după părerea mea, pentru că nu poţi să revizuieşti o Constituţie aprobată cu 50% plus unu din electorat cu o normă de prezenţă de 25% sau de 30%. Nu poţi să înfrângi un referendum de peste 50% cu un referendum de 25%”, a spus Băsescu. Replica indirectă la încercarea USL de anul trecut de a scădea pragul de validare a referendumului de suspendare a preşedintelui e cum nu se poate mai clară.

  • Camera nu a votat ridicarea imunităţii lui Stan, din lipsă de cvorum. Cazul intră în noul Parlament

    Şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor în care urma să se discute solicitarea procurorilor de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Ion Stan nu s-a putut desfăşura, întrucât au fost prezenţi doar 103 deputaţi.

    “Proiectul de hotărâre rămâne pe ordinea de zi a noului Parlament şi va fi introdus cu prioritate”, a precizat Zgonea.

    Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, anunţase că, dacă miercuri nu este cvorum la şedinţa de plen convocată pentru ridicarea imunităţii deputatului PSD Ion Stan, atunci acest subiect va intra cu prioritate pe ordinea de zi a viitorului Legislativ, fără a fi necesare alte documente de la MJ.

    Zgonea a precizat că procedura în cazul Stan nu este afectată de încheierea actualei legislaturi, dacă nu se întruneşte cvorumul la şedinţa de miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a întors din drum ministerul lui Ioan Rus invalidarea referendumului

    USL a atacat pe mai multe fronturi contradictorii între ele: au contestat cvorumul de prezenţă la vot, ba pe motiv că ar fi neconstituţional (deşi tocmai fusese declarat ca atare de CCR şi susţinut de cele două legi ale USL în virtutea cărora a fost organizat referendumul), ba pe motiv că ar fi fost introdus după declanşarea suspendării (deşi referendumul a fost organizat deja după legile USL care includ şi prevederea cvorumului). În plus, au contestat atât boicotul declarat de PDL ca să nu se poată realiza cvorumul (deşi boicotul era perfect legal), cât şi numărul de alegători din listele electorale, considerat prea mare pentru a permite realizarea cvorumului (argumentul adus fiind datele INS, din care însă nu se poate deduce niciodată corpul electoral).

    În tabăra preşedintelui suspendat, boicotul a fost iniţial justificat prin suspiciuni de “pre-fraudare” cu 10% a referendumului de către USL şi prin teoria că nu trebuie ca alegătorii să participe la o lovitură de stat, însă după 29 iunie a apărut perspectiva ca referendumul să fie invalidat din lipsă de cvorum, astfel încât acuzaţiile de fraudă s-au stins de la sine, lăsând astfel în ofsaid boicotul ca simplă tactică electorală. Abia târziu, când CCR a decis amânarea pentru 12 septembrie a verdictului privind rezultatul referendumului, PDL şi-a adus aminte că iniţial vorbise de fraudă şi a început atacul pe acest front.

    Celor de la USL le-a răspuns Curtea Constituţională, admiţându-le numai contestaţia referitoare la listele electorale centralizate de la primării, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că acestea “nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual”, iar MAI a susţinut că nu poate garanta corectitudinea listelor pe care el însuşi le actualizase public şi după care s-a desfăşurat referendumul (mai exact, faţă de alegerile locale din iunie, când pe liste erau 18.315.880 de alegători, actualizarea MAI din în 10 iulie număra 18.308.612, cea din 24 iulie 18.292.514, iar pe lista finală de la BEC rămăseseră 18.292.464 de alegători).

    Celor de la PDL, în schimb, le-a răspuns Parchetul de pe lângă ICCJ, care a preluat prompt de la BEC procesele verbale privind listele electorale de la referendum, pentru a examina cele câteva zeci de sesizări de fraudă electorală primite.

  • Ce se întâmplă dacă nu se prezintă la referendum 50% plus unu dintre alegători?

    Validarea referendumului intră, conform legii, în atribuţia Curţii Constituţionale a României (CCR), care verifică dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia, într-o hotărâre care se publică în Monitorul Oficial.

