Tag: cuvinte

  • Răspunsul de 6 cuvinte al lui Elon Musk după ce a aflat că este cel mai bogat om al lumii. Este o adevărată lecţie pentru toată lumea

    Cu o valoare a actiunilor Tesla de peste 880 de dolari, averea lui Musk depaseste acum 195 de miliarde de dolari, adica este cu peste 10 miliarde de dolari mai mare fata de averea lui Jeff Bezos, fondatorul Amazon si care a fost pana nu demult cel mai bogat om al lumii. Atunci cand proprietarii Tesla din Silicon Valley au postat pe Twitter vestea, raspunsul lui Musk a fost unul extrem de simplu: „Ce ciudat”, urmat de „Pai, inapoi la munca…”.

    Pare o reactie extrem de umana la aflarea statutului de cel mai bogat om al lumii. Dar aceasta reprezinta si o adevarata lectie de inteligenta emotionala, utila pentru orice lider. 

    Musk a castigat 150 de miliarde de dolari – mai mult de trei sferturi din averea sa – doar in ultimul an. Astfel, nu este greu pentru el sa isi aminteasca de zilele in care dormea in birou – nu pentru a eficientiza timpul petrecut la munca, ci pentru ca nu isi permitea un apartament. 

    Stie, de asemenea, cat de repede se pot schimba averile oamenilor, mai ales cand sunt conectate cu mecanismele pietei financiare. In ultimii ani, a dus o lupta impotriva investitorilor tip short (cei care pariaza pe actiuni atunci cand preturile acestora scad) pentru ca au vorbit de rau Tesla, poate in incercarea de a se imbogati rapid. A vazut de asemenea cum analistii au prezis sfarsitul Tesla – reprezentantul unei astfel de firme a recunoscut de altfel ca s-a inselat foarte mult in ceea ce priveste evolutia companiei. 

    Cu alte cuvinte, s-a confruntat cu situatii care i-au adus intelepciunea de care orice lider are nevoie. In unele zile esti eroul si in altele, cel criticat, astfel ca este mai bine sa ignori suisurile si coborasurile legate de ceea ce cred oamenii despre tine. Mai bine concentreaza-te pe ceea ce spune Musk ca orice CEO ar trebui sa faca: „concentreaza-te ca produsul tau sa fie unul cat mai bun posibil”. 

    Daca un premiu sau o stire te face sa te crezi stapanul lumii, s-ar putea sa te prabusesti atunci cand iti ratezi obiectivele de business, sa pierzi un client sau sa primesti critici. Cei mai buni lideri nu iau astfel de lucruri in serios, ci se intorc la munca, concluzioneaza jurnalistii de la Inc.com. 

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: În sănătate, înainte de orice program de guvernare, trebuie să avem trei cuvinte: PACHETUL DE BAZĂ

    Mare lucru pe zona medicamentelor, unde activez de atatia ani, nu ar mai fi de spus, cand ai situatia deloc surprinzatoare din tabelul de mai jos, care reflecta deficitul balantei comerciale din productia de medicamente, pentru cele mai bine de 30 de tari luate in analiza.

    Romania are al 4-lea cel mai mare deficit de balanta comerciala si disproportionat de mare daca ne raportam la populatia rezidenta. Este efectul anilor in care producatorii locali de medicamente erau primiti la discutii la Finante si Sanatate la capatul unei lungi cozi formate din camere de comert, ambasade, producatori internationali, lobby-isti, consultanti, etc, etc. – asta evident pentru ca acestia se pricepeau la medicamente mult mai bine decat amaratii de directori de fabrici din tara.

    Ani in care Ungaria, Slovenia, Ungaria si Polonia au investit strategic in tehnologizare si internationalizare, astfel incat la ei lucrurile stau altfel. Dar destul cu vaicareala, oricum nimeni nu va lua in serios sugestiile ca industria chimica si cea farmaceutica sa devina imediat domenii economice de interes strategic.

    Mai important pentru urmatorii 4 ani in sanatate, daca decidem sa ramanem pe sistemul socialist de finantare bazat pe contributii, cel  inventat de Bismarck (nu cred ca multi stiu de ce a introdus de fapt Bismarck genul acesta de finantare a sanatatii), este sa ne hotaram ce cuprinde PACHETUL DE BAZA .

    Adica ce putem noi, ca tara, pe bune – pe bune, sa asiguram ca minima “cutie de servicii” pentru toti asiguratii. Altfel spus, in loc sa mintim frumos ca avem tot felul de servicii gratuite decontate pentru toata lumea cand toata lumea s-a convins ca nu este asa, mai bine sa spunem onest ca uite, astea sunt serviciile de non-urgenta pe care le putem deconta, mai mult nu se poate, restul vine din propriul buzunar, din asigurari private, din diaspora, etc.

    Pachetul de baza poate fi explicat simplu. Un calcul pur matematic arata ca la 6% din PIB, tinta guvernantilor pentru sanatate, cei 60 miliarde lei pe an, cati rezulta la PIB-ul din 2020, ajung cam la 3000 lei de roman.

    Daca luam suma asta ca pachet de baza, trebuie stabilit in cele din urma ce servicii intra in 3000 de lei, in functie de cele mai importante nevoi ale societatii si de argumente epidemiologice. Numai dupa ce definim aceste servicii se poate incepe cautarea altor instrumente de asigurari complementare de sanatate.

    Deci, pornind de la exemplul de mai sus, ce partid politic va avea curajul sa se uite in ochii romanilor si sa le spuna “uite, asta este ce pot sa-ti decontez eu de 3000 lei / an, restul trebuie pus din alta parte”?

     

  • Dramaturgia moţiunii de cenzură. Textul abundă în cuvinte ca ”Pande-mită”, ”chermeze”, ”bairam” sau ”Înaltele Porţi ale Europei”

    Moţiunea de cenzură a PSD împotriva guvernului este plină de dramaturgie

    Textul abundă în cuvinte ca ”Pande-mită”, ”chermeze”, ”bairam” sau ”Înaltele Porţi ale Europei”. Klaus Iohannis n-a scăpat de critică, chiar dacă moţiunea este împotriva guvernului Orban

    Pentru a trece moţiunea sunt necesare votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Ludovic Orban: ”Moţiunea este un gest de iresponsabilitate”

    Moţiunea de cenzură depusă de PSD împotriva guvernului Orban este plină de pasaje dramaturgice. Stilul argumentelor aduse seamănă mai mult cu un text de al lui Ion Luca Caragiale sau articolele lui Mihai Eminescu. Dramaturgia începe chiar din titlul: ”Guvernul-PNL de la pandemie la pande-mită generalizată”.

    Apoi, PSD continuă cu enumerarea ”chermezelor” lui Ludovic Orban, Virgil Guran, Rareş Bogdan şi Costel Alexe. Chiar dacă deputaţii pot retrage încrederea acordată doar guvernului, preşedintele n-a scăpat de criticile PSD. Social-democraţii au folosit printre argumentele de a pica guvernul şi concluziile raportului Curţii de Conturi, care arată că în perioada stării de urgenţă prejudiciile s-au ridicat la peste 38 de milioane de lei. Marcel Ciolacu spune că PSD are suficiente voturi pentru a demite guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Crezi că suferi de epuizare din cauza muncii? Cinci dintre cuvintele pe care le foloseşti ar putea să dezvăluie acest lucru

    Limbajul pe care îl folosim spune multe despre sănătatea noastră mentală. Fie că rostim unele cuvinte sau doar ne gândim la ele, acestea ne pot ajuta să înţelegem dacă suferim sau nu de burnout.

    În acest sens, scriu cei de la Forbes.com, există o serie de cuvinte pe care ar trebui care să le luăm drept semnale de alarmă:

    Epuizat – Unul dintre cuvintele cel mai des folosite de cei care suferă de burnout este „epuizat”. Acesta, alături de sinomime, denotă o stare de epuizare emoţională.

    Neproductiv – Faptul că te simţi neproductiv este un semn clasic al burnout-ului. Atunci când rezervele emoţionale sunt pline şi ne bucurăm de reuşite pe plan personal sau profesional, senzaţia va fi aceea de productivitate. Dar un om care suferă de burnout va avea zile în care nu va putea duce nimic la bun sfârşit, iar sentimenul va fi unul de neputinţă.

    Nu pot – Expresii prcum „nu pot” sau „sunt incapabil” denotă dorinţa de a renunţa la controlul asupra propriilor acţiuni, dorinţă ce apare de multe ori ca urmare a senzaţiei de epuizare.

    Imposibil – Cuvântul „imposibil” denotă un fapt absolut, ce nu poate fi schimbat; acesta, la fel ca „niciodată”, este deseori folosit de cei care suferă de burnout, în vreme ce persoanele care nu suferă de acest fenomen preferă unele nuanţate, precum „dificil” sau „provocator”.

    Meh –  Deşi „meh” nu este într-adevăr un cuvânt propriu-zis, este totuşi folosit frecvent şi incredibil de descriptiv, arătând mai ales pierderea optimismului, un sentiment destul de răspândită acum. Un studiu intitulat „Angajarea oamenilor depinde manageri mai puţin decât crezi”, arată că doar 13% dintre oameni au un nivel ridicat de optimism, în timp ce aproape 33% dintre oameni au un optimism redus sau moderat. Problema pentru companii este că angajaţii optimişti sunt cu 103% mai inspiraţi pentru a depune cel mai bun efort la locul de muncă, în caz contrar afecte fiind atât compania, cât şi sănătatea angajaţilor.

     

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    Milk and Cookies (Lapte şi prăjituri – trad.) nu este, cu siguranţă, o alăturare de cuvinte care să te poarte cu gândul la o firmă de branding digital. Şi totuşi, la asta se referă. Claudiu Jojatu şi Cristina Tupiţă au ales acest nume pentru că vor să sugereze că ce fac ei, deşi e treabă serioasă, este suficient de relaxată cât să-şi transforme clienţii în amici sau măcar parteneri.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria


    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris


    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online


    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti


    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Încă un domeniu afectat de pandemie: „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%.

    „Povestea micului şi eficientului nostru studio de branding digital şi design de conţinut merge mână în mână cu proiectul nostru de suflet, viatadefreelancer.ro. Totul s-a întâmplat după eşecul unui business şi închiderea lui, alături de un burnout destul de greu, prin decembrie 2017. Eram, ca orice clişeu şi poveste de succes, în Thailanda, pe o barcă, şi acela a fost primul moment în care mi-am spus că nu vreau să mă mai întorc la un birou convenţional, la un business monoton şi care nu aduce niciun fel de valoare nici mie, nici clienţilor noştri”, povesteşte Claudiu Jojatu, astăzi cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies.

    Alături de Cristina Tupiţă şi, din a doua jumătate a lui 2018, şi de Irina Botnari, au început să tatoneze ideea de a crea un proiect pentru nomazii digitali din România. După şase luni şi peste 200 de interviuri avute cu freelanceri din industrii creative şi nomazi digitali, atât din România, cât şi internaţionali, au constatat că ce le lipsea acestora era capacitatea de a gestiona singuri afaceri mici, pe cont propriu, şi de a se pricepe la mai multe lucruri.

    „În paralel, am început să oferim servicii de comunicare digitală, digital branding şi content design pentru o serie de clienţi, în primă fază ca echipă de freelanceri. Următorul pas logic a fost să ne unim şi oficial, sub acoperişul unui studio cu acte în regulă. Ne-am spus Milk & Cookies pentru că ne dorim ca relaţia noastră cu clienţii să fie una cât mai confortabilă, lejeră şi bună pentru toată lumea. Vrem să oferim homemade digital branding.”

    Între timp, în portofoliul lor s-au adunat, rând pe rând, clienţi ca dezvoltatorul imobiliar Ceetrus România, conferinţele TEDx Bucharest, producătorul şi distribuitorul de produse din tutun BAT România, start-up-ul de tehnologie MedicAI şi alţii. Echipei principale care gestionează businessul i se adaugă aproximativ o sută de colaboratori cu care proiectele se pun în practică. Fondatorii – Claudiu Jojatu, Cristina Tupiţă şi Irina Botnari – au toţi experienţă în mediul digital, antreprenoriat şi publicitate. Investiţiile lor iniţiale au fost de circa 6.000 de euro în aparatură şi software.

    „Singurele surse de finanţare au fost banii noştri din conturile de economii şi încasările de la clienţi. Ne adresăm acelor clienţi care au viziune şi care înţeleg că lucrurile făcute pe repede înainte sunt rareori bune. Sunt clienţi care ne tratează ca pe nişte parteneri, nu ca pe nişte oameni care trebuie să implementeze şi atât”, spune Claudiu Jojatu.

    Practic, Milk & Cookies oferă trei tipuri de servicii: strategie, digital branding şi content design. Strategia incluse tactici şi poziţionarea în piaţă, digital brandingul este despre identitate, logo şi mesaje, iar content designul – despre direcţii creative, design grafic, copywriting şi prezenţa în social media. Toate acestea pe scurt. Pentru că, în realitate, lucrurile sunt mai complexe de atât.

    Pandemia şi-a făcut simţită prezenţa şi în agenţia celor trei antreprenori, însă volumul de muncă nu s-a micşorat. „Bugetele în sine au scăzut cu aproximativ 45%, iar orele lucrate au crescut cu 25%. Asta înseamnă o eficienţă financiară orară mai mică. Însă avem proiecte şi ne ţinem pe linia de plutire suficient de bine încât să ne plătim taxele la stat la timp şi să putem şi să facem proiecte probono.”

    În 2018, primul lor an de activitate, cifra de afaceri a fost de aproximativ 38.000 de euro, urmând ca în 2019 să înregistreze o creştere de aproximativ 35%, datorită diversificării pieţelor şi a nişării serviciilor oferite. Ce va urma rămâne de văzut. Cert e că de Milk & Cookies, deci de lapte şi de prăjituri, nimeni nu se poate sătura vreodată.


    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.


    Pufrelax – brand de fotolii (Craiova)
    Fondator: Mihai Dicu
    Investiţie iniţială: câteva mii de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 2,2 mil. lei (460.000 de euro)
    Prezenţă: România şi Bulgaria


    Made with love – proiect de promovare a covoarelor româneşti tradiţionale (jud. Dolj)
    Fondatoare: Alina Mitrică
    Prezenţă: online, un magazin fizic lângă hotelul Hilton din Bucureşti şi în curând la Paris


    byCodru – brand de cosmetice (Reghin, jud. Mureş)
    Fondatoare: Codruţa Rânciog
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de lei (peste 25.000 de euro)
    Prezenţă: online


    Ken Academy – program de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii (Bucureşti)
    Fondatori: Carmen Iorgulescu şi Liviu Lepădatu
    Cifră de afaceri: peste 100.000 de euro anual
    Prezenţă: Bucureşti


    Zahra – cosmetice naturale
    (Bocşa, jud. Sălaj)
    Fondatoare: Andreea Costina
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de lei (5.300 de euro)
    Prezenţă: online, magazine fizice pentru producătorii locali, saloane de înfrumuseţare


    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Din nou pe print, mai digitali ca niciodată

     Dincolo de varianta digitală a revistei, şi activitatea noastră, a redacţiei Business MAGAZIN, s-a mutat în mediul digital, la fel ca în situaţia multora dintre companiile despre care am scris. Toate interviurile, care mai de mult se făceau faţă în faţă, în birourile de sticlă din Pipera, de pildă, s-au desfăşurat prin e-mail, WhatsApp, Zoom sau alte platforme digitale de comunicare. La fel cum au spus majoritatea celor cu care am discutat, am descoperit modalităţi de a face lucrurile la care nu ne gândeam înainte. Ne întoarcem cu învăţăturile acestei perioade la print, dar mai pregătiţi ca niciodată pentru mediul digital, hotărâţi să continuăm proiectele începute în această perioadă acolo.


    Jurnal de coronavirus: sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim
    „Fără precedent” sunt cuvintele care au apărut în multe dintre titlurile de pe site-ul Business MAGAZIN din ultima săptămână. Weekendul în care se anunţau primele îmbolnăviri de COVID-19 în România avea să fie poate ultimul cu gândul la city breakuri, restaurante şi vacanţe înainte de o lungă perioadă de incertitudini.

    Ratări la mustaţă. Ce tranzacţii nu s-au mai făcut în România şi care sunt motivele?
    Dacă nu ar fi, nu s-ar mai povesti. Despre unii însă se povesteşte chiar dacă, de fapt, nu au fost. Nu au mai fost. Aşa s-ar putea descrie povestea unora dintre tranzacţiile care au fost pe cale să fie parafate de-a lungul timpului pe piaţa locală, însă factori neprevăzuţi au făcut ca toate planurile să fie date peste cap, iar mutările să fie ratate… la mustaţă. Care sunt tranzacţiile care nu au mai fost făcute în România?

    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020.” Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank

    „Am văzut o diversitate de motive pentru care tranzacţiile eşuează, indiferent de caracterul lor exclusiv sau competitiv”,
    Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance  în cadrul firmei de  audit şi consultanţă  a Deloitte România

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, Chrstina Verchere, director general executiv şi preşedinte al directoratului OMV Petrom


    Cum îşi reinventează afacerile micii antreprenori români
    Business MAGAZIN a  bătut – virtual – la uşa unora dintre antreprenorii care şi-au spus poveştile în cadrul proiectului Afaceri de la zero derulat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania. Încearcă să se reinventeze, să se reprofileze, să supravieţuiască. Dar iau în calcul şi eşecul, mai ales că instabilitatea este singura certitudine. Unii îşi caută o nişă neatacată până acum, cu speranţa că s-ar putea transforma într-o strategie pe termen lung. Toţi încearcă, se transformă.


    Viaţă de corporatist (izolat la domiciliu)
    Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourle din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, glumele „colegului de bancă” au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

    „Atunci când lucrezi de acasă te poţi pierde în sarcinile zilnice şi nu vei simţi tranziţia dintre ziua «la birou» şi terminarea programului. De aceea, este foarte important să îţi menţii programul de lucru asemănător cu cel pe care îl aveai la birou.” Dan Puică, CEO Bestjobs

    „Dacă pentru angajator, mai ales în perioadă de criză, telemunca poate fi o sursă de reducere a cheltuielilor (sau de externalizare, în sensul trecerii lor în sarcina angajatului), pentru angajat ceea ce îi este vândut ca libertate poate fi perceput (şi este) în acelaşi timp ca o imixtiune a muncii în viaţa lui privată şi în relaţiile personale.”
    Alexandru Dincovici, sociolog, fondator Izibiz Consulting


    Drama patronilor şi angajaţilor din industria hotelurilor, restaurantelor şi cafenelelor
    Sosirea primăverii era, de obicei, momentul mult aşteptat din an deopotrivă pentru patronii şi angajaţii din HoReCa. Criza provocată de pandemia de COVID-19 la nivel global a paralizat una dintre cele mai efervescente industrii din economiile de pretutindeni. În România, numărul celor care şi-au pierdut locul de muncă în acest domeniu a depăşit deja, potrivit specialiştilor din piaţă, 100.000 de oameni, iar mai mult de un sfert dintre businessuri e posibil să nu îşi mai deschidă niciodată porţile. Cu ce soluţii vin jucătorii ale căror afaceri se află astăzi la răscruce?

    „Este o perioadă interesantă dintr-o anumită perspectivă: simţim acea emoţie antreprenorială. Suntem din nou la început, ca acum 16 ani, dar într-o lume total diferită.”
    Dragoş Petrescu, preşedinte şi fondator Grup City Grill


    STAU PE CASH. Cine sunt antreprenorii care şi-au vândut afacerea înainte de criză?
    Au fondat şi au vândut unele dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale româneşti chiar îninte ca norul pandemiei să umbrească evoluţia afacerilor din toată lumea. Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacţiile parafate cu giganţi – străini mai ales, dar şi români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, aşa cum probabil mulţi alţii ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?


    Agendă de CEO (izolat la domiciliu). 7 întrebări pentru lideri ai businessului din România
    Am scris recent despre noua realitate a angajaţilor din România, despre cum îşi împart timpul între sarcinile de birou şi viaţa de acasă, precum şi despre faptul că mulţi dintre ei îşi doresc să păstreze o parte din lecţiile deprinse în ultimele săptămâni. Această nouă realitate adusă de pandemie globală nu a ocolit pe nimeni, indiferent de nivelul aflat în carieră sau de industria din care face parte. Cum s-a schimbat agenda zilnică – mai ales în materie de priorităţi – a liderilor din mediul de afaceri românesc?

    „Sigur lipseşte interacţiunea umană, va trebui să o reluăm când va fi posibil. Însă acest mod de lucru ne-a forţat să adoptăm rapid tehnologii noi care ajută la productivitate. În plus, economisim până la 3 ore pe zi care erau petrecute în trafic. Ne gândim să implementăm un program flexibil, astfel ca lucrul de acasă să devină mai degrabă o regulă decât o excepţie.”
    Iulian Stanciu, fondator şi CEO eMAG

    „Cred că prima lecţie pe care o putem învăţa încă de pe acum este legată de managementul crizei şi de planul de continuitate a afacerii, pe care se presupune că fiecare companie ar trebui să îl aibă. Această criză  ne-a arătat cu cea mai mare claritate cât de important este acest exerciţiu şi cât este de util.” Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România

    „Izolarea socială ne va face, cel mai probabil, să fim mai apropiaţi unii de alţii, să fim mai participativi şi mai implicaţi în comunitate, iar asta nu poate fi decât un lucru bun. Vom ajunge să apreciem mai mult viaţa, să fim mai responsabili şi să investim mai mult în sănătatea noastră şi în măsurile de prevenţie şi siguranţă în societate.”
    Sergiu Manea, CEO BCR


    Sfârşitul work life balance-ului?
    Graniţa dintre viaţa personală şi viaţa profesională devine aproape imposibil de stabilit în contextul pandemiei globale. Este acesta începutul unui nou stil de muncă?

    „Fiind nevoiţi să ne petrecem timpul în casă şi ca atare să adaptăm şi programul de lucru noului context, fără posibilitatea de a desfăşura alte activităţi, în afara celor casnice, putem avea senzaţia că programul de lucru nu s-a terminat. Avem tentaţia de a rămâne logaţi pe calculator, de a răspunde e-mailurilor sau telefoanelor primite de la colegi, condiţii în care ne putem simţi stresaţi, suprasolicitaţi, dorind să revenim la birou.” Raluca Peneş, HR manager Smartree


    Cu reflectoarele stinse
    Au trecut mai bine de două luni de când reflectoarele în sălile de spectacol din ţară (şi nu numai) s-au stins. Majoritatea celor care lucrează în domeniul artelor spectacolului
    şi-au folosit creativitatega pentru a-şi continua munca „în sufragerie”, la fel cum angajaţii multinaţionalelor şi-au mutat şi ei birourile în case. Cu toţii aşteaptă însă întoarcerea în sălile de spectacol. 

    „Ştim cu toţii că teatrul românesc a devenit  o componentă organică a vieţii publice, afluenţa de spectatori din ultimii ani la teatru, nu numai din Bucureşti, ci şi din provincie, este excepţională. Sălile sunt pline, lumea vine la teatru pentru că s-a învăţat să vină şi are nevoie de el  – lucrul acesta nu poate fi neglijat – s-a văzut acest lucru şi în audienţa online a spectacolelor noastre.” Ion Caramitru, actor, directorul general al Teatrului Naţional Bucureşti

  • Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim

    În săptămâna care a trecut, tot ce ştiam la început de an de business a fost pus sub semnul întrebării: Euro a început să crească galopant, uzina Ford de la Craiova s-a închis până la începutul lui aprilie (iar până când am terminat de scris acest articol am aflat că şi pentru fabrica Dacia de la Mioveni s-a luat aceeaşi măsură), mii de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, Euro 2020 s-a amânat, Hexi Pharma a fost rechiziţionată ca să producă biocide, sute de afaceri au fost suspendate sau chiar închise, luxul muncii în regim remote s-a transformat în chinul muncii de acasă, zborurile cu avionul au devenit inaccesibile, previziunile analiştilor au devenit din ce în ce mai sumbre.
    Cei din linia întâi, industria aviaţiei şi turismului, au fost primii care au resimţit efectele coronavirusului (la ultimul eveniment Business MAGAZIN, în urmă cu două săptămâni, organizat la un hotel din Capitală, gradul de ocupare scăzuse deja cu sub 10%), au urmat apoi restaurantele şi cafenelele (ale căror activităţi au fost suspendate la scurt timp după ce şi-au pierdut majoritatea clienţilor), IMM-urile şi start-up-urile se tem de faliment, iar toate companiile, indiferent de geografia şi dimensiunea lor, înregistrează scăderi masive ale businessului – chiar şi giganţi mondiali au anunţat că îşi opresc producţia (producătorul de componente Volkswagen, de pildă).
    Potrivit unui studiu publicat de compania de consultanţă şi audit PwC România pe data de 16 martie, dintre cele peste 100 de companii chestionate în intervalul 11-13 martie, 18% anticipează o reducere a veniturilor de până la 20% ca urmare a impactului pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, în vreme ce majoritatea acestora (65%) nu a făcut încă evaluări. Potrivit studiului PwC România HR Barometru, alţi 6% dintre respondenţi au estimat o scădere a veniturilor de 20-50%, 2% consideră că diminuarea va fi de 50-80%, în timp ce 9% nu se aşteaptă la o reducere a veniturilor. Dintre sectoarele economice care se aşteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detaşează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenţii din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători şi distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeaşi estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuţie, logistică) şi 20% din energie. Toate aceste previziuni au fost însă făcute într-o perioadă în care lucrurile nu se agraveseră, iar numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus din România era de sub 100.
    Situaţia este şi mai dramatică pentru IMM-uri: Un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că aproape 99% dintre IMM-urile din România cred că activitatea lor economică va fi afectată în perioada următoare de măsurile adoptate în contextul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
    De partea celalată, câştigătorii par a fi marii retaileri, comerţul online şi cei care au investit puternic în digitalizare. Au ţinut titlurile ştirilor şi deciziile celor care au decis să acţioneze – prin donaţii şi prin alte tipuri de sprijin acolo unde este nevoie.
    Vă invităm ca pentru o perioadă să răsfoiţi şi Business MAGAZIN în format digital şi, aşa cum spunea cineva într-o ştire de la TV, la care ne uităm acum poate mai mult ca niciodată, „să ne pregătim pentru ce e mai rău şi să sperăm la ce e mai bine”. 


    Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines (în săptămâna 9-15 martie):

    „Oameni de afaceri, apropiaţi, sunt foarte temători în legătură cu acest coronavirus şi eu rămân surprins. Ce cred eu este că va exista o creştere a numărului de cazuri până la mijlocul lunii aprilie, poate vom ajunge la 1000 de cazuri. Va trece o lună sigur – dacă nu mai mult, după care va urma o încetinire până prin vară – vara nu se va mai vorbi despre coronavirus, dar luna asta şi cu ce a fost în spate şi cu încetinirea care va fi până în iunie vor genera probleme pentru hotelieri, care au ajuns deja la sub 20% grad de ocupare.
    Părerea mea personală este că statul trebuie să intervină peste cel mult două săptămâni cu un pachet de susţinere, care înseamnă lichiditate. Spre exemplu, toate datoriile pe care le are la firme, că se cheamă TVA, accize, concedii medicale, să le plătească imediat, iar toate plăţile către stat să fie amânate 3-6 luni, dacă nu, tăiate. Varianta a doua, mai probabilă, să fie amânate timp de şase luni – şi să vină cu variante de credite, pe care apoi să le plătească fără dobândă, pentru firme mici, afectate, acestea sunt măsurile pe care le-am mai văzut şi prin alte părţi.”


    Oana Petrescu, CEO BlueAir:
    „Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie excepţională, iar lupta împotriva coronavirusului este responsabilitatea fiecăruia  dintre noi, toţi dorindu-ne să îi protejăm pe cei dragi şi să contribuim la stoparea acestei crize. Suspendarea zborurilor regulate reprezintă pentru, noi, la Blue Air, o premieră tristă şi o decizie dificilă din punct de vedere uman, economic şi operaţional, însă susţinem pe deplin măsurile luate de Guvernul României şi suntem conştienţi de necesitatea acestora pentru a gestiona eficient lupta în contextul pandemiei. Prioritatea noastră este siguranţa pasagerilor noştri, preocupându-ne totodată de confortul lor emoţional. De aceea, facem toate eforturile pentru a-i aduce acasă pe cetăţenii rămaşi departe de ţară şi de familiile lor, şi întreaga echipă Blue Air este mobilizată pentru a păstra un dialog permanent cu pasagerii noştri ale căror planuri de călătorie sunt afectate în această perioadă. Ne bazăm pe înţelegerea şi înţelepciunea comunităţii Blue Air, pasageri şi echipă deopotrivă, şi credem că optimismul şi responsabilitatea sunt principalele noastre arme şi reprezintă primii paşi către revenirea la normalitate.”


    Marian Alecu, investitor în turism, HoReCa, imobiliare:
    „Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate. Ne-am inspirat dintr-o iniţiativă a Intensa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.”


    Dragoş Panait, fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems (înainte de suspendarea activităţii companiilor din HoReCa de autorităţi):
    „Am observat modificări majore în comportamentul consumatorilor din hotelurile şi restaurantele poziţionate în zone predominant turistice – cum este Centrul Vechi al Bucureştiului -, începând cu miercuri, 11 martie, când obiceiurile de consum s-au schimbat aproape brusc, iar oamenii au ales să evite locurile publice. De atunci, numărul clienţilor din restaurante şi hoteluri a scăzut constant. Operatorii au cu peste 60% mai puţini oaspeţi decât aveau în perioada anterioară, iar timpul de şedere şi bonul mediu au scăzut şi ele cu 30-40%. Dacă, până acum, o masă la restaurant era un răsfăţ, în care oaspeţii comandau 2-3 feluri de mâncare, se bucurau de un pahar de vin şi de companie, acum cei ce trec pragul localurilor se limitează la un preparat, servit rapid, pe fugă, ca o necesitate. În mod evident, la nivel de industrie, înregistrăm o scădere a consumului pe zonele de bar, băuturile alcoolice fiind primele la care clienţii au renunţat.
    Industria de HoReCa se confruntă acum cu cel mai mare grad de anulare a rezervărilor şi evenimentelor, pe o perioadă nelimitată, şi, implicit, cu o incertitudine majoră, pentru că nu putem încă anticipa cât va dura această perioadă. 
    În Bucureşti, conform informaţiilor pe care le avem de la Registrul Comerţului, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cash-flow care nu le permit să se susţină pentru o perioadă mai mare de 1-2 luni. 
    Gradul de anulare pentru hoteluri a ajuns la 80-90%, evenimentele private şi corporate care urma să se desfăşoare în următoarea lună sunt amânate pe termen nedeterminat sau anulate, iar celelalte sunt puse sub semnul întrebării. Există avansuri încasate şi redirecţionate către furnizori care se vor pierde, accentuând această situaţie de linişte şi presiune. Restaurantele au deja scăderi de până la 80% în încasări şi preconizăm că acestea vor continua dacă nu sunt luate măsuri operaţionale şi de management al afacerii.” 


    Sorin Stoica, CEO Eturia:
    „Vânzările au fost în scădere dramatică în ultimele două săptămâni. Faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă volumul de vânzări înregistrează o scădere de circa 50%, lucru normal având în vedere situaţia actuală. În luna martie estimăm o scădere de 70% a vânzărilor care se va menţine probabil şi în luna aprilie. Pentru luna mai estimăm o uşoară redresare. În contextul actual este greu să facem estimări pentru restul anului, însă monitorizăm situaţia şi ne adaptăm funcţie de evoluţia acesteia. Este o criză fără precedent în industria de travel, care a venit din senin şi care a lovit o industrie în plin avânt. Din păcate această situaţie va afecta sau deja afectează şi alte industrii şi va sfârşi probabil prin a afecta întreaga populaţie din punct de vedere economic. Cu siguranţă va fi nevoie de măsuri de protecţie şi stimuli economici şi fiscali pentru a trece cu pagube cât mai mici peste această criză.
    Dar ea va trece şi va deschide, celor care sunt pregătiţi să le vadă şi nu vor fi orbiţi de panică sau disperare, noi oportunităţi de afaceri, va reaşeza într-un echilibru mai sănătos cererea şi oferta nu doar în turism, ci şi în alte domenii, şi va reaşeza pe baze mai sănătoase şi piaţa muncii şi piaţa de consum.”


    Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România:
    „Sunt două părţi ale cheltuielilor aici. Lupta efectivă cu această epidemie, care înseamnă cheltuieli medicale şi stocuri de medicamente. Nu sunt extraordinar de scumpe, însă părerea mea este că partea cea mai importantă din cheltuieli va fi redresarea economică, care va consuma probabil mai mult de 1% din PIB. Comisia Europeană a dat semnalul că va fi mai flexibilă în legătură cu regula de deficit, lucru care va ajuta întreaga economie europeană“, a spus Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România. 


    Maria Manea, liderul sindicatului Ford Craiova:

    „În perioada 19 martie – 5 aprilie 2020, angajaţíi Ford intră în şomaj tehnic. Vor fi plătiţi cu 78 la sută din salariu. Deocamdată nu ştim metodologia de aplicare.
    Ne-au fost date informaţii că se întrerupe activitatea. Bănuiesc că mai sunt activităţi care nu necesită întrerupere, dar asta vom vedea. Din cauza coronavirusului a fost luată această măsură.”


    Eugen Păturan, care deţine local firma Evoline Impex (magazinele Bata, New Balance şi AW Lab), pentru ZF:
    „Începând cu data de 9 martie vânzările în magazinele de fashion s-au prăbuşit cu 60% în timpul săptămânii şi cu 95% în weekend. Sâmbătă (14 martie – n.red.) fiecare magazin al nostru a avut vânzări de 80-100 euro cu TVA toată ziua. Ce putem noi achita din aceste încasări? Acum doar fondul de salarii lunar este 45.000 euro pe firma Evoline Impex, care operează toate brandurile şi care are raportaţi la Registrul Comerţului circa 100 de salariaţi. Ne-au pus să suportăm concediile medicale ale angajaţilor, să suportăm salariile celor care stau acasă cu copiii cât sunt şcolile închise, acum vor să suportăm noi şomajul tehnic al angajaţilor. De unde atâtea resurse? Noi, IMM-urile din retail, abia ne acoperim costurile. Pe acest fundal, nu există logică să păstrezi mallul deschis şi să expunem angajaţii la riscuri inutile, pe ei şi familiile lor.“


    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank (într-un comentariu pentru ZF):
    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020. Este clar că numai din deteriorarea climatului macroeconomic vom avea un impact major – la fiecare punct procentual pierdut în creşterea economică se adaugă 0,4 pp la deficitul bugetar. Noi suntem în plin proces de ajustare a prognozei de creştere economică şi probabil va fi ajustată dramatic.“


    Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Dacă ne raportăm la contextul actual, aşa cum este de aşteptat, se observă o creştere mai mare decât de obicei. Spre exemplu, în ultimele trei zile (până la data de 18 martie – n.red.)am identificat un trend ascendent cu până la 70% raportat la martie 2019. Ianuarie şi februarie s-au situat peste media de creştere a ultimelor luni. Într-adevăr, la produsele de igienă personală se vede o mărire spectaculoasă a vânzărilor. Săpunurile, gelurile de duş, dezinfectanţii sunt cele mai cumpărate în această perioadă, însă şi produsele alimentare, cu precădere cele mai puţin perisabile, sunt la mare trecere. Aşa cum era de aşteptat, cele mai cumpărate produse sunt cele de igienizare personală şi a locuinţei, precum şi pentru dezinfecţia hainelor, suplimentele alimentare, vitamina C, produsele pentru imunitate, alimentele de bază, conservele, hârtia igienică, scutecele, şerveţelele, produsele pentru copii. Majoritatea nu fac excese atunci când vine vorba de cumpărături din magazinele dm. Clienţii noştri înţeleg nevoia unui consum responsabil şi faptul că stocurile din magazine se refac periodic. Totuşi, am observat o creştere cu aproximativ 14%, atunci când vorbim despre valoarea bonului mediu, venită pe fondul nevoii de a se pregăti pentru o perioadă în care vor petrece mai mult timp la domiciliu. Nu este necesară o aprovizionare abundentă. Recomandăm oamenilor să trateze cumpărăturile cu calm şi responsabilitate. Stocurile noastre sunt asigurate pentru următoarea perioadă, iar dacă se întâmplă ca în unele zile să se termine unele produse din magazine, cu siguranţă stocurile se vor reface în următoarele 48 – 72 ore. Credem că este un moment bun în care să conştientizăm că este necesar să lucrăm împreună pentru a depăşi situaţia cu care ne confruntăm la nivel mondial. Prevenţia şi protecţia chiar pot face o diferenţă semnificativă.”


    Christina Verchere,

    OMV Petrom, după anunţul donaţiei de
    1 milion de euro pentru Crucea Roşie
    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a declarat Christina Verchere, directorul general executiv şi preşedinte al Directoratului al OMV Petrom.


    Iulian Stanciu,
    CEO şi acţionar fondator eMAG:
    „Per total, vânzările sunt în creştere cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită. Evoluţia a fost una mixtă. Sunt categorii unde vânzarea a scăzut semnificativ: electrocas­nice, fashion, auto, însă sunt şi categorii care au crescut: laptopuri, monitoare, televizoare, alimente de bază, pro­duse pentru curăţenia casei, produse pentru copii“, a de­clarat pentru ZF Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al grupului eMAG, grup cu afaceri de peste 5 miliarde de lei în 2019 la nivelul întregii regiuni. Cu siguranţă pieţele de bunuri de folosinţă îndelungată (electro-IT, mobilă), auto şi real estate vor avea de suferit. Piaţa de fashion se va contracta puternic, având în vedere că oamenii stau foarte mult în casă. Alte categorii vor creşte: alimentele de bază, produsele sanitare, IT, îngrijire personală. Ne vom adapta şi ne vom orienta mai mult către aceste produse. Estimăm că foarte multe activităţi se vor muta în digital. Probabil acest lucru va compensa scăderea de piaţă, astfel că nu estimăm scăderi ale vânzărilor. Altfel spus, ne pregătim pentru ce e mai rău şi sperăm să fie bine.“


    Ştiri în curs de actualizare….

  • Ce se întâmplă de fapt în creierul nostru atunci când uităm un cuvânt

    Câteodată, în mijlocul unei conversaţii sau atunci când vrem să demonstrăm ceva, să exprimăm o cerere – realizăm că ne lovim de un cuvânt. Pare că ni-l aducem aminte, dar pur şi simplu nu îl putem pronunţa.

    Potrivit unui articol al publicaţiei online theladders.com, termenul psihologic pentru această stare se numeşte „vârful limbii”. A fost studiat pentru prima dată de psihologi experimentali în anii ’60 care au demonstrat că oamenii în acastă stare sunt capabili să acceseze informaţia referitoare la litere, sunete şi semnificaţii ale cuvântului, chiar şi atunci când nu şi-l aminteau.

    Atunci când uităm un cuvânt, acesta nu a dispărut din memoria noastră; este în continuare acolo, dar la momentul vorbirii ceva împiedică amintirea acestuia.

    Ce ar putea împiedica amintirea unui cuvânt? Acesta este o colecţie de caracteristici: are însemnătate şi este asociat cu imagini, potrivit unui articol publicat pe platforma considerable.com. Are o formă, care include pronunţarea acestuia, dar şi o reprezentare scrisă.
    Totodată, lasă urme în conexiunile neuronale în funcţie de cât de des este folosit.
    Amintirea unui cuvânt poate fi întreruptă de o problemă legată de activarea uneia sau doar a câtorva dintre aceste caracteristici. Stresul, oboseala şi elementele care ne distrag atenţia pot conduce înspre activări insuficiente legate de amintirea acestuia.


    Există însă şi probleme mai serioase care pot distruge sau încetini activitatea conexiunilor neurale şi care pot cauza probleme legate de amintirea acestui cuvânt. Inabilitatea de a găsi cuvinte poate indica infecţii sau răni ale creierului, precum şi boli degenerative, precum Alzheimer. Totuşi, autorii articolului subliniază că în aceste situaţii, uitatul cuvintelor este unul din foarte multe simptome.


    De cele mai multe ori, uitarea ocazională a unor cuvinte este o parte absolut normală a veţii.

    Uitarea unui cuvânt poate fi frustrantă, dar de cele mai multe ori, o astfel de situaţie se rezolvă uşor. Cuvântul revine în amintirile noastre şi ne continuăm discuţiile. Un studiu al Burke et al (1991) a dezvăluit faptul că majoritatea stărilor de „vârful limbii” se vindecă spontan.

    De fapt, tinerii spun că devin mai agitaţi în legătură cu această stare, încercând numeroase strategii active pentru a se forţa să îşi amintească, în timp ce oamenii mai în vârstă aşteaptă pur şi simplu ca această amintire să revină.

     

  • Cum sunt văzute IMM-urile din România de către bănci şi care sunt şansele lor la finanţare

    Băncile nu pot să fie reţinute în a finanţa companiile mici şi mijlocii, nu pot să ignore acest segment care este „coloana vertebrală“ a unei economii, însă este o mare responsabilitate pentru instituţiile de credit să aleagă creditul potrivit pentru astfel de firme, spune Bogdan Boteanu, director general adjunct al ING Bank, head of mid-corporate banking, în cadrul unui interviu acordat revistei Business MAGAZIN şi Ziarului Financiar.
    Bogdan Boteanu dă asigurări că ING Bank merge pe calea prudenţei şi pune un accent mai mare pe calitatea creditelor şi mai puţin pe cantitate, recunoscând că volatilitatea este destul de mare pe segmentul midcorporate. „Volatilitatea este destul de mare în segmentul IMM-urilor. Dar, din ce observăm noi, cel puţin la nivel declarativ, tot mai multe bănci sunt interesate sau se arată foarte active în zona aceasta. Sunt bănci care au tradiţie în segmentul acesta. Eu cred că nu poate fi ignorat segmentul IMM, nu ai cum să fii reţinut în a finanţa şi a susţine segmentul acesta în contextul în care jumătate din valoarea adăugată în economie este adusă de IMM-uri”, explică Boteanu. În plus, argumentează el, IMM-urile angajează două treimi din forţa de muncă din piaţa aceasta. „Nu ai cum, dacă vrei să fii o bancă universală în România, să ignori IMM-urile. Fiecare bancă a ales, probabil, un model propriu de a aborda finanţarea IMM-urilor. Eu cred că şi cei care sunt mai timizi în perioada următoare vor schimba cumva tonul, pentru că România are totuşi un  potenţial important, care de aici vine“, a declarat Bogdan Boteanu.
    Activitatea ING pe piaţa locală este structurată pe trei piloni: corporate (wholesale) – care în-seamnă  companii foarte mari sau multinaţionale, mid-corporate banking – care include IMM-urile şi partea de retail / persoane fizice, iar pe segmentul mid-corporate Banking, care există de 15 ani în România, ING a crescut doar organic.
    „În tot universul ING unde avem activitate pe zona de mid-corporate banking, România este singura ţară unde am crescut exclusiv organic. În toate celelalte ţări, unde am intrat în piaţa de IMM-uri, am avut achiziţii, fie de portofolii, fie de bănci. În România am crescut organic şi pe nişte principii foarte sănătoase.“
    Bogdan Boteanu susţine că ING a revoluţionat piaţa când a intrat pe segmentul de mid-corporate banking – cel puţin pe partea de IMM – pentru că banca a plecat de la analiza comportamentului clienţilor şi de la nevoile lor concrete.
    „Noi nu am segmentat neapărat piaţa aceasta prin metodele clasice, respectiv pornind de la dimensiunea afacerii şi industria din care fac parte aceste companii. Sigur, şi acestea sunt criterii importante, dar noi ne-am uitat mai ales la comportament şi la nevoia clienţilor IMM. Criteriile financiare sunt importante, dar la fel de importante sunt şi cele de comportament, mai ales în zona companiilor mici. Noi am fost primii în această piaţă care au creat pachetele de produse pentru IMM, pachete care acum sunt standard în piaţă. Nu mai poţi să lucrezi cu IMM-urile fără pachete de produse, acestea însemnând că plăteşti un abonament, practic ai, ca IMM, un cost fix“.
    ING are aproximativ 15.000 de clienţi IMM şi mid-corporate, respectiv companii cu cifra de afaceri cuprinsă între 2 milioane de lei şi 500 de milioane de lei. Activele băncii pe acest segment au depăşit anul trecut 1 miliard de euro, iar 2018 a fost primul an în care banca a depăşit 500 de milioane de euro credite noi pentru astfel de firme. În general, activele au crescut cam cu peste 20% pe an, în medie, în ultimii cinci ani.
    „Legat de filosofia de business, preferăm prudenţa. Poate ritmul este mai încet decât ne-am dori uneori, dar este bine să facem lucrurile bine de la bun început. Nu ne alegem ţintele având un demers cantitativ – să dăm cât mai mult ca să creştem, ci este mai importantă calitatea. Abia atunci parteneriatul acesta dă roade. Ne interesează mai mult calitatea creditelor (activelor) şi mai puţin cantitatea. Pentru noi acest lucru este foarte important. De aceea şi urmărim foarte atent rata de default, cum a evoluat ea în timp.“
    În portofoliul ING rata de default a fost destul de stabilă, iar în perioada de criză economică, cu toate că a crescut, la ING a fost mereu mult sub nivelul din piaţa bancară, după cum spune Boteanu. „Acum rata creditelor neperformante este în jur de 4-4,5% în segmentul acesta, în timp ce pe piaţă este undeva la 12%, şi asta după ce s-au făcut destul de multe «curăţări» de portofoliu în piaţă. Stăm foarte bine la capitolul acesta.“

    Ce tipuri de afaceri sunt oportune pentru finanţare?
    ING finanţează mai mult IMM-urile din industrie, comerţ şi agricultură, iar obiectivul băncii este să nu fie expusă excesiv pe o anumită industrie, ci să aibă un portofoliu echilibrat, potrivit lui Bogdan Boteanu. „Noi finanţăm majoritatea industriilor. Am accelerat pe industriile care au crescut mai mult, care au contribuit la formarea PIB. Finanţăm foarte mult pe zona de comerţ, industrie şi agricultură – acestea sunt sectoarele care au avut cea mai mare creştere pe zona de finanţare. Industria, agricultura, comerţul, serviciile – acestea sunt „pe plus“, fiind sectoarele care s-au dezvoltat accelerat. Dar noi, în general, nu excludem industrii. Obiectivul nostru este să balansăm. Nu vrei să fii expus doar la o industrie sau la alta.“
    În ceea ce priveşte sectorul IT, cu toate că este industria care a crescut cel mai mult, „nu prea are nevoie de finanţare bancară”, având în vedere că firmele din acest sector au lichidităţi şi au alt model de business. „Companiile din IT au cash. S-au dezvoltat fantastic, dar ele nu prea au nevoie de finanţare. Ele au alte nevoi. Sunt companii care investesc în tehnologie şi care poate au nevoie de finanţare, dar în rest sunt «cash rich». Au un alt model de business, deci acolo nu există o oportunitate atât de mare pentru finanţarea bancară.”
    De asemenea, precizează Bogdan Boteanu, foarte importantă în procesul de finanţare este viziunea antreprenorului şi cum poate să susţină acesta un plan de afaceri, care trebuie să fie ancorat în realităţile economice.
    „Nu este vorba neapărat că sunt companii bune sau mai puţin bune în anumite domenii; sunt companii mai bine sau mai puţin bine conduse, cu oportunităţi mai multe sau mai puţine. Noi contribuim cu sfaturi. Iar ceea ce este important pentru noi, chiar dacă nu finanţăm în final o companie, este să spunem clientului: «Nu te-am finanţat pentru că…»”, explică directorul general adjunct al ING Bank. Pentru ING contează mult existenţa unui plan de afaceri. „Până la urmă nu contează neapărat de unde pleacă, ci contează ideea de business. Dacă stai de vorbă cu un antreprenor care este hotărât să facă un proiect şi are un business plan bine construit sau pe care îl facem împreună şi ajungem într-un punct în care suntem multumiţi, acela este un proiect finanţabil. În ce condiţii, depinde apoi de context, ce garanţii are, ce nu are, cum se poate face – de aici începe discuţia. Dar ca să ai o primă decizie, pentru a avea un parteneriat care poate fi susţinut, totul pleacă de la business plan şi de cât de ancorat este în realităţile economice. Nu contează doar ideea, aplombul şi optimismul.”
    Unele studii de piaţă din ultima perioadă arată că, deşi accesul la finanţare este o problemă pentru antreprenori, nu aceasta este cea mai importantă. „Calitatea mediului de afaceri, stabilitatea cadrului legislativ, accesul la resursa umană – acestea par a fi probleme mai importante. După aceea vine într-adevăr şi accesul la finanţare, dar aici este un soi de ping-pong, pentru că băncile şi segmentul IMM nu au ajuns încă într-o zonă de mijloc unde să fim toţi confortabili.”
    Băncile au resurse financiare pentru finanţarea IMM-urilor şi există şi cerere de finanţare a unor proiecte, dar persistă tatonările. „Băncile au deschidere, vor să dea credite. Avem resurse de investit – sistemul bancar este profitabil, sănătos. Iar cerere există, fiind multe proiecte. Aici trebuie cumva gândit parteneriatul acesta din ambele direcţii: adică IMM-urile trebuie să aibă un business plan solid în spate, care să fie ancorat în realităţile economice. Este un efort şi din partea băncilor, şi din partea comunităţii IMM să ajungem undeva într-o zonă comună de înţelegere a priorităţilor în business, a ceea ce este important pentru a putea finanţa acel business. Şi aici probabil că mai există încă tatonări. De aceea şi opinia că băncile strâmbă din nas, că nu finanţează suficient. Într-adevăr, după criză şi după lecţiile pe care le-am primit atunci, băncile sunt mai atente şi suflă uneori şi în iaurt – sunt mult mai prudente.“
    În ceea ce priveşte moneda preferată pentru creditare la ING în cazul companiilor mici şi mijlocii, creditele în lei sunt majoritare, cu o pondere de peste 70%, pe segmentul mid-corporate, iar în zona de companii mici creditele sunt aproape exclusiv în lei. „Riscul valutar poate sau nu poate să fie acoperit de toate companiile. Analizăm continuu acest aspect. Exportatorii, de exemplu, care au departamente financiare care urmăresc evoluţia cursului, nu prezintă un risc, pentru că pot gestiona, au şi un hedging natural din faptul că încasează valută. În general, dacă nu ai încasări în valută, există acest risc valutar, care este inutil, nu ai de ce să ţi-l asumi, mai ales că dobânzile la lei au scăzut faţă de ceea ce a fost înainte. Acum a început să apară iar diferenţialul de dobândă de când s-a reluat creşterea inflaţiei, dar totuşi dobânzile la creditele în lei sunt la un plafon decent.”
    În zona de clienţi foarte mici, explică Boteanu, pentru a nu induce riscul valutar banca nu încurajează astfel de finanţări în euro, axându-se aproape exclusiv pe finanţări în lei. „Nu e opţiunea clientului pentru o dobândă mai mare sau mai mică, aşa ceva nu există. Ne uităm la modelul de business şi la hedging (modul în care este acoperit riscul valutar). Dacă este vorba despre un IMM şi nu are exporturi, trebuie să vedem cum poate să gestioneze riscul valutar. Dacă nu considerăm că trebuie să şi-l asume, îi oferim doar finanţarea în lei.”
    Referindu-se la nivelul dobânzilor, Bogdan Boteanu susţine că nu există un standard unic în piaţă, ci depinde de apetitul de risc al fiecărei bănci, marja adăugată la dobânda de referinţă fiind corelată cu profilul de risc al companiei creditate. „În afară de dobânda de referinţă, care este setată de piaţă, marja pe care o aplicăm noi la credite depinde de profilul de risc al fiecărei companii. Deci nu avem preţuri standard, pentru o anumită sumă, ci depinde foarte mult de proiect. Sunt credite unde profilul de risc este foarte bun, deci este foarte scăzut şi atunci marjele sunt mai mici, dar sunt şi credite mai riscante unde suntem la limita de a face tranziţia către equity financing. În acele cazuri, marjele sunt mai mari, pentru că proiectele sunt mai riscante.”
    Pe măsură ce banca se digitalizează şi îşi eficientizează atât sistemele, cât şi modul în care este prezentată clienţilor oferta, atât timp cât costurile scad, şi ofertele către clienţi vor fi adaptate în consecinţă şi preţurile, la final, vor fi mai scăzute, a explicat directorul adjunct al ING Bank. „Depinde şi de competiţie, depinde foarte mult în ce fază a ciclului economic eşti, dacă este o piaţă mai competitivă sau mai puţin competitivă, cine mai are apetit de risc. Nu poţi să spui care este preţul pieţei la IMM, la companiile mici. Pentru că depinde de IMM: ceea ce consideri să nu fie pe apetitul meu de risc pentru altă bancă poate să fie OK. Şi atunci am ajuns ca marjele aici să fie mai mari. Noi folosim întotdeauna ceea ce denumim risk-based pricing, adică preţul vine în funcţie de risc – şi sunt nişte limite. Eu nu vreau să cobor sub o anumită limită de risc şi atunci nu se poate pune problema să dau credite indiferent de marjă. Sunt alţi bancheri care poate sunt mai toleranţi cu profilul de risc, dar atunci preţul este mai mare – poţi să ai marje mai mari într-un segment de risc foarte crescut.”

    Reticenţă la creditele de investiţii. Vine recesiunea?
    La creditele de investiţii există o reticenţă, fiind posibil să vedem o recesiune, nu neapărat o criză economică, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Cu siguranţă trebuie să ne pregătim pentru o fază normală a ciclului economic; nu neapărat o criză, dar o recesiune după mai mulţi ani de creştere apare întotdeauna, este evoluţia firească a oricărei economii. Şi atunci trebuie să fim pregătiţi şi noi, şi antreprenorii.” Boteanu spune că există mai mulţi factori care trebuie luaţi în calcul atunci când vorbim despre contextul unei recesiuni, dar, într-adevăr, observă el, există o reticenţă a companiilor privind finanţările prin credite pentru investiţii, care pot fi considerate un barometru în acest sens. „Lumea este destul de reticentă să se arunce acum în finanţarea unor proiecte de investiţii ca să dezvolte businessurile. Nu ştiu neapărat dacă asta anunţă o recesiune, dar nu este un semn bun.“
    Boteanu a arătat că cererea de credite pe termen lung, de investiţii în general, se leagă foarte mult de ciclul economic şi de încrederea în economie, pentru că foarte mulţi antreprenori apelează la astfel de credite în momentul în care consideră că este momentul oportun, că au o piaţă de desfacere, că sunt într-un moment bun sau, în orice caz, cel puţin pentru firma respectivă, există un context prielnic. „Atunci aceste tipuri de împrumuturi arată încredere în economie. În ultima vreme nu am văzut o explozie în zona aceasta de cerere de credite pentru investiţii, sunt mai mult credite pentru retehnologizare.“
    Proporţia creditelor de investiţii la ING este de aproximativ 30% din total portofoliu, restul creditelor fiind de capital de lucru sau pe termen scurt, în general. „Aceasta este ponderea sectorului mid-corporate în general, în piaţa creditului pentru companii.”

    Un credit de investiţii pe 25 de ani este „riscant şi iresponsabil”. Majoritatea creditelor ING pentru IMM-uri sunt pe 5-6 ani
    Majoritatea creditelor acordate de ING pe segmentul mid-corporate sunt pe 5-6 ani, dar există şi credite de peste 10 ani. „Ne uităm la tipul de finanţare. Nu avem neapărat o limită, nu fixăm 2-3-5-7-10 ani, ci ne uităm la proiect şi, în funcţie de cât de viabil este proiectul, atunci propunem finanţarea. Majoritatea creditelor mid-corporate la noi în portofoliu sunt în jur de 5-6 ani – durata creditelor pe termen lung, dar avem şi credite peste 10 ani în anumite situaţii.“
    În ceea ce priveşte acordarea unui credit de investiţii pe 25 de ani, directorul adjunct al ING Bank susţine că este este „un pic iresponsabil“.
    „Adică nu ştim peste 3-5 ani ce o să se întâmple. Cum pot să ştiu ce va fi peste 25 de ani? Este foarte complicat, pentru că dacă antreprenorul îţi arată un business plan că are nevoie de o finanţare pe 25 de ani, îţi arată că proiectul se replăteşte în 25 de ani. Este riscant şi ar fi iresponsabil din partea noastră, ca bancă, să dăm apă la moară susţinând un astfel de proiect, pentru că nu poate fi deloc ancorat în nişte realităţi.
    Existenţa unui mix de soluţii de finanţare este necesară, pentru că anumite proiecte pot fi bune, doar că nu se pot finanţa exclusiv printr-un credit bancar şi poate fi nevoie, de pildă, de un partener de equity (capital).
    „Sunt nişte riscuri care se iau într-un alt fel de către un partener de equity pe 25 de ani. Avem modele din străinătate care funcţionează şi există piaţa de capital la care companiile au acces. Piaţa de capital are şi un rol de transparenţă şi reprezintă un pas spre instituţionalizare. Dacă problema pentru care nu poate fi acordat un credit este doar perioada şi este un proiect care pare interesant (intră doar motivul că rambursarea va fi foarte lungă), atunci, într-adevăr, am orienta firmele spre equity, spre capital. Dacă nu e neapărat în discuţie durata, s-ar putea ca profilul de risc al companiei să ne ridice nişte semne de întrebare şi planul de afaceri să nu fie suficient de solid. Fiecare problemă are rezolvarea ei şi, atunci, poate pleca de la noi cu un sfat.”

    Ce probleme au IMM-urile? De ce nu sunt creditate de către bănci?
    Capitalizarea este cea mai mare problemă a IMM-urilor care apelează la un credit, firmele fiind slab capitalizate, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Capitalizarea, din păcate, este o problemă pe care o tot vedem – aceste companii sunt cronic decapitalizate. Cauze? În unele cazuri sunt şi acţionarii care scot dividende, în loc să susţină compania. Există această situaţie, dar nu e neapărat principala. E un aspect care s-ar putea corecta în clipa în care un antreprenor ar dori să ia un credit. Sunt companii care din cauza blocajului financiar, din cauza proiectelor foarte ambiţioase pe care le au, investesc foarte mult din resurse proprii, credit furnizor şi alte resurse. Tot ce pot să strângă ca lichiditate investesc, şi atunci, la final, devin decapitalizate şi din acest motiv au nevoie de un parteneriat şi de finanţări. În clipa în care se păstrează capital în firmă, este construită o rezervă. Dacă acesta a fost motivul iniţial de respingere, automat clienţii se întorc, moment în care sunt eligibili pentru finanţare. Ce facem noi este, până la urmă, un serviciu de consultanţă. Noi aşa le prezentăm situaţia: «Aşa ar trebui să arate o companie finanţabilă».”  Zona de capital de lucru este foarte importantă când vorbim de finanţare pentru că există blocaje în sistem care fac firmele să nu mai poată plăti facturile de pe o zi pe alta uneori – şi au nevoie de bani.
    Boteanu a amintit că în ultima perioadă s-a observat şi o scădere la valoarea totală a depozitelor bancare pe segmentul mid-corporate, ceea ce înseamnă că tot mai multe companii se autofinanţează prin credit furnizor. „Probabil că este vorba de aşteptări – există o nemulţumire în general în comunitatea de business. Cum spuneam, schimbările legislative, partea fiscală foarte anevoioasă pentru IMM-uri. Inclusiv zona de taxare, pe start-up-uri, probabil că ar trebui revizuită, ca să existe nişte stimulente. Este foarte greu să te mai apuci de afaceri. Şi atunci, probabil că este mai greu să intri într-un parteneriat pe termen lung cu o bancă şi încă de la început preferi să te autofinanţezi. Acesta pare deocamdată un trend, noi asta vedem acum.”
    O altă problemă este că IMM-urile nu au acces la date. „Dacă s-ar putea simplifica accesul la informaţii statistice pentru IMM, pentru a putea face comparaţii mai uşor în industriile lor, ar fi extrem de benefic. IMM-urile nu prea au acces la astfel de date, noi avem. Îţi trebuie un exerciţiu de cercetare ca să faci asta.”
    Tot la capitolul probleme – apropo de cum s-a schimbat antreprenoriatul în ultimii ani – este reticenţa în instituţionalizarea afacerilor. „Sunt companii mici care încep cu pasiune o afacere de familie, au succes, merg foarte bine, totul este în regulă – cu sau fără ajutor din afară – dar ajung la un punct în care proprietarul-antreprenor care a iniţiat afacerea respectivă realizează că nu mai poate să ţină singur toate pârghiile în mână. Trebuie să dai drumul pârghiilor la un moment dat, trebuie să îţi iei un manager de resurse umane, un director contabil, un om de vânzări. Aceasta este o consecinţă a faptului că la un moment dat realizezi că nu mai reuşeşti să ţii totul în mână şi afacerea începe să scârţâie pe aici, pe acolo. Şi aici este important rolul băncii sau al partenerului. Trebuie să înţeleagă toţi antreprenorii că la un moment dat este nevoie de o echipă, să delege. Lucrurile de genul acesta se învaţă încet-încet. Avem destule experienţe pozitive pe care le-am avut cu clienţi care acum 15 ani erau la început – azi toţi au directori financiari.”
    La categoria probleme pentru IMM-uri se regăseşte şi partea de legislaţie fiscală şi, în general, tot ce înseamnă stabilitate în piaţă. „Cadrul legislativ, măcar în zona de taxare şi fiscalitate, dacă se poate simplifica foarte mult pentru IMM-uri, ar fi un avantaj enorm. Contabilii care lucrează acum în IMM-uri – este un paradox – lucrează mai mult pentru stat, nu pentru antreprenorul care l-a angajat. Pentru că «menirea» lor este să calculeze ce taxe se plătesc la stat, în loc să vină cu informaţii cu valoare adăugată pentru companie. Contabilii trebuie să se asigure că antreprenorul respectiv şi-a plătit taxele cum trebuie. Pe când un contabil-şef sau un director financiar trebuie să ofere informaţii calitative pentru antreprenor, indicatori care pot ajuta dezvoltarea businessului.”
    Ca număr de IMM-uri, România este pe la jumătatea clasamentului european. „Avem 30 de IMM-uri la mia de locuitori şi media europeană este pe la 60. Este foarte mare potenţialul de dezvoltare. Şi, în plus, avem un spor negativ – se închid mai multe companii de la criză până acum decât se deschid.”
    Pe de altă parte, toată piaţa de credite este mică în România, de sub 60 de miliarde de euro, din care doar 40% sunt finanţări pe zona de companii, iar din acest procent jumătate ar fi în zona de IMM-uri. „Deci piaţa ar putea să crească. De aceea o creştere de 4-5% nu înseamnă mare lucru.”
    Antreprenoriatul autohton a evoluat în ultimii ani, s-a maturizat, dar sunt şi multe trăsături care s-au menţinut, după cum spune directorul adjunct al ING Bank. „Practic, dacă te uiţi la antreprenorul român observi că în continuare se bazează tot pe curaj, tot pe rezilienţă, pe puterea de a merge mai departe. Încrederea asta oarbă în ceea ce face şi pasiunea pe care o are pentru businessul pe care l-a dezvoltat sunt lucrurile care rămân neschimbate. Probabil, la cât de anevoios este mediul de afaceri în care evoluează, fără această determinare nici nu ar putea supravieţui. Acestea sunt aspectele care s-au menţinut sau chiar s-au dezvoltat într-un sens pozitiv. Dar, cu siguranţă, se observă o maturizare a pieţei şi există businessuri care au crescut şi s-au extins diferit, pentru că şi abordarea s-a schimbat. Pe vremuri, preţul era singurul criteriu, cantitatea era importantă. Acum, intrând în era digitală, toată lumea are altfel de aşteptări: să fie instantaneu, transparent, predictibil. Iar lucrurile acestea se transferă cumva şi în comportamentul clienţilor companii, mai ales la antreprenori locali.”
    România nu a beneficiat de o moştenire pe care poate alţii au avut-o: afaceri de familie, experienţă, capital, know-how, management. „La noi parcă totul s-a întâmplat invers – a început totul de sus în jos, cu privatizările acelea mari, cu «de toate», în loc să fie acumulări mici de capital care să crească gradual. Antreprenorii români s-au dezvoltat în perioada aceasta făcând şi învăţând. Aici vezi cu adevărat viziunea, agilitatea, adaptarea. Aici vezi cât de multă rezilienţă au la toate schimbările care s-au întâmplat, pentru că, practic, îi iau multe prin surprindere, începând cu cadrul legislativ, care nu este deloc prielnic. Este foarte important ca în segmentul acesta măcar să plecăm de aici: un cadru fiscal cât mai simplu şi pe înţelesul tuturor; nişte date statistice sectoriale care să fie adaptate şi simplificate pe înţelesul antreprenorilor; accesul la aceste informaţii, la date şi analize comparative – pentru care astăzi trebuie să plăteşti un consultant să ţi le facă, sau, dacă ai norocul, să ai de la bancă un relationship manager care să poată să te ajute. Ar trebui cumva democratizat accesul la instrumente de genul acesta. Acesta ar fi un punct de plecare.”
    Bancherul de la ING a amintit că statisticile sunt destul de dure, durata de viaţă medie a unei companii în România fiind acum de 10 ani, în timp ce în Polonia este de 19-20 de ani. „Educaţia antreprenorială e foarte utilă şi ar trebui începută chiar de pe băncile şcolii. Dar până la urmă antreprenoriatul cel mai mult se învaţă practic. Avem nevoie de profesionişti în acest segment. Deocamdată, instinctul pare cel mai important atribut. Sunt mai ales antreprenorii tineri cu foarte mult optimism, energie, dorinţă, dar de multe ori lipsesc cunoştinţele – o ancorare la realităţile economiei, un business plan bine făcut, o viziune de la care să pleci. Deci pe partea aceasta este loc de îmbunătăţire, avem nevoie într-adevăr de cât mai mulţi profesionişti pe segmentul acesta şi de educaţie financiară. Iar aici şi noi, băncile, avem un rol de jucat şi o responsabilitate.”

    Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. Nu este o opţiune, ci o necesitate
    ING Bank a lansat în prima parte a anului trecut o platformă digitalizată pentru companiile mici şi mijlocii – ING Business, despre care directorul adjunct al băncii spune că este mai mult decât o soluţie de internet banking pentru companii, este o platformă de interacţiune omnichannel.
    „Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. O mare parte din viaţa noastră se întâmplă acum pe mobil, pe dispozitive inteligente. Automat, vrei ca şi bankingul – personal şi pentru companie – să se întâmple tot aşa: instant, rapid, cu maximă transparenţă, în siguranţă. Se schimbă cumva şi aşteptările clienţilor noştri şi comportamentele lor. Clienţii apreciază mult mai mult calitatea, nu neapărat să zicem cantitatea când este vorba de un credit sau un produs de care au nevoie. Condiţiile iniţiale, care întotdeauna sunt importante, nu mai sunt singurele care contează sau sunt definitorii. Este un mix. Digitalizarea nu este o opţiune, este o necesitate.”
    După primul an de la lansarea ING Business, 30% dintre utilizatori folosesc aplicaţia nativă de pe mobil, a spus Boteanu. „Poate de la companii nu te-ai aştepta la un astfel de comportament. Fiind o aplicaţie omnichannel, poţi să lucrezi în ING Business de pe orice dispozitiv. Înţelegem foarte clar că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem mai departe. Astăzi toată lumea are o platformă de internet banking, dar noi o promovăm ca pe o platformă digitală de interacţiune cu clienţii băncii dincolo de partea procesare de plăţi. Este practic un canal de comunicare cu clienţii băncii, iar această caracteristică a venit tot în ideea de a ne adapta la nevoile clienţilor. Vorbind despre zona de avea servicii instant, ne-am propus pur şi simplu să câştigăm timp pentru clienţii nostri. Produsele, serviciile, toate celelalte pot veni de la oricine; dar «timp» încă nu a oferit nimeni. Timpul este resursa cel mai greu de obţinut. Noi din noiembrie anul trecut avem toată reţeaua de sucursale digitalizată – nu mai avem ghişee pentru partea operaţionala şi nici casieri. Dar prezenţa fizică a rămas aceeaşi.”
    ING Bank a trecut şi la acordarea creditelor „instant, aproape de loc”, cu o singură vizită la bancă, urmând ca de anul viitor IMM-urile să poată accesa creditele direct în platforma ING Business.
    „Pentru cele mai mici sume – 350.000 lei – creditul se poate acorda în timp scurt. Nu am dus deocamdată acordarea creditului direct din platformă. Dar în viitor poate un client va putea accesa creditul în ING Business – această opţiune este în lucru. Probabil la anul vor putea fi accesate credite direct din platforma ING Business. Acum se întâmplă instant, doar că necesită o vizită la bancă.” În contextul digitalizării, accentul pe experienţa clientului va face diferenţa probabil în piaţă între bănci, iar factorul uman, cel puţin în acest segment, este încă cel mai important, fiind vorba despre un mix, care va da câştigătorii la final, crede Bogdan Boteanu.
    „Poate suna puţin paradoxal: cu cât vorbim mai mult de digitalizare şi de uniformizare, cu atât intrăm într-un mod în care vom vedea din ce în ce mai mult bankingul ca pe o marfă, pentru că se vor alinia foarte multe lucruri, cel puţin pentru băncile care operează în aceeaşi «ligă». Oferta de produse sau de servicii de la bănci va fi apropiată din punct de vedere calitativ; cantitativ, depinde de fiecare cum vrea să o judece. Transparenţa pe care o permite digitalizarea va permite cumva să se alinieze condiţiile de ofertare în piaţă şi diferenţa va fi din ce în ce mai mult făcută, dacă nu se face deja, de către factorul uman. Acesta ar fi paradoxul: diferenţierea o vei face tot mai mult pe factorul uman – relationship managerul şi consultanţa pe care o primeşti de la o bancă pentru a-ţi conduce afacerea. Mediul este deja plin de provocări, dar stimulativ. Nu mai vorbim aici de concurenţă doar în domeniul bancar, pentru că în această zonă încep să apară tot mai mult oferte şi de la jucătorii nonbancari. Se văd tot mai mulţi şi tot mai activi în zona de retail, dar mai este doar un pas până ajung şi în zona companiilor. Însă este foarte stimulativă această competiţie.”