Tag: cvorum

  • Firea nu a mai dat nicio explicaţie. Şedinţa CGMB, privind târgul din Piaţa Victoriei, fără cvorum. Consilierii PSD nu s-au prezentat

    Consilierii generali USR ai Primăriei Capitalei au convocat, pentru vineri după-amiaza, o şedinţă extraordinară în care au dorit să propună un proiect prin care Piaţa Victoriei să fie un loc destinat protestelor şi manifestaţiilor civici, nu târgurilor de Crăciun. În acest context, consilierii au vrut să îi ceară explicaţii Gabrielei Firea pentru decizia de a organiza un festival de Crăciun în faţa Guvernului României.

    În sala de consiliu s-au prezentat cei 18 membrii USR ŞI PNL, dintr-un număr total de 55 de consilieri generali, motiv pentru care şedinţa a fost anulată din cauza neîntrunirii cvorumului.

    “Pentru noi, a fost o victorie astăzi. Am reuşit cu ajutorul membrilor opoziţiei să convocăm o şedinţă extraordinară. Este păcat că nu am putut convoca cvorum pentru a vota un proiect foarte important pentru cetăţenii Bucureştiului, mai exact, decretarea Pieţei Victoriei ca locul unde vor fi manifestaţii civice şi nu târguri de Crăciun. Faptul că PSD-ALDE şi PMP nu au venit astăzi la şedinţă, ne arată că se tem de cetăţeni. Neavând cvorum, proiectul de hotărâre nu poate fi adoptat, nu putem să punem întrebări nici directorilor celor două instituţii ARCUB ŞI PROEDUS, care au luat această decizie intempestivă, nu dăm vina pe funcţionarii primăriei pentru că, de multe ori, ei sunt supuşi unor presiuni. Mă aşteptam că PSD şi aliaţii săi să nu dea bir cu fugiţii, să fie aici şi să îşi asume, să avem o dezbatere, dar, se pare că acest lucru nu face parte din viziunea lor asupra democraţiei”, a declarat consilierul general USR Roxana Wring.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Video Cererea DNA de urmărire penală a deputatului Eugen Bejinariu, amânată a doua oară din lipsă de cvorum

    Este a doua oară când plenul Camerei Deputaţilor nu se reuneşte în cvorum de lucru pentru a se pronunţa prin vot asupra cererii Justiţiei în cazul lui Bejinariu, aceasta fiind, practic, ultima şedinţă a actualei legislaturi. Şedinţa a durat mai puţin de cinci minute.

    “Este deplorabil că suntem atât de puţini. Este ultima şedinţă a actualei legislaturi. Ar fi trebuit să dovedim responsabilitate, să venim la serviciu, să ne facem treaba de deputaţi pentru care am fost aleşi. Din nefericire, iată, suntem doar 50-60”, a spus deputatul independent Remus Cernea, de la tribuna Camerei.

    El i-a acuzat e unii deputaţi că au venit la Parlament doar pentru a-şi ridica suma forfetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea referendumului, publicată în MO. Revizuirea, posibilă la prezidenţiale doar cu cvorum de 50%

     Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea noii Legi a referendumului în 14 decembrie, anunţul fiind făcut de Administraţia prezidenţială în aceeaşi zi la ora 23.56 printr-un comunicat de presă.

    În acest context, adoptarea revizuirii Constituţiei va putea fi realizată anul viitor, printr-un referendum concomitent cu alegerile prezidenţiale, doar cu un cvorum de 50% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Pentru a organiza simultan alegerile prezidenţiale cu referendumul pentru revizuirea Constituţiei, primul tur de scrutin ar fi trebuit organizat în 30 noiembrie 2014 (duminică), pentru ca două săptămâni mai târziu să aibă loc al doilea tur de scrutin, respectiv în duminica din 14 decembrie 2014.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu atacă la CCR legea referendumului. Are şanse să câştige?

    Legea, care i-a fost trimisă spre promulgare preşedintelui după ce a fost recent aprobată în Parlament,  prevede că pentru validarea rezultatelor referendumului este necesar un cvorum de participare (prag de prezenţă la vot) de cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale şi un cvorum al voturilor valabil exprimate (prag de validare) de cel puţin 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Traian Băsescu apreciază că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”), precum şi prevederilor Art. 2 alin. (1) şi (2) din Constituţia României: (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

    “Luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic, reprezentând o încălcare a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    “Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare. Într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor”, arată Traian Băsescu.

    Preşedintele consideră că “prin noţiunea de „majoritate” se înţelege partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”, invocând ca argumente mai multe articole din Constituţie: Art. 67 care reglementează un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, Art. 76 alin. (1) care se referă la adoptarea cu votul majorităţii a legilor organice şi a hotărârilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin.