    Validarea referendumului, conform Legii referendumului 3/2000, este posibilă dacă la vot se prezintă cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor. Demiterea preşedintelui României este aprobată dacă în urma desfăşurării referendumului, în condiţiile prezenţei la vot de cel puţin 50% plus unu dintre alegători, propunerea de demitere a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, conform articolului unic al Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, promulgată de preşedintele interimar Crin Antonescu şi publicată în Monitorul Oficial din 17 iulie.

    Când a judecat constituţionalitatea Legii 131/2012, la 10 iulie, CCR a menţionat că aceasta este conformă cu Constituţia “în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” special pentru a sublinia faptul că noua lege cu articol unic se va corobora, urmând logica juridică, cu Legea referendumului 3/2000, cea care a instituit de la bun început pragul de prezenţă de 50% plus unu pentru toate tipurile de referendum.

    Dacă referendumul este validat, preşedintele Traian Băsescu este demis, iar în termen de trei luni, conform art. 97 (2) din Constituţie, Guvernul organizează alegeri prezidenţiale. Dacă referendumul este invalidat, la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii CCR, încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor de preşedinte al României.

    Decizia CCR privind validarea referendumului se adoptă cu o majoritate de două treimi dintre membri (respectiv 6 din cei 9 membri).

    DE CÂTE VOTURI ESTE NEVOIE PENTRU DEMITERE?

    Numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale permanente este de 18.292.514, uşor mai mic decât la consultările electorale precedente, după cum urmează:

    Referendum demitere preşedinte, mai 2007: 18.301.309
    Referendum vot uninominal, noiembrie 2007: 18.296.459
    Alegeri parlamentare, decembrie 2008: 18.464.274
    Alegeri prezidenţiale, noiembrie 2009: 18.303.224
    Alegeri locale, iunie 2012: 18.315.880.

    Pentru aprobarea demiterii este necesar deci ca la vot să se prezinte cel puţin 50% plus unu din numărul alegătorilor, respectiv 9.146.258, iar majoritatea simplă – cel puţin 4.573.130 dintre aceştia – să voteze DA la referendum. Dacă însă există cel puţin 4.573.130 de voturi pentru demitere, iar la vot nu se prezintă numărul minim de alegători prevăzut de lege, referendumul nu poate fi validat.

    Mai departe, în condiţiile în care preşedintele suspendat şi PDL au cerut alegătorilor să boicoteze referendumul şi în condiţiile în care toate sondajele de opinie au dat ca majoritară opţiunea pro-demitere, se poate estima că numărul voturilor DA va fi superior voturilor NU. Ca atare, premierul Victor Ponta a declarat, joi, că dacă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu vor fi exprimate mai multe voturi decât cele cu care a fost ales în 2009, atunci “este închisă deja problema. Nu poate decât să plece. Nu mai are ce să facă altceva”, lăsând de înţeles că un număr mare de voturi DA ar justifica demiterea chiar şi dacă nu s-ar întruni pragul de prezenţă la vot cerut de lege.

    Cu alte cuvinte, dacă preşedintele Băsescu a fost ales în 2009 cu 5.277.068 de voturi, acum ar însemna că poate fi demis, de pildă, cu 5.277.069 de voturi DA, în virtutea principiului juridic al simetriei. Are temei legal această logică?

    În Decizia 147 din 21 februarie 2007 privind una dintre legile de modificare a Legii referendumului, care voia să instituie praguri diferite de aprobare a demiterii preşedintelui în funcţie de felul cum a fost ales (din primul tur sau din al doilea tur), CCR arată că legea era neconstituţională, motivând astfel:

    “Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia în dreptul public. De aceea, normele constituţionale sunt asimetrice prin excelenţă. Astfel, (…) în cazul Preşedintelui României, deţinerea acestei funcţii este încredinţată persoanei care a câştigat alegerile prezidenţiale, iar încetarea exercitării ei are loc ca urmare a unei hotărâri de condamnare pentru înaltă trădare, a aprobării demiterii prin referendum, a apariţiei unor incompatibilităţi etc. Aşadar, exigenţele stabilite de Constituţie pentru alegerea Preşedintelui României şi cele care se referă la demiterea acestuia în urma unui referendum nu sunt simetrice, deoarece ele reprezintă instituţii juridice diferite, cu roluri şi scopuri diferite, fiecare având un tratament juridic distinct.
    Astfel, alegerea Preşedintelui României este reglementată de un grup omogen de norme juridice, care stabilesc regulile privitoare la organizarea şi desfăşurarea scrutinului prezidenţial. (…) În schimb, demiterea prin referendum a Preşedintelui României nu are semnificaţia unei asemenea competiţii electorale. Dimpotrivă, ea reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave prin care Preşedintele României încalcă prevederile Constituţiei.”

    Prin urmare, pentru ca preşedintele Traian Băsescu să fie demis, nu poate fi invocat niciun alt temei legal decât cel prevăzut de legile referendumului, respectiv întrunirea unei majorităţi de voturi DA în condiţiile unui prag de prezenţă de 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. La limită, dacă acest prag înseamnă 9.146.258, ar putea exista chiar 9.146.259 de voturi DA, fără ca referendumul să fie validat şi deci fără ca demiterea să poată avea loc.

    În fine, dacă pragul de prezenţă nu este întrunit, adică mai mult de jumătate dintre alegători nu se prezintă la vot, nu se poate considera că absenţii pot fi asimilaţi unui vot pro-demitere, aşa cum se întâmplă în Parlament când o lege este aprobată tacit când nu există cvorum suficient ca s-o discute.

    Mai exact, la ora actuală, după intrarea în vigoare a Legii 131/2012 de modificare a Legii referendumului, legislaţia după care se organizează în România toate tipurile de referendum (pentru probleme de interes naţional, local şi pentru demiterea preşedintelui) a fost complet unificată, în conformitate cu recomandările CCR şi ale Comisiei de la Veneţia. Prin urmare, dacă la referendumul din 29 iulie nu s-ar prezenta 50% plus unu alegători, situaţia ar fi identică celei de la referendumul din noiembrie 2007, când electoratul a fost chemat să se pronunţe asupra propunerii de trecere la votul uninominal. Referendumul respectiv a fost invalidat pentru că nu au existat suficienţi alegători interesaţi să se pronunţe asupra ei (prezenţa a fost atunci de aproape 27%), iar propunerea a căzut, chiar dacă în favoarea ei s-au pronunţat peste 81% dintre alegătorii prezenţi la vot.

    POATE URMA UN NOU REFERENDUM?

    Hotărârea 34/12 a Parlamentului publicată în MO din 6 iulie prevede că “În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat.”

    Înseamnă aceasta că, în cazul unui referendum nevalidat, Parlamentul poate trece peste decizia CCR şi poate convoca un nou referendum sau chiar mai multe, interpretând că perioada de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu s-ar încheia doar atunci când un referendum validat ar decide demiterea lui sau reluarea funcţiei de preşedinte?

    În Decizia 734 din 24 iulie 2012, referitoare la hotărârea 34/2012 a Parlamentului, CCR arată, referitor la atribuţiile sale de validare a referendumului, că “Nicio autoritate publică nu poate dispune în locul Curţii Constituţionale sau în mod contrar celor reţinute prin hotărârea general obligatorie a Curţii Constituţionale. Tot astfel, nicio autoritate publică nu poate dispune continuarea unei proceduri constatate ca fiind încheiată în mod oficial la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. i) din Constituţie şi în conformitate cu cele statuate prin această hotărâre.”

    CCR arată în continuare că, în situaţia unei eventuale nerespectări de către Parlament a hotărârii Curţii Constituţionale sau a convocării unui nou referendum de demitere “în cadrul aceleiaşi proceduri întemeiate pe art. 95 din Constituţie, procedură finalizată în momentul publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii Curţii Constituţionale pronunţate cu privire la referendum”, hotărârea respectivă poate face la rândul ei obiectul controlului de constituţionalitate.

    Ce ar decide CCR într-o astfel de situaţie este deja expus în Decizia 420 din 3 mai 2007, care arată că “în sensul prevederilor art.95 alin.(3) din Constituţie, referendumul organizat pentru demiterea preşedintelui României reprezintă un act unic de manifestare a voinţei populare, care nu poate fi repetat în cadrul aceleiaşi proceduri, indiferent de rezultatul său”.

    Art.95 alin.(3) din Constituţie prevede că “Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui”. Propunerea de suspendare a fost aprobată la data de 6 iulie, astfel încât unicul referendum posibil pentru demitere în cadrul acestei proceduri este cel din 29 iulie.