    PRECEDENTUL DIN IULIE 2012

    Preşedintele Băsescu invocă, în sprijinul său, decizia de anul trecut a CCR (Decizia nr 731 din 10 iulie 2012), pe marginea legii introduse de USL care prevedea un cvorum de aprobare de 50% plus unu pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Legea respectivă reafirma însă regula cvorumului de participare, care prevedea că demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    CCR confirma atunci, în privinţa regulii cvorumului de participare, că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”

    “Schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică. Considerăm că un cvorum de participare prea restrâns va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetăţenilor şi va face posibilă exercitarea suveranităţii naţionale de o minoritate a populaţiei, încălcându-se principiile democraţiei”, arată preşedintele.

    PRECEDENTUL DIN IUNIE 2013

    Rămâne de văzut însă dacă CCR va alege să invoce decizia sa de anul trecut spre a da câştig de cauză contestaţiei preşedintelui sau va invoca decizia sa din acest an, care atestă o opinie complet diferită.

    CCR a aprobat prin Decizia nr 334 din 23 iunie 2013 reducerea de la 50% plus unu la 30% a cvorumului de participare la referendum, aşa cum prevede noua lege contestată acum de preşedintele Traian Băsescu, însă cu intrare în vigoare numai după un an de zile. CCR s-a prevalat de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”.

    CCR s-a pronunţat pentru că fusese sesizată de PDL, UDMR şi PP-DD, care nu cereau amânarea cu un an a aplicării legii, ci reclamau acelaşi lucru ca şi preşedintele Băsescu acum, anume nereprezentativitatea unui referendum cu prag prea scăzut de prezenţă. CCR a respins însă această sesizare, arătând în motivarea deciziei sale că “prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiile constituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum”.

    “Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate, asigură o rerezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel”, continuă textul din motivarea deciziei CCR.

    Mai mult, CCR arată că în Constituţie este consacrat dreptul de a vota, nu şi obligaţia, astfel încât absenteismul este el însuşi o opţiune. “Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg sănu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare”.

    Această observaţie a CCR, venită după referendumul din iunie 2012 când opozanţii demiterii preşedintelui şi-au exprimat opţiunea boicotând referendumul, este conţinută ţi în documentele Comisiei de la Veneţia, care în general nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale).

    Totuşi, Comisia de la Veneţia precizează că sunt situaţii când un cvorum de participare este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă – stabilitate pe care a insistat CCR prin decizia sa de a amâna aplicarea acestei legi cu un an.

     

  • Adrian Năstase, aproape de EXCLUDERA din Baroul Bucureşti. Decan: Avem cvorum pentru a discuta excluderea avocaţilor Năstase, Costiniu şi Voicu

     Avocatul Ion Ilie Iordăchescu a spus că, având cvorumul necesar, marţi se va putea lua o decizie cu privire la excluderea din Baroul Bucureşti a lui Adrian Năstase, a fostului şef al Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Florin Costiniu, dar şi a fostului senator Cătălin Voicu.

    Iordăchescu a precizat că şedinţa în care va fi luată în discuţie excluderea celor trei din Barou începe la ora 12.00. Decanul Baroului Bucureşti a adăugat că cei trei nu pot participa la şedinţă.

    Excluderea celor trei din Baroul Bucureşti trebuia discutată pe 13 august, însă atunci nu a fost întrunit cvorumul necesar pentru a fi luată o decizie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CC: Modificarea cvorumului la referendum, după un an, pentru a respecta statul de drept

     “Jurisprudenţa şi documentele examinate relevă instabilitatea legislaţiei româneşti în materie de alegeri, dar şi de referendum, în contradicţie cu principiile statului de drept, existenţa unor deficienţe ale sistemului electoral actual, necesitatea modificării legislaţiei electorale şi faptul că aceasta trebuie să aibă o solidă fundamentare, respectiv să se concretizeze într-un act complex – un cod electoral, precum şi faptul că modificarea trebuie să respecte principiul securităţii juridice, respectiv să nu se intervină (cu unele excepţii admisibile) cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Aceste argumente reţinute în numeroasele decizii ale Curţii se aplică în mod corespunzător şi dispoziţiilor legale criticate în prezenta cauză”, se precizează în motivarea Curţii Constituţionale.

    De asemenea, Curtea a constatat faptul că în acest an a fost declanşată procedura de revizuire a Constituţiei, dar şi faptul că “în aceeaşi perioadă se află în curs procedura referendumului cu privire la probleme de interes naţional, declanşat de Preşedintele României”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Recensământul relevă că la referendumul pentru demiterea lui Băsescu a fost cvorum peste 50%. REACŢIA PREŞEDINTELUI

     “Am văzut şi eu datele finale ale recensământului, mai bine mai târziu decât niciodată. Am fost peste 50% în 29 iulie care am dat «lovitura de stat», cum ar spune unii rămaşi în urmă, dar nu ne mai foloseşte prea mult acum”, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

    Băsescu: Ponta, acelaşi om lipsit de responsabilitate dacă a afirmat că a fost întrunit cvorumul

    Preşedintele Traian Băsescu a precizat, joi, răspunzând unei întrebări, că premierul Victor Ponta arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate în ceea ce spune dacă a afirmat, în urma analizării datelor INS, că la referendum s-ar fi întrunit cvorumul pentru demiterea sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a amânat cu un an CCR reducerea la 30% a pragului de prezenţă la referendum

    CCR s-a prevalat astfel de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”. Acest paragraf al codului a fost ignorat de CCR vara trecută, atunci când s-a pronunţat asupra legii Severin-Pieptea (USL) care prevedea reintroducerea unui singur cvorum de aprobare pentru toate tipurile de referendum, adică aşa cum fusese legea la noi din 2007 până în aprilie 2012 (aprobarea iniţiativelor supuse la referendum se face cu majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate).

    CCR a dat atunci undă verde legii USL la 10 iulie, iar în baza ei s-a organizat la 29 iulie referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu – aşadar, fără anul de graţie cerut de Comisia de la Veneţia pentru asigurarea stabilităţii legislative. Acum, schimbarea cvorumului de prezenţă de la 50% plus unu din cetăţenii înscrişi pe liste la 30% ar fi însemnat o modificare care nu a mai fost adusă legii referendumului din 2000 până astăzi.

    Fapt e că decizia CCR deschide trei posibilităţi pentru USL: prima, să încerce organizarea referendumului în 2 zile, ca în 2003, a doua – să-l amâne pentru vara viitoare, iar a treia, sugerată de liberalii Călin Popescu-Tăriceanu şi Sorin Roşca-Stănescu, ca Parlamentul să se transforme în Adunare Constituantă şi să elaboreze de la zero o nouă Constituţie pe care o va supune ulterior votului popular. Pentru aceasta, condiţia ar fi însă un referendum preliminar prin care se supune la vot abrogarea actualei Constituţii.

  • Constituţia? Ei, aveţi puţintică răbdare!

    Amendamentele respinse privesc chestiuni secundare sau chiar parazitare de ordin simbolic (schimbarea zilei naţionale cu cea de 10 mai, recunoaşterea rolului istoric al bisericilor, introducerea devizei Nihil Sine Deo, schimbarea imnului naţional; singurul amendament admis a fost reintroducerea stemei pe drapel) sau inovaţii bizare chiar şi pentru democraţia românească (eliminarea referendumului din Constituţie, coborârea vârstei minime de vot la 16 ani).

    În schimb, punctele unde au apărut disensiuni între PSD şi PNL s-au legat de regmul interceptărilor de comunicaţii între suspecţi (acestea vor fi autorizate doar de judecător şi doar în cazuri de “urgenţă deosebită” de către procurori pe o perioadă de 48 de ore – varianta PNL, respectiv 24 de ore – varianta PSD) şi de specificarea faptului că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat şi o femeie (amendament introdus de BOR, aprobat de PNL, dar dezavuat de PSD, prin vocea premierului Victor Ponta). Pentru ambele, votul va fi reluat.

    Ambele partide aflate la putere au adoptat însă cu plăcere un amendament prin care magistraţii apar drept singura putere a statului ai cărei reprezentanţi pot fi executaţi silit de stat pentru recuperarea prejudiciului cauzat de exercitarea funcţiei lor cu rea-credinţă sau neglijenţă. La fel de plăcută a fost pentru aleşii puterii şi impunerea prevederii că orice persoană juridică şi fizică este obligată să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare, dacă primeşte invitaţie scrisă.

  • Şedinţa Comisiei de revizuire, suspendată. Cvorumul necesar adoptării amendamentelor nu a fost întrunit

     Şedinţa a fost suspendată după ce s-a constat că amendamentul privitor la mandatul de patru ani al şefului statului nu întrunea numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat.

    Comisia de revizuire de Constituţiei a luat în dezbatere, joi, amendamentele depuse de PSD şi PNL care, în esenţă, aveau acelaşi conţinut şi priveau diminuarea mandatului preşedintelui României de la cinci ani, cât este în prezent, la patru ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro