BusinessMagazin

Tag: cuvinte

  • Sfârşitul businessului (şi al lumii) aşa cum îl ştim

    În săptămâna care a trecut, tot ce ştiam la început de an de business a fost pus sub semnul întrebării: Euro a început să crească galopant, uzina Ford de la Craiova s-a închis până la începutul lui aprilie (iar până când am terminat de scris acest articol am aflat că şi pentru fabrica Dacia de la Mioveni s-a luat aceeaşi măsură), mii de angajaţi au intrat în şomaj tehnic, Euro 2020 s-a amânat, Hexi Pharma a fost rechiziţionată ca să producă biocide, sute de afaceri au fost suspendate sau chiar închise, luxul muncii în regim remote s-a transformat în chinul muncii de acasă, zborurile cu avionul au devenit inaccesibile, previziunile analiştilor au devenit din ce în ce mai sumbre.
    Cei din linia întâi, industria aviaţiei şi turismului, au fost primii care au resimţit efectele coronavirusului (la ultimul eveniment Business MAGAZIN, în urmă cu două săptămâni, organizat la un hotel din Capitală, gradul de ocupare scăzuse deja cu sub 10%), au urmat apoi restaurantele şi cafenelele (ale căror activităţi au fost suspendate la scurt timp după ce şi-au pierdut majoritatea clienţilor), IMM-urile şi start-up-urile se tem de faliment, iar toate companiile, indiferent de geografia şi dimensiunea lor, înregistrează scăderi masive ale businessului – chiar şi giganţi mondiali au anunţat că îşi opresc producţia (producătorul de componente Volkswagen, de pildă).
    Potrivit unui studiu publicat de compania de consultanţă şi audit PwC România pe data de 16 martie, dintre cele peste 100 de companii chestionate în intervalul 11-13 martie, 18% anticipează o reducere a veniturilor de până la 20% ca urmare a impactului pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, în vreme ce majoritatea acestora (65%) nu a făcut încă evaluări. Potrivit studiului PwC România HR Barometru, alţi 6% dintre respondenţi au estimat o scădere a veniturilor de 20-50%, 2% consideră că diminuarea va fi de 50-80%, în timp ce 9% nu se aşteaptă la o reducere a veniturilor. Dintre sectoarele economice care se aşteaptă la o diminuare a veniturilor de până la 20% se detaşează cu un procent mare de răspunsuri transporturile (75% dintre respondenţii din acest sector au dat acest răspuns). De asemenea, 25% dintre companiile chestionate din industria auto (producători şi distribuitori) consideră că scăderea veniturilor va fi de până la 20%. Aceeaşi estimare a fost făcută de 22% dintre companiile respondente din servicii financiare, 21% din bunuri de larg consum (distribuţie, logistică) şi 20% din energie. Toate aceste previziuni au fost însă făcute într-o perioadă în care lucrurile nu se agraveseră, iar numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus din România era de sub 100.
    Situaţia este şi mai dramatică pentru IMM-uri: Un sondaj realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) spune că aproape 99% dintre IMM-urile din România cred că activitatea lor economică va fi afectată în perioada următoare de măsurile adoptate în contextul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus.
    De partea celalată, câştigătorii par a fi marii retaileri, comerţul online şi cei care au investit puternic în digitalizare. Au ţinut titlurile ştirilor şi deciziile celor care au decis să acţioneze – prin donaţii şi prin alte tipuri de sprijin acolo unde este nevoie.
    Vă invităm ca pentru o perioadă să răsfoiţi şi Business MAGAZIN în format digital şi, aşa cum spunea cineva într-o ştire de la TV, la care ne uităm acum poate mai mult ca niciodată, „să ne pregătim pentru ce e mai rău şi să sperăm la ce e mai bine”. 

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Eurolines (în săptămâna 9-15 martie):

    „Oameni de afaceri, apropiaţi, sunt foarte temători în legătură cu acest coronavirus şi eu rămân surprins. Ce cred eu este că va exista o creştere a numărului de cazuri până la mijlocul lunii aprilie, poate vom ajunge la 1000 de cazuri. Va trece o lună sigur – dacă nu mai mult, după care va urma o încetinire până prin vară – vara nu se va mai vorbi despre coronavirus, dar luna asta şi cu ce a fost în spate şi cu încetinirea care va fi până în iunie vor genera probleme pentru hotelieri, care au ajuns deja la sub 20% grad de ocupare.
    Părerea mea personală este că statul trebuie să intervină peste cel mult două săptămâni cu un pachet de susţinere, care înseamnă lichiditate. Spre exemplu, toate datoriile pe care le are la firme, că se cheamă TVA, accize, concedii medicale, să le plătească imediat, iar toate plăţile către stat să fie amânate 3-6 luni, dacă nu, tăiate. Varianta a doua, mai probabilă, să fie amânate timp de şase luni – şi să vină cu variante de credite, pe care apoi să le plătească fără dobândă, pentru firme mici, afectate, acestea sunt măsurile pe care le-am mai văzut şi prin alte părţi.”

    Oana Petrescu, CEO BlueAir:
    „Cu toţii ne confruntăm cu o situaţie excepţională, iar lupta împotriva coronavirusului este responsabilitatea fiecăruia  dintre noi, toţi dorindu-ne să îi protejăm pe cei dragi şi să contribuim la stoparea acestei crize. Suspendarea zborurilor regulate reprezintă pentru, noi, la Blue Air, o premieră tristă şi o decizie dificilă din punct de vedere uman, economic şi operaţional, însă susţinem pe deplin măsurile luate de Guvernul României şi suntem conştienţi de necesitatea acestora pentru a gestiona eficient lupta în contextul pandemiei. Prioritatea noastră este siguranţa pasagerilor noştri, preocupându-ne totodată de confortul lor emoţional. De aceea, facem toate eforturile pentru a-i aduce acasă pe cetăţenii rămaşi departe de ţară şi de familiile lor, şi întreaga echipă Blue Air este mobilizată pentru a păstra un dialog permanent cu pasagerii noştri ale căror planuri de călătorie sunt afectate în această perioadă. Ne bazăm pe înţelegerea şi înţelepciunea comunităţii Blue Air, pasageri şi echipă deopotrivă, şi credem că optimismul şi responsabilitatea sunt principalele noastre arme şi reprezintă primii paşi către revenirea la normalitate.”

    Marian Alecu, investitor în turism, HoReCa, imobiliare:
    „Am decis să donăm 5% din cifra de afaceri din martie şi aprilie a tuturor firmelor controlate de familia mea către sănătatea românească, fie Institutului Matei Balş, fie altor institute din sistemul de sănătate românesc, în funcţie de nevoile sesizate. Ne-am inspirat dintr-o iniţiativă a Intensa Sanpaolo care a anunţat că donează până la 100 de milioane de dolari luptei Italiei împotriva epidemiei de coronavirus. De asemenea, instituţia financiară a anunţat că pune la dispoziţia companiilor afectate de epidemie de pe piaţa italiană împrumuturi în valoare totală de până la 5 miliarde de dolari.”

    Dragoş Panait, fondatorul agenţiei de consultanţă HoReCa Next Root Management Systems (înainte de suspendarea activităţii companiilor din HoReCa de autorităţi):
    „Am observat modificări majore în comportamentul consumatorilor din hotelurile şi restaurantele poziţionate în zone predominant turistice – cum este Centrul Vechi al Bucureştiului -, începând cu miercuri, 11 martie, când obiceiurile de consum s-au schimbat aproape brusc, iar oamenii au ales să evite locurile publice. De atunci, numărul clienţilor din restaurante şi hoteluri a scăzut constant. Operatorii au cu peste 60% mai puţini oaspeţi decât aveau în perioada anterioară, iar timpul de şedere şi bonul mediu au scăzut şi ele cu 30-40%. Dacă, până acum, o masă la restaurant era un răsfăţ, în care oaspeţii comandau 2-3 feluri de mâncare, se bucurau de un pahar de vin şi de companie, acum cei ce trec pragul localurilor se limitează la un preparat, servit rapid, pe fugă, ca o necesitate. În mod evident, la nivel de industrie, înregistrăm o scădere a consumului pe zonele de bar, băuturile alcoolice fiind primele la care clienţii au renunţat.
    Industria de HoReCa se confruntă acum cu cel mai mare grad de anulare a rezervărilor şi evenimentelor, pe o perioadă nelimitată, şi, implicit, cu o incertitudine majoră, pentru că nu putem încă anticipa cât va dura această perioadă. 
    În Bucureşti, conform informaţiilor pe care le avem de la Registrul Comerţului, există aproximativ 3.200 de unităţi HoReCa, care generează împreună 1% din cifra de afaceri aferentă oraşului. Vorbim despre businessuri de toate dimensiunile, atât independente, cât şi părţi ale unor grupuri mai mari, locale sau internaţionale. Din cercetările noastre şi din discuţiile cu proprietarii, multe dintre aceste afaceri au un nivel de profitabilitate şi un cash-flow care nu le permit să se susţină pentru o perioadă mai mare de 1-2 luni. 
    Gradul de anulare pentru hoteluri a ajuns la 80-90%, evenimentele private şi corporate care urma să se desfăşoare în următoarea lună sunt amânate pe termen nedeterminat sau anulate, iar celelalte sunt puse sub semnul întrebării. Există avansuri încasate şi redirecţionate către furnizori care se vor pierde, accentuând această situaţie de linişte şi presiune. Restaurantele au deja scăderi de până la 80% în încasări şi preconizăm că acestea vor continua dacă nu sunt luate măsuri operaţionale şi de management al afacerii.” 

    Sorin Stoica, CEO Eturia:
    „Vânzările au fost în scădere dramatică în ultimele două săptămâni. Faţă de anul trecut în aceeaşi perioadă volumul de vânzări înregistrează o scădere de circa 50%, lucru normal având în vedere situaţia actuală. În luna martie estimăm o scădere de 70% a vânzărilor care se va menţine probabil şi în luna aprilie. Pentru luna mai estimăm o uşoară redresare. În contextul actual este greu să facem estimări pentru restul anului, însă monitorizăm situaţia şi ne adaptăm funcţie de evoluţia acesteia. Este o criză fără precedent în industria de travel, care a venit din senin şi care a lovit o industrie în plin avânt. Din păcate această situaţie va afecta sau deja afectează şi alte industrii şi va sfârşi probabil prin a afecta întreaga populaţie din punct de vedere economic. Cu siguranţă va fi nevoie de măsuri de protecţie şi stimuli economici şi fiscali pentru a trece cu pagube cât mai mici peste această criză.
    Dar ea va trece şi va deschide, celor care sunt pregătiţi să le vadă şi nu vor fi orbiţi de panică sau disperare, noi oportunităţi de afaceri, va reaşeza într-un echilibru mai sănătos cererea şi oferta nu doar în turism, ci şi în alte domenii, şi va reaşeza pe baze mai sănătoase şi piaţa muncii şi piaţa de consum.”

    Adrian Codîrlaşu, preşedinte CFA România:
    „Sunt două părţi ale cheltuielilor aici. Lupta efectivă cu această epidemie, care înseamnă cheltuieli medicale şi stocuri de medicamente. Nu sunt extraordinar de scumpe, însă părerea mea este că partea cea mai importantă din cheltuieli va fi redresarea economică, care va consuma probabil mai mult de 1% din PIB. Comisia Europeană a dat semnalul că va fi mai flexibilă în legătură cu regula de deficit, lucru care va ajuta întreaga economie europeană“, a spus Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România. 

    Maria Manea, liderul sindicatului Ford Craiova:

    „În perioada 19 martie – 5 aprilie 2020, angajaţíi Ford intră în şomaj tehnic. Vor fi plătiţi cu 78 la sută din salariu. Deocamdată nu ştim metodologia de aplicare.
    Ne-au fost date informaţii că se întrerupe activitatea. Bănuiesc că mai sunt activităţi care nu necesită întrerupere, dar asta vom vedea. Din cauza coronavirusului a fost luată această măsură.”

    Eugen Păturan, care deţine local firma Evoline Impex (magazinele Bata, New Balance şi AW Lab), pentru ZF:
    „Începând cu data de 9 martie vânzările în magazinele de fashion s-au prăbuşit cu 60% în timpul săptămânii şi cu 95% în weekend. Sâmbătă (14 martie – n.red.) fiecare magazin al nostru a avut vânzări de 80-100 euro cu TVA toată ziua. Ce putem noi achita din aceste încasări? Acum doar fondul de salarii lunar este 45.000 euro pe firma Evoline Impex, care operează toate brandurile şi care are raportaţi la Registrul Comerţului circa 100 de salariaţi. Ne-au pus să suportăm concediile medicale ale angajaţilor, să suportăm salariile celor care stau acasă cu copiii cât sunt şcolile închise, acum vor să suportăm noi şomajul tehnic al angajaţilor. De unde atâtea resurse? Noi, IMM-urile din retail, abia ne acoperim costurile. Pe acest fundal, nu există logică să păstrezi mallul deschis şi să expunem angajaţii la riscuri inutile, pe ei şi familiile lor.“

    Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank (într-un comentariu pentru ZF):
    „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutăm deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului Fiscal. În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020. Este clar că numai din deteriorarea climatului macroeconomic vom avea un impact major – la fiecare punct procentual pierdut în creşterea economică se adaugă 0,4 pp la deficitul bugetar. Noi suntem în plin proces de ajustare a prognozei de creştere economică şi probabil va fi ajustată dramatic.“

    Ivana Martináková, CEO dm drogerie markt România: „Dacă ne raportăm la contextul actual, aşa cum este de aşteptat, se observă o creştere mai mare decât de obicei. Spre exemplu, în ultimele trei zile (până la data de 18 martie – n.red.)am identificat un trend ascendent cu până la 70% raportat la martie 2019. Ianuarie şi februarie s-au situat peste media de creştere a ultimelor luni. Într-adevăr, la produsele de igienă personală se vede o mărire spectaculoasă a vânzărilor. Săpunurile, gelurile de duş, dezinfectanţii sunt cele mai cumpărate în această perioadă, însă şi produsele alimentare, cu precădere cele mai puţin perisabile, sunt la mare trecere. Aşa cum era de aşteptat, cele mai cumpărate produse sunt cele de igienizare personală şi a locuinţei, precum şi pentru dezinfecţia hainelor, suplimentele alimentare, vitamina C, produsele pentru imunitate, alimentele de bază, conservele, hârtia igienică, scutecele, şerveţelele, produsele pentru copii. Majoritatea nu fac excese atunci când vine vorba de cumpărături din magazinele dm. Clienţii noştri înţeleg nevoia unui consum responsabil şi faptul că stocurile din magazine se refac periodic. Totuşi, am observat o creştere cu aproximativ 14%, atunci când vorbim despre valoarea bonului mediu, venită pe fondul nevoii de a se pregăti pentru o perioadă în care vor petrece mai mult timp la domiciliu. Nu este necesară o aprovizionare abundentă. Recomandăm oamenilor să trateze cumpărăturile cu calm şi responsabilitate. Stocurile noastre sunt asigurate pentru următoarea perioadă, iar dacă se întâmplă ca în unele zile să se termine unele produse din magazine, cu siguranţă stocurile se vor reface în următoarele 48 – 72 ore. Credem că este un moment bun în care să conştientizăm că este necesar să lucrăm împreună pentru a depăşi situaţia cu care ne confruntăm la nivel mondial. Prevenţia şi protecţia chiar pot face o diferenţă semnificativă.”

    Christina Verchere,

    OMV Petrom, după anunţul donaţiei de
    1 milion de euro pentru Crucea Roşie
    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a declarat Christina Verchere, directorul general executiv şi preşedinte al Directoratului al OMV Petrom.

    Iulian Stanciu,
    CEO şi acţionar fondator eMAG:
    „Per total, vânzările sunt în creştere cu peste 10% faţă de o perioadă obişnuită. Evoluţia a fost una mixtă. Sunt categorii unde vânzarea a scăzut semnificativ: electrocas­nice, fashion, auto, însă sunt şi categorii care au crescut: laptopuri, monitoare, televizoare, alimente de bază, pro­duse pentru curăţenia casei, produse pentru copii“, a de­clarat pentru ZF Iulian Stanciu, CEO şi acţionar al grupului eMAG, grup cu afaceri de peste 5 miliarde de lei în 2019 la nivelul întregii regiuni. Cu siguranţă pieţele de bunuri de folosinţă îndelungată (electro-IT, mobilă), auto şi real estate vor avea de suferit. Piaţa de fashion se va contracta puternic, având în vedere că oamenii stau foarte mult în casă. Alte categorii vor creşte: alimentele de bază, produsele sanitare, IT, îngrijire personală. Ne vom adapta şi ne vom orienta mai mult către aceste produse. Estimăm că foarte multe activităţi se vor muta în digital. Probabil acest lucru va compensa scăderea de piaţă, astfel că nu estimăm scăderi ale vânzărilor. Altfel spus, ne pregătim pentru ce e mai rău şi sperăm să fie bine.“


    Ştiri în curs de actualizare….

  • Ce se întâmplă de fapt în creierul nostru atunci când uităm un cuvânt

    Câteodată, în mijlocul unei conversaţii sau atunci când vrem să demonstrăm ceva, să exprimăm o cerere – realizăm că ne lovim de un cuvânt. Pare că ni-l aducem aminte, dar pur şi simplu nu îl putem pronunţa.

    Potrivit unui articol al publicaţiei online theladders.com, termenul psihologic pentru această stare se numeşte „vârful limbii”. A fost studiat pentru prima dată de psihologi experimentali în anii ’60 care au demonstrat că oamenii în acastă stare sunt capabili să acceseze informaţia referitoare la litere, sunete şi semnificaţii ale cuvântului, chiar şi atunci când nu şi-l aminteau.

    Atunci când uităm un cuvânt, acesta nu a dispărut din memoria noastră; este în continuare acolo, dar la momentul vorbirii ceva împiedică amintirea acestuia.

    Ce ar putea împiedica amintirea unui cuvânt? Acesta este o colecţie de caracteristici: are însemnătate şi este asociat cu imagini, potrivit unui articol publicat pe platforma considerable.com. Are o formă, care include pronunţarea acestuia, dar şi o reprezentare scrisă.
    Totodată, lasă urme în conexiunile neuronale în funcţie de cât de des este folosit.
    Amintirea unui cuvânt poate fi întreruptă de o problemă legată de activarea uneia sau doar a câtorva dintre aceste caracteristici. Stresul, oboseala şi elementele care ne distrag atenţia pot conduce înspre activări insuficiente legate de amintirea acestuia.


    Există însă şi probleme mai serioase care pot distruge sau încetini activitatea conexiunilor neurale şi care pot cauza probleme legate de amintirea acestui cuvânt. Inabilitatea de a găsi cuvinte poate indica infecţii sau răni ale creierului, precum şi boli degenerative, precum Alzheimer. Totuşi, autorii articolului subliniază că în aceste situaţii, uitatul cuvintelor este unul din foarte multe simptome.


    De cele mai multe ori, uitarea ocazională a unor cuvinte este o parte absolut normală a veţii.

    Uitarea unui cuvânt poate fi frustrantă, dar de cele mai multe ori, o astfel de situaţie se rezolvă uşor. Cuvântul revine în amintirile noastre şi ne continuăm discuţiile. Un studiu al Burke et al (1991) a dezvăluit faptul că majoritatea stărilor de „vârful limbii” se vindecă spontan.

    De fapt, tinerii spun că devin mai agitaţi în legătură cu această stare, încercând numeroase strategii active pentru a se forţa să îşi amintească, în timp ce oamenii mai în vârstă aşteaptă pur şi simplu ca această amintire să revină.

     

  • Cum sunt văzute IMM-urile din România de către bănci şi care sunt şansele lor la finanţare

    Băncile nu pot să fie reţinute în a finanţa companiile mici şi mijlocii, nu pot să ignore acest segment care este „coloana vertebrală“ a unei economii, însă este o mare responsabilitate pentru instituţiile de credit să aleagă creditul potrivit pentru astfel de firme, spune Bogdan Boteanu, director general adjunct al ING Bank, head of mid-corporate banking, în cadrul unui interviu acordat revistei Business MAGAZIN şi Ziarului Financiar.
    Bogdan Boteanu dă asigurări că ING Bank merge pe calea prudenţei şi pune un accent mai mare pe calitatea creditelor şi mai puţin pe cantitate, recunoscând că volatilitatea este destul de mare pe segmentul midcorporate. „Volatilitatea este destul de mare în segmentul IMM-urilor. Dar, din ce observăm noi, cel puţin la nivel declarativ, tot mai multe bănci sunt interesate sau se arată foarte active în zona aceasta. Sunt bănci care au tradiţie în segmentul acesta. Eu cred că nu poate fi ignorat segmentul IMM, nu ai cum să fii reţinut în a finanţa şi a susţine segmentul acesta în contextul în care jumătate din valoarea adăugată în economie este adusă de IMM-uri”, explică Boteanu. În plus, argumentează el, IMM-urile angajează două treimi din forţa de muncă din piaţa aceasta. „Nu ai cum, dacă vrei să fii o bancă universală în România, să ignori IMM-urile. Fiecare bancă a ales, probabil, un model propriu de a aborda finanţarea IMM-urilor. Eu cred că şi cei care sunt mai timizi în perioada următoare vor schimba cumva tonul, pentru că România are totuşi un  potenţial important, care de aici vine“, a declarat Bogdan Boteanu.
    Activitatea ING pe piaţa locală este structurată pe trei piloni: corporate (wholesale) – care în-seamnă  companii foarte mari sau multinaţionale, mid-corporate banking – care include IMM-urile şi partea de retail / persoane fizice, iar pe segmentul mid-corporate Banking, care există de 15 ani în România, ING a crescut doar organic.
    „În tot universul ING unde avem activitate pe zona de mid-corporate banking, România este singura ţară unde am crescut exclusiv organic. În toate celelalte ţări, unde am intrat în piaţa de IMM-uri, am avut achiziţii, fie de portofolii, fie de bănci. În România am crescut organic şi pe nişte principii foarte sănătoase.“
    Bogdan Boteanu susţine că ING a revoluţionat piaţa când a intrat pe segmentul de mid-corporate banking – cel puţin pe partea de IMM – pentru că banca a plecat de la analiza comportamentului clienţilor şi de la nevoile lor concrete.
    „Noi nu am segmentat neapărat piaţa aceasta prin metodele clasice, respectiv pornind de la dimensiunea afacerii şi industria din care fac parte aceste companii. Sigur, şi acestea sunt criterii importante, dar noi ne-am uitat mai ales la comportament şi la nevoia clienţilor IMM. Criteriile financiare sunt importante, dar la fel de importante sunt şi cele de comportament, mai ales în zona companiilor mici. Noi am fost primii în această piaţă care au creat pachetele de produse pentru IMM, pachete care acum sunt standard în piaţă. Nu mai poţi să lucrezi cu IMM-urile fără pachete de produse, acestea însemnând că plăteşti un abonament, practic ai, ca IMM, un cost fix“.
    ING are aproximativ 15.000 de clienţi IMM şi mid-corporate, respectiv companii cu cifra de afaceri cuprinsă între 2 milioane de lei şi 500 de milioane de lei. Activele băncii pe acest segment au depăşit anul trecut 1 miliard de euro, iar 2018 a fost primul an în care banca a depăşit 500 de milioane de euro credite noi pentru astfel de firme. În general, activele au crescut cam cu peste 20% pe an, în medie, în ultimii cinci ani.
    „Legat de filosofia de business, preferăm prudenţa. Poate ritmul este mai încet decât ne-am dori uneori, dar este bine să facem lucrurile bine de la bun început. Nu ne alegem ţintele având un demers cantitativ – să dăm cât mai mult ca să creştem, ci este mai importantă calitatea. Abia atunci parteneriatul acesta dă roade. Ne interesează mai mult calitatea creditelor (activelor) şi mai puţin cantitatea. Pentru noi acest lucru este foarte important. De aceea şi urmărim foarte atent rata de default, cum a evoluat ea în timp.“
    În portofoliul ING rata de default a fost destul de stabilă, iar în perioada de criză economică, cu toate că a crescut, la ING a fost mereu mult sub nivelul din piaţa bancară, după cum spune Boteanu. „Acum rata creditelor neperformante este în jur de 4-4,5% în segmentul acesta, în timp ce pe piaţă este undeva la 12%, şi asta după ce s-au făcut destul de multe «curăţări» de portofoliu în piaţă. Stăm foarte bine la capitolul acesta.“

    Ce tipuri de afaceri sunt oportune pentru finanţare?
    ING finanţează mai mult IMM-urile din industrie, comerţ şi agricultură, iar obiectivul băncii este să nu fie expusă excesiv pe o anumită industrie, ci să aibă un portofoliu echilibrat, potrivit lui Bogdan Boteanu. „Noi finanţăm majoritatea industriilor. Am accelerat pe industriile care au crescut mai mult, care au contribuit la formarea PIB. Finanţăm foarte mult pe zona de comerţ, industrie şi agricultură – acestea sunt sectoarele care au avut cea mai mare creştere pe zona de finanţare. Industria, agricultura, comerţul, serviciile – acestea sunt „pe plus“, fiind sectoarele care s-au dezvoltat accelerat. Dar noi, în general, nu excludem industrii. Obiectivul nostru este să balansăm. Nu vrei să fii expus doar la o industrie sau la alta.“
    În ceea ce priveşte sectorul IT, cu toate că este industria care a crescut cel mai mult, „nu prea are nevoie de finanţare bancară”, având în vedere că firmele din acest sector au lichidităţi şi au alt model de business. „Companiile din IT au cash. S-au dezvoltat fantastic, dar ele nu prea au nevoie de finanţare. Ele au alte nevoi. Sunt companii care investesc în tehnologie şi care poate au nevoie de finanţare, dar în rest sunt «cash rich». Au un alt model de business, deci acolo nu există o oportunitate atât de mare pentru finanţarea bancară.”
    De asemenea, precizează Bogdan Boteanu, foarte importantă în procesul de finanţare este viziunea antreprenorului şi cum poate să susţină acesta un plan de afaceri, care trebuie să fie ancorat în realităţile economice.
    „Nu este vorba neapărat că sunt companii bune sau mai puţin bune în anumite domenii; sunt companii mai bine sau mai puţin bine conduse, cu oportunităţi mai multe sau mai puţine. Noi contribuim cu sfaturi. Iar ceea ce este important pentru noi, chiar dacă nu finanţăm în final o companie, este să spunem clientului: «Nu te-am finanţat pentru că…»”, explică directorul general adjunct al ING Bank. Pentru ING contează mult existenţa unui plan de afaceri. „Până la urmă nu contează neapărat de unde pleacă, ci contează ideea de business. Dacă stai de vorbă cu un antreprenor care este hotărât să facă un proiect şi are un business plan bine construit sau pe care îl facem împreună şi ajungem într-un punct în care suntem multumiţi, acela este un proiect finanţabil. În ce condiţii, depinde apoi de context, ce garanţii are, ce nu are, cum se poate face – de aici începe discuţia. Dar ca să ai o primă decizie, pentru a avea un parteneriat care poate fi susţinut, totul pleacă de la business plan şi de cât de ancorat este în realităţile economice. Nu contează doar ideea, aplombul şi optimismul.”
    Unele studii de piaţă din ultima perioadă arată că, deşi accesul la finanţare este o problemă pentru antreprenori, nu aceasta este cea mai importantă. „Calitatea mediului de afaceri, stabilitatea cadrului legislativ, accesul la resursa umană – acestea par a fi probleme mai importante. După aceea vine într-adevăr şi accesul la finanţare, dar aici este un soi de ping-pong, pentru că băncile şi segmentul IMM nu au ajuns încă într-o zonă de mijloc unde să fim toţi confortabili.”
    Băncile au resurse financiare pentru finanţarea IMM-urilor şi există şi cerere de finanţare a unor proiecte, dar persistă tatonările. „Băncile au deschidere, vor să dea credite. Avem resurse de investit – sistemul bancar este profitabil, sănătos. Iar cerere există, fiind multe proiecte. Aici trebuie cumva gândit parteneriatul acesta din ambele direcţii: adică IMM-urile trebuie să aibă un business plan solid în spate, care să fie ancorat în realităţile economice. Este un efort şi din partea băncilor, şi din partea comunităţii IMM să ajungem undeva într-o zonă comună de înţelegere a priorităţilor în business, a ceea ce este important pentru a putea finanţa acel business. Şi aici probabil că mai există încă tatonări. De aceea şi opinia că băncile strâmbă din nas, că nu finanţează suficient. Într-adevăr, după criză şi după lecţiile pe care le-am primit atunci, băncile sunt mai atente şi suflă uneori şi în iaurt – sunt mult mai prudente.“
    În ceea ce priveşte moneda preferată pentru creditare la ING în cazul companiilor mici şi mijlocii, creditele în lei sunt majoritare, cu o pondere de peste 70%, pe segmentul mid-corporate, iar în zona de companii mici creditele sunt aproape exclusiv în lei. „Riscul valutar poate sau nu poate să fie acoperit de toate companiile. Analizăm continuu acest aspect. Exportatorii, de exemplu, care au departamente financiare care urmăresc evoluţia cursului, nu prezintă un risc, pentru că pot gestiona, au şi un hedging natural din faptul că încasează valută. În general, dacă nu ai încasări în valută, există acest risc valutar, care este inutil, nu ai de ce să ţi-l asumi, mai ales că dobânzile la lei au scăzut faţă de ceea ce a fost înainte. Acum a început să apară iar diferenţialul de dobândă de când s-a reluat creşterea inflaţiei, dar totuşi dobânzile la creditele în lei sunt la un plafon decent.”
    În zona de clienţi foarte mici, explică Boteanu, pentru a nu induce riscul valutar banca nu încurajează astfel de finanţări în euro, axându-se aproape exclusiv pe finanţări în lei. „Nu e opţiunea clientului pentru o dobândă mai mare sau mai mică, aşa ceva nu există. Ne uităm la modelul de business şi la hedging (modul în care este acoperit riscul valutar). Dacă este vorba despre un IMM şi nu are exporturi, trebuie să vedem cum poate să gestioneze riscul valutar. Dacă nu considerăm că trebuie să şi-l asume, îi oferim doar finanţarea în lei.”
    Referindu-se la nivelul dobânzilor, Bogdan Boteanu susţine că nu există un standard unic în piaţă, ci depinde de apetitul de risc al fiecărei bănci, marja adăugată la dobânda de referinţă fiind corelată cu profilul de risc al companiei creditate. „În afară de dobânda de referinţă, care este setată de piaţă, marja pe care o aplicăm noi la credite depinde de profilul de risc al fiecărei companii. Deci nu avem preţuri standard, pentru o anumită sumă, ci depinde foarte mult de proiect. Sunt credite unde profilul de risc este foarte bun, deci este foarte scăzut şi atunci marjele sunt mai mici, dar sunt şi credite mai riscante unde suntem la limita de a face tranziţia către equity financing. În acele cazuri, marjele sunt mai mari, pentru că proiectele sunt mai riscante.”
    Pe măsură ce banca se digitalizează şi îşi eficientizează atât sistemele, cât şi modul în care este prezentată clienţilor oferta, atât timp cât costurile scad, şi ofertele către clienţi vor fi adaptate în consecinţă şi preţurile, la final, vor fi mai scăzute, a explicat directorul adjunct al ING Bank. „Depinde şi de competiţie, depinde foarte mult în ce fază a ciclului economic eşti, dacă este o piaţă mai competitivă sau mai puţin competitivă, cine mai are apetit de risc. Nu poţi să spui care este preţul pieţei la IMM, la companiile mici. Pentru că depinde de IMM: ceea ce consideri să nu fie pe apetitul meu de risc pentru altă bancă poate să fie OK. Şi atunci am ajuns ca marjele aici să fie mai mari. Noi folosim întotdeauna ceea ce denumim risk-based pricing, adică preţul vine în funcţie de risc – şi sunt nişte limite. Eu nu vreau să cobor sub o anumită limită de risc şi atunci nu se poate pune problema să dau credite indiferent de marjă. Sunt alţi bancheri care poate sunt mai toleranţi cu profilul de risc, dar atunci preţul este mai mare – poţi să ai marje mai mari într-un segment de risc foarte crescut.”

    Reticenţă la creditele de investiţii. Vine recesiunea?
    La creditele de investiţii există o reticenţă, fiind posibil să vedem o recesiune, nu neapărat o criză economică, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Cu siguranţă trebuie să ne pregătim pentru o fază normală a ciclului economic; nu neapărat o criză, dar o recesiune după mai mulţi ani de creştere apare întotdeauna, este evoluţia firească a oricărei economii. Şi atunci trebuie să fim pregătiţi şi noi, şi antreprenorii.” Boteanu spune că există mai mulţi factori care trebuie luaţi în calcul atunci când vorbim despre contextul unei recesiuni, dar, într-adevăr, observă el, există o reticenţă a companiilor privind finanţările prin credite pentru investiţii, care pot fi considerate un barometru în acest sens. „Lumea este destul de reticentă să se arunce acum în finanţarea unor proiecte de investiţii ca să dezvolte businessurile. Nu ştiu neapărat dacă asta anunţă o recesiune, dar nu este un semn bun.“
    Boteanu a arătat că cererea de credite pe termen lung, de investiţii în general, se leagă foarte mult de ciclul economic şi de încrederea în economie, pentru că foarte mulţi antreprenori apelează la astfel de credite în momentul în care consideră că este momentul oportun, că au o piaţă de desfacere, că sunt într-un moment bun sau, în orice caz, cel puţin pentru firma respectivă, există un context prielnic. „Atunci aceste tipuri de împrumuturi arată încredere în economie. În ultima vreme nu am văzut o explozie în zona aceasta de cerere de credite pentru investiţii, sunt mai mult credite pentru retehnologizare.“
    Proporţia creditelor de investiţii la ING este de aproximativ 30% din total portofoliu, restul creditelor fiind de capital de lucru sau pe termen scurt, în general. „Aceasta este ponderea sectorului mid-corporate în general, în piaţa creditului pentru companii.”

    Un credit de investiţii pe 25 de ani este „riscant şi iresponsabil”. Majoritatea creditelor ING pentru IMM-uri sunt pe 5-6 ani
    Majoritatea creditelor acordate de ING pe segmentul mid-corporate sunt pe 5-6 ani, dar există şi credite de peste 10 ani. „Ne uităm la tipul de finanţare. Nu avem neapărat o limită, nu fixăm 2-3-5-7-10 ani, ci ne uităm la proiect şi, în funcţie de cât de viabil este proiectul, atunci propunem finanţarea. Majoritatea creditelor mid-corporate la noi în portofoliu sunt în jur de 5-6 ani – durata creditelor pe termen lung, dar avem şi credite peste 10 ani în anumite situaţii.“
    În ceea ce priveşte acordarea unui credit de investiţii pe 25 de ani, directorul adjunct al ING Bank susţine că este este „un pic iresponsabil“.
    „Adică nu ştim peste 3-5 ani ce o să se întâmple. Cum pot să ştiu ce va fi peste 25 de ani? Este foarte complicat, pentru că dacă antreprenorul îţi arată un business plan că are nevoie de o finanţare pe 25 de ani, îţi arată că proiectul se replăteşte în 25 de ani. Este riscant şi ar fi iresponsabil din partea noastră, ca bancă, să dăm apă la moară susţinând un astfel de proiect, pentru că nu poate fi deloc ancorat în nişte realităţi.
    Existenţa unui mix de soluţii de finanţare este necesară, pentru că anumite proiecte pot fi bune, doar că nu se pot finanţa exclusiv printr-un credit bancar şi poate fi nevoie, de pildă, de un partener de equity (capital).
    „Sunt nişte riscuri care se iau într-un alt fel de către un partener de equity pe 25 de ani. Avem modele din străinătate care funcţionează şi există piaţa de capital la care companiile au acces. Piaţa de capital are şi un rol de transparenţă şi reprezintă un pas spre instituţionalizare. Dacă problema pentru care nu poate fi acordat un credit este doar perioada şi este un proiect care pare interesant (intră doar motivul că rambursarea va fi foarte lungă), atunci, într-adevăr, am orienta firmele spre equity, spre capital. Dacă nu e neapărat în discuţie durata, s-ar putea ca profilul de risc al companiei să ne ridice nişte semne de întrebare şi planul de afaceri să nu fie suficient de solid. Fiecare problemă are rezolvarea ei şi, atunci, poate pleca de la noi cu un sfat.”

    Ce probleme au IMM-urile? De ce nu sunt creditate de către bănci?
    Capitalizarea este cea mai mare problemă a IMM-urilor care apelează la un credit, firmele fiind slab capitalizate, în opinia lui Bogdan Boteanu.
    „Capitalizarea, din păcate, este o problemă pe care o tot vedem – aceste companii sunt cronic decapitalizate. Cauze? În unele cazuri sunt şi acţionarii care scot dividende, în loc să susţină compania. Există această situaţie, dar nu e neapărat principala. E un aspect care s-ar putea corecta în clipa în care un antreprenor ar dori să ia un credit. Sunt companii care din cauza blocajului financiar, din cauza proiectelor foarte ambiţioase pe care le au, investesc foarte mult din resurse proprii, credit furnizor şi alte resurse. Tot ce pot să strângă ca lichiditate investesc, şi atunci, la final, devin decapitalizate şi din acest motiv au nevoie de un parteneriat şi de finanţări. În clipa în care se păstrează capital în firmă, este construită o rezervă. Dacă acesta a fost motivul iniţial de respingere, automat clienţii se întorc, moment în care sunt eligibili pentru finanţare. Ce facem noi este, până la urmă, un serviciu de consultanţă. Noi aşa le prezentăm situaţia: «Aşa ar trebui să arate o companie finanţabilă».”  Zona de capital de lucru este foarte importantă când vorbim de finanţare pentru că există blocaje în sistem care fac firmele să nu mai poată plăti facturile de pe o zi pe alta uneori – şi au nevoie de bani.
    Boteanu a amintit că în ultima perioadă s-a observat şi o scădere la valoarea totală a depozitelor bancare pe segmentul mid-corporate, ceea ce înseamnă că tot mai multe companii se autofinanţează prin credit furnizor. „Probabil că este vorba de aşteptări – există o nemulţumire în general în comunitatea de business. Cum spuneam, schimbările legislative, partea fiscală foarte anevoioasă pentru IMM-uri. Inclusiv zona de taxare, pe start-up-uri, probabil că ar trebui revizuită, ca să existe nişte stimulente. Este foarte greu să te mai apuci de afaceri. Şi atunci, probabil că este mai greu să intri într-un parteneriat pe termen lung cu o bancă şi încă de la început preferi să te autofinanţezi. Acesta pare deocamdată un trend, noi asta vedem acum.”
    O altă problemă este că IMM-urile nu au acces la date. „Dacă s-ar putea simplifica accesul la informaţii statistice pentru IMM, pentru a putea face comparaţii mai uşor în industriile lor, ar fi extrem de benefic. IMM-urile nu prea au acces la astfel de date, noi avem. Îţi trebuie un exerciţiu de cercetare ca să faci asta.”
    Tot la capitolul probleme – apropo de cum s-a schimbat antreprenoriatul în ultimii ani – este reticenţa în instituţionalizarea afacerilor. „Sunt companii mici care încep cu pasiune o afacere de familie, au succes, merg foarte bine, totul este în regulă – cu sau fără ajutor din afară – dar ajung la un punct în care proprietarul-antreprenor care a iniţiat afacerea respectivă realizează că nu mai poate să ţină singur toate pârghiile în mână. Trebuie să dai drumul pârghiilor la un moment dat, trebuie să îţi iei un manager de resurse umane, un director contabil, un om de vânzări. Aceasta este o consecinţă a faptului că la un moment dat realizezi că nu mai reuşeşti să ţii totul în mână şi afacerea începe să scârţâie pe aici, pe acolo. Şi aici este important rolul băncii sau al partenerului. Trebuie să înţeleagă toţi antreprenorii că la un moment dat este nevoie de o echipă, să delege. Lucrurile de genul acesta se învaţă încet-încet. Avem destule experienţe pozitive pe care le-am avut cu clienţi care acum 15 ani erau la început – azi toţi au directori financiari.”
    La categoria probleme pentru IMM-uri se regăseşte şi partea de legislaţie fiscală şi, în general, tot ce înseamnă stabilitate în piaţă. „Cadrul legislativ, măcar în zona de taxare şi fiscalitate, dacă se poate simplifica foarte mult pentru IMM-uri, ar fi un avantaj enorm. Contabilii care lucrează acum în IMM-uri – este un paradox – lucrează mai mult pentru stat, nu pentru antreprenorul care l-a angajat. Pentru că «menirea» lor este să calculeze ce taxe se plătesc la stat, în loc să vină cu informaţii cu valoare adăugată pentru companie. Contabilii trebuie să se asigure că antreprenorul respectiv şi-a plătit taxele cum trebuie. Pe când un contabil-şef sau un director financiar trebuie să ofere informaţii calitative pentru antreprenor, indicatori care pot ajuta dezvoltarea businessului.”
    Ca număr de IMM-uri, România este pe la jumătatea clasamentului european. „Avem 30 de IMM-uri la mia de locuitori şi media europeană este pe la 60. Este foarte mare potenţialul de dezvoltare. Şi, în plus, avem un spor negativ – se închid mai multe companii de la criză până acum decât se deschid.”
    Pe de altă parte, toată piaţa de credite este mică în România, de sub 60 de miliarde de euro, din care doar 40% sunt finanţări pe zona de companii, iar din acest procent jumătate ar fi în zona de IMM-uri. „Deci piaţa ar putea să crească. De aceea o creştere de 4-5% nu înseamnă mare lucru.”
    Antreprenoriatul autohton a evoluat în ultimii ani, s-a maturizat, dar sunt şi multe trăsături care s-au menţinut, după cum spune directorul adjunct al ING Bank. „Practic, dacă te uiţi la antreprenorul român observi că în continuare se bazează tot pe curaj, tot pe rezilienţă, pe puterea de a merge mai departe. Încrederea asta oarbă în ceea ce face şi pasiunea pe care o are pentru businessul pe care l-a dezvoltat sunt lucrurile care rămân neschimbate. Probabil, la cât de anevoios este mediul de afaceri în care evoluează, fără această determinare nici nu ar putea supravieţui. Acestea sunt aspectele care s-au menţinut sau chiar s-au dezvoltat într-un sens pozitiv. Dar, cu siguranţă, se observă o maturizare a pieţei şi există businessuri care au crescut şi s-au extins diferit, pentru că şi abordarea s-a schimbat. Pe vremuri, preţul era singurul criteriu, cantitatea era importantă. Acum, intrând în era digitală, toată lumea are altfel de aşteptări: să fie instantaneu, transparent, predictibil. Iar lucrurile acestea se transferă cumva şi în comportamentul clienţilor companii, mai ales la antreprenori locali.”
    România nu a beneficiat de o moştenire pe care poate alţii au avut-o: afaceri de familie, experienţă, capital, know-how, management. „La noi parcă totul s-a întâmplat invers – a început totul de sus în jos, cu privatizările acelea mari, cu «de toate», în loc să fie acumulări mici de capital care să crească gradual. Antreprenorii români s-au dezvoltat în perioada aceasta făcând şi învăţând. Aici vezi cu adevărat viziunea, agilitatea, adaptarea. Aici vezi cât de multă rezilienţă au la toate schimbările care s-au întâmplat, pentru că, practic, îi iau multe prin surprindere, începând cu cadrul legislativ, care nu este deloc prielnic. Este foarte important ca în segmentul acesta măcar să plecăm de aici: un cadru fiscal cât mai simplu şi pe înţelesul tuturor; nişte date statistice sectoriale care să fie adaptate şi simplificate pe înţelesul antreprenorilor; accesul la aceste informaţii, la date şi analize comparative – pentru care astăzi trebuie să plăteşti un consultant să ţi le facă, sau, dacă ai norocul, să ai de la bancă un relationship manager care să poată să te ajute. Ar trebui cumva democratizat accesul la instrumente de genul acesta. Acesta ar fi un punct de plecare.”
    Bancherul de la ING a amintit că statisticile sunt destul de dure, durata de viaţă medie a unei companii în România fiind acum de 10 ani, în timp ce în Polonia este de 19-20 de ani. „Educaţia antreprenorială e foarte utilă şi ar trebui începută chiar de pe băncile şcolii. Dar până la urmă antreprenoriatul cel mai mult se învaţă practic. Avem nevoie de profesionişti în acest segment. Deocamdată, instinctul pare cel mai important atribut. Sunt mai ales antreprenorii tineri cu foarte mult optimism, energie, dorinţă, dar de multe ori lipsesc cunoştinţele – o ancorare la realităţile economiei, un business plan bine făcut, o viziune de la care să pleci. Deci pe partea aceasta este loc de îmbunătăţire, avem nevoie într-adevăr de cât mai mulţi profesionişti pe segmentul acesta şi de educaţie financiară. Iar aici şi noi, băncile, avem un rol de jucat şi o responsabilitate.”

    Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. Nu este o opţiune, ci o necesitate
    ING Bank a lansat în prima parte a anului trecut o platformă digitalizată pentru companiile mici şi mijlocii – ING Business, despre care directorul adjunct al băncii spune că este mai mult decât o soluţie de internet banking pentru companii, este o platformă de interacţiune omnichannel.
    „Digitalizarea influenţează toată societatea, nu ai cum să scapi de ea. O mare parte din viaţa noastră se întâmplă acum pe mobil, pe dispozitive inteligente. Automat, vrei ca şi bankingul – personal şi pentru companie – să se întâmple tot aşa: instant, rapid, cu maximă transparenţă, în siguranţă. Se schimbă cumva şi aşteptările clienţilor noştri şi comportamentele lor. Clienţii apreciază mult mai mult calitatea, nu neapărat să zicem cantitatea când este vorba de un credit sau un produs de care au nevoie. Condiţiile iniţiale, care întotdeauna sunt importante, nu mai sunt singurele care contează sau sunt definitorii. Este un mix. Digitalizarea nu este o opţiune, este o necesitate.”
    După primul an de la lansarea ING Business, 30% dintre utilizatori folosesc aplicaţia nativă de pe mobil, a spus Boteanu. „Poate de la companii nu te-ai aştepta la un astfel de comportament. Fiind o aplicaţie omnichannel, poţi să lucrezi în ING Business de pe orice dispozitiv. Înţelegem foarte clar că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem mai departe. Astăzi toată lumea are o platformă de internet banking, dar noi o promovăm ca pe o platformă digitală de interacţiune cu clienţii băncii dincolo de partea procesare de plăţi. Este practic un canal de comunicare cu clienţii băncii, iar această caracteristică a venit tot în ideea de a ne adapta la nevoile clienţilor. Vorbind despre zona de avea servicii instant, ne-am propus pur şi simplu să câştigăm timp pentru clienţii nostri. Produsele, serviciile, toate celelalte pot veni de la oricine; dar «timp» încă nu a oferit nimeni. Timpul este resursa cel mai greu de obţinut. Noi din noiembrie anul trecut avem toată reţeaua de sucursale digitalizată – nu mai avem ghişee pentru partea operaţionala şi nici casieri. Dar prezenţa fizică a rămas aceeaşi.”
    ING Bank a trecut şi la acordarea creditelor „instant, aproape de loc”, cu o singură vizită la bancă, urmând ca de anul viitor IMM-urile să poată accesa creditele direct în platforma ING Business.
    „Pentru cele mai mici sume – 350.000 lei – creditul se poate acorda în timp scurt. Nu am dus deocamdată acordarea creditului direct din platformă. Dar în viitor poate un client va putea accesa creditul în ING Business – această opţiune este în lucru. Probabil la anul vor putea fi accesate credite direct din platforma ING Business. Acum se întâmplă instant, doar că necesită o vizită la bancă.” În contextul digitalizării, accentul pe experienţa clientului va face diferenţa probabil în piaţă între bănci, iar factorul uman, cel puţin în acest segment, este încă cel mai important, fiind vorba despre un mix, care va da câştigătorii la final, crede Bogdan Boteanu.
    „Poate suna puţin paradoxal: cu cât vorbim mai mult de digitalizare şi de uniformizare, cu atât intrăm într-un mod în care vom vedea din ce în ce mai mult bankingul ca pe o marfă, pentru că se vor alinia foarte multe lucruri, cel puţin pentru băncile care operează în aceeaşi «ligă». Oferta de produse sau de servicii de la bănci va fi apropiată din punct de vedere calitativ; cantitativ, depinde de fiecare cum vrea să o judece. Transparenţa pe care o permite digitalizarea va permite cumva să se alinieze condiţiile de ofertare în piaţă şi diferenţa va fi din ce în ce mai mult făcută, dacă nu se face deja, de către factorul uman. Acesta ar fi paradoxul: diferenţierea o vei face tot mai mult pe factorul uman – relationship managerul şi consultanţa pe care o primeşti de la o bancă pentru a-ţi conduce afacerea. Mediul este deja plin de provocări, dar stimulativ. Nu mai vorbim aici de concurenţă doar în domeniul bancar, pentru că în această zonă încep să apară tot mai mult oferte şi de la jucătorii nonbancari. Se văd tot mai mulţi şi tot mai activi în zona de retail, dar mai este doar un pas până ajung şi în zona companiilor. Însă este foarte stimulativă această competiţie.” 

  • Ce poate să facă un scaun de 20.000 de euro

    Din colaborarea cu designerul industrial Ron Arad a apărut un scaun de sufragerie, denumit AKO, inspirat de un produs din oferta retailerului. AKO arată la interior ca un scaun obişnuit, protejat însă pe trei părţi de o învelitoare din oţel inoxidabil şi cupru, care-şi schimbă nuanţa de culoare în funcţie de cum cade lumina. Scaunul, care marchează cea de a douăzecea aniversare a retailerului, a fost produs într-o serie limitată de 10 bucăţi, colecţionarii trebuind să se despartă de circa 20.000 de euro pentru a achiziţiona unul, conform The Telegraph.

  • Antreprenorul care vrea să ca toate oraşele din România să devină inteligente

    Cristian Danciu are un background internaţional de business development în domenii precum consultanţă financiară, resurse naturale, energie regenerabilă, construcţii navale, arhitectură. Atât el, cât şi arhitecţii implicaţi în dezvoltarea proiectului Green Spots, Aurel Basuc şi Adrian Ţuţuianu, din echipa Triptic Studio, au fost implicaţi în proiecte internaţionale. Elementele comune ale celor trei tineri au fost revenirea în ţară şi implicarea activă în mediul românesc.
    Ei sunt parteneri şi cofondatori în cadrul biroului de arhitectură şi amenajări interioare Triptic Studio. Asocierea lor se leagă de înfiinţarea, în urmă cu şase ani, a Asociaţiei Române a Tinerilor Arhitecţi, care avea ca scop promovarea proiectelor şi a activităţilor studenţilor atât în ţară, cât şi peste hotare.
    Ei spun că dezvoltarea ideii Green Spots a venit ca o consecinţă a activităţii studioului de arhitectură. „Specificul activităţii unui studio de arhitectură implică analiza continuă a designului, funcţionalităţilor şi nevoilor spaţiilor publice şi private”, spun ei.
    De asemenea, din experienţa de antreprenori, au identificat o caracteristică de bază în mediul urban, şi anume aceea de a fi permanent conectat la mijloacele mobile de comunicare.
    Planul de dezvoltare a proiectului în continuare implică în primul rând implementarea la nivel naţional şi apoi regional a produsului Green Spots. Tinerii şi-au propus să dezvolte soluţia în direcţia conceptului de smart city – „care devine o nevoie pentru mediul urban din România şi Europa”.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andreea Preda, marketing manager Teilor

    Din funcţia de marketing manager în cadrul companiei Teilor, Andreea Preda conduce o echipă de nouă oameni.

    Ea a urmat un master în marketing, servicii şi managementul comunicării în cadrul Universităţii Constantin Brâncoveanu şi spune că fiecare etapă a reprezentat o cărămidă strategică în parcursul său profesional. „Am avut perioade în care m-am confruntat cu întrebări fundamentale şi trăirea de contradicţii. Barometrul a fost de multe ori în zona feedbackului celor din jur, care au fost în mod activ indicatori de performanţă şi de verificare.” Potrivit Andreei Preda, în următorii 3-5 ani departamentul pe care îl conduce vizează transformarea într-un cluster regional.

    „Suntem în plin proces de elaborare a strategiei de abordarea pentru noile pieţe”, spune ea. Lanţul de bijuterii Teilor, deţinut de antreprenorul Florin Enache şi avându-l ca CEO pe Horaţiu Vasilescu, are deja peste 40 de magazine în cele mai importante oraşe din ţară, iar expansiunea continuă în România, dar şi în străinătate.

  • Marketingul online în 10 ani: de la Google, la căutarea după hashtag şi promovarea prin Story

    „Dacă acum câţiva ani Google Ads (AdWords) era solicitat de majoritatea clienţilor, acum atenţia este puternic orientată către Facebook. Aproape 50% din populaţia României are cont pe această reţea de socializare, iar Instagram (ce aparţine tot de Facebook) are peste 1 milion de utilizatori în România”, observă George Răşchitor, director general şi cofondator al Sinaps, agenţie de marketing online fondată în 2013 la Iaşi.

    În România sunt în prezent peste 9,6 milioane de conturi pe Facebook, conform datelor de pe platforma facebrands.ro, în condiţiile în care pragul de un milion de utilizatori a fost atins la sfârşitul anului 2010. Ca atare, în ultimii ani, companiile din România, indiferent de mărime, au înţeles care este potenţialul de business dacă se promovează în mediul online, atât în cadrul Google, cât şi pe reţelele de socializare, şi au început să investească bugete tot mai mari în marketingul digital.

    „Piaţa locală (de marketing online – n. red.) este pe un trend ascendent. Majoritatea clienţilor noştri cresc anual bugetele, în medie cu 20%, fie pentru a creşte volumul pe canalele actuale, fie pentru a încerca noi canale de promovare, noi surse de trafic: YouTube, Instagram, LinkedIn”, adaugă Răşchitor.

    Astfel, fie că este vorba de businessuri aflate abia la început de drum sau de firme care au deja în spate câţiva ani de activitate, acestea mizează pe ambele canale de promovare în mediul online, atât Google, cât şi Facebook, pentru a ajunge la o plajă cât mai mare de potenţiali clienţi. „Folosite la întreaga lor capacitate, Google şi Facebook pot ajuta fie la primele vânzări ale unui business proaspăt lansat, fie la depăşirea pentru prima dată a pragului de 1 milion de euro pe lună în vânzări”, a punctat George Răşchitor.

    În cazul start-up-urilor, bugetele pentru promovarea online încep de la 1.000 euro/lună, urmând ca scalarea să se facă pe baza rezultatelor obţinute şi a dezvoltării companiei. Companiile de nivel mediu au în schimb bugete de marketing online de 5.000 – 10.000 euro/lună, în timp ce businessurile mari investesc constant bugete de peste 10.000 euro/lună. „O abordare des întâlnită în rândul magazinelor online este punerea la dispoziţie a unui «buget nelimitat», cu condiţia ca acesta să se încadreze în parametrii optimi ai unui KPI (key performance indicator – n. red.) stabilit iniţial. Astfel, au fost luni în care s-a depăşit pragul de 100.000 euro investiţi în campanii de online marketing. Companiile ce ţintesc volume mari de vânzări investesc pe măsura aşteptărilor. Fără investiţii în promovare, nu poţi menţine nivelul ridicat al vânzărilor”, explică fondatorul Sinaps. De altfel, înainte de a înfiinţa agenţia de marketing digital, el conducea departamentele de marketing şi achiziţii ale unui magazin online important din România.

    Începuturile
    „La vremea respectivă erau foarte puţine agenţii ce ofereau servicii de PPC (price per click – administrare campanii Google Ads şi Facebook Ads), iar rezultatele livrate de acestea erau sub obiectivele noastre. Am decis să dezvoltăm intern acest departament, împreună cu Remus Corcaci (cofondator Sinaps), iar în mai puţin de 12 luni am reuşit să avem o creştere spectaculoasă a profitabilităţii campaniilor”, povesteşte George Răşchitor. Cei doi au avut o abordare diferită care a avut succes. „Practic, exista o nevoie din ce în ce mai mare în piaţă, ce nu era acoperită, iar noi aveam cunoştinţele necesare pentru a o satisface.”

    Împreună cu un al treilea asociat, Mihai Iliescu, care lucra tot în marketing online şi avea cunoştinţe de programare, George Răşchitor şi Remus Corcaci au înfiinţat agenţia Sinaps în 2013. „Până la finalul anului a fost un proiect la care lucram în paralel cu joburile noastre şi ne ocupam cu realizarea de site-uri şi consultanţă de marketing online pentru persoane cunoscute care aveau un business. Cunoştinţele lui Mihai ne-au ajutat să ne realizăm propriul site, iar ulterior să implementăm intern şi sisteme de project management, CRM (customer relationship management – n. red.) şi diverse fluxuri de lucru automatizate, pe care le folosim şi astăzi”, descrie începuturile colaborării George Răşchitor.

    Ulterior însă, văzând cum evoluează piaţa, cei trei antreprenori au realizat că trebuie să îşi dedice timpul 100% agenţiei. „În decembrie 2013 ne-am prezentat toţi trei demisia la joburile la care lucram şi am pornit acest proiect, Sinaps, cu 1.000 de lei – bugetul de promovare pentru o lună.” 2013 a fost un an de tatonare a pieţei, iar un an mai târziu au început dezvoltarea firmei, odată cu introducerea în ofertă a serviciilor de promovare pay-per-click, web design, e-mail marketing şi strategie de marketing. „Banii câştigaţi au fost reinvestiţi în echipamente şi spaţiu de lucru, chirii şi promovare”, a punctat el.

    Apoi, din 2015 Sinaps a început să îşi dezvolte echipa. „Am format tineri care astăzi sunt specialişti Google Ads şi Facebook Ads sau Social Media, iar pe parcurs s-au alăturat echipei colegi cu experienţă de project management şi client support din multinaţionale, cu pregătire şi experienţă în analiză financiară şi statistică sau cu un bagaj bogat de cunoştinţe în psihologie şi comunicare. Practic, de la trei tineri pasionaţi de digital marketing care au pornit împreună, cu o experienţă solidă în spate, am ajuns la o echipă de 20 de specialişti. Pentru noi aceasta a fost reţeta succesului”, a subliniat George Răşchitor.

    În cei şase ani de activitate au făcut campanii de promovare online pentru peste 500 de clienţi, bugetul total rulat pentru aceştia fiind de circa 8,5 milioane de euro. Printre clienţii agenţiei ieşene se numără branduri precum Lensa, F64, Miele, Zenyth, Antibiotice Iaşi, Brikston, Zorile Store sau Ramada Iaşi.

    „Pentru o parte dintre clienţi am realizat strategii complete de marketing online, însă ne-am specializat pe campanii pay-per-click (Google Ads, Facebook Ads, Instagram Ads, YouTube, Bing, Yahoo, LinkedIn, Waze), social media şi grafică pentru aceste canale.”

    Potrivit datelor agenţiei, la nivel de piaţă, retailul este sectorul din care vin cei mai mulţi clienţi pentru serviciile de marketing online, fapt ce influenţează puternic evoluţia pieţei locale. Numărul de magazine online a crescut spectaculos anul trecut, când practic s-a dublat, de la 7.000 de magazine în 2017, la aproximativ 15.000 în 2018.

    Ca volum de investiţii în campanii de marketing online, la nivelul întregii pieţe, cele mai active domenii sunt: electro-IT&C, fashion & beauty, travel, home & deco, cărţi, cadouri & flori, auto & moto. În cazul Sinaps, cei mai mulţi clienţi, circa 30% din portofoliu, vin din fashion & beauty. „Anul trecut am gestionat în medie 130 de proiecte pe lună, iar valoarea totală a bugetelor de publicitate administrate a fost de 3 milioane de euro”, a precizat antreprenorul. Sinaps a demarat anul trecut campanii pentru 86 de clienţi noi, printre aceştia numărându-se Panifcom, Kalapod, Brikston, Valigeria sau Carpeta.

    Ca în fiecare an, cele mai complexe campanii online au loc de Black Friday: „În acea perioadă, majoritatea magazinelor online cresc masiv bugetele, ajungând să investească sume mai mari de 100.000 euro pe lună. Vânzările sunt pe măsura investiţiilor. Să nu uităm că Black Friday este singura zi din an când românii cumpără mai mult online decât din magazine fizice”.

    În 2018, Sinaps a înregistrat afaceri de 1,3 milioane lei, în creştere cu 91% faţă de 2017, jumătate din business fiind generat de gestionarea campaniilor de Google Ads. Agenţia de marketing online din Iaşi este de altfel Google Premier Partener din 2016, statut care se atinge prin îndeplinirea unor criterii precum administrarea unei anumite valori minime de bugete, să existe minimum două persoane certificate Google Ads în cadrul companiei şi să se înregistreze creşteri ale performanţei în fiecare trimestru. În prezent, în cadrul Sinaps lucrează în total 20 de persoane, acestea susţinând în proporţie de 90% examene anuale pentru certificare în produsele Google Ads.

    „În fiecare an se alătură echipei colegi noi şi avem o creştere anuală a numărului de angajaţi de 50%. Anul acesta avem deja în plus trei membri, însă numărul de angajaţi nu este neapărat un obiectiv principal pentru noi. Alocăm mai mult timp şi efort pentru partea de traininguri interne şi automatizare a sarcinilor de rutină, scopul final fiind creşterea eficienţei din interiorul agenţiei”, a menţionat George Răşchitor.

    Planuri de viitor
    Pentru anul acesta, Sinaps are ca ţintă creşterea afacerilor cu 85%, la 2,4 milioane lei.

    „Această creştere se bazează pe evoluţia continuă a agenţiei înregistrată în ultimii doi ani. Ne dorim o creştere sănătoasă şi controlată care să ne asigure o dezvoltare pe termen lung. Echipa pe care o avem este motorul acestei creşteri şi investim constant în dezvoltarea colegilor noştri şi atragerea de noi talente”, a precizat CEO-ul şi fondatorul Sinaps.

    Deja, în primul semestru al acestui an, agenţia a obţinut venituri mai mari cu 72% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, acestea ajungând la aproape un milion de lei.

    Pentru anul viitor, ţinta Sinaps este însă şi mai ambiţioasă, agenţia de marketing online propunându-şi să atingă pragul de un milion de euro cifră de afaceri. De asemenea, în decurs de cinci ani, compania vrea să crească considerabil şi echipa, până la circa 100 de persoane. „Planul pentru următorii cinci ani este să ajungem în 2024 la o cifra de afaceri de 5 milioane de euro, cu un portofoliu de 700 de clienţi activi şi un număr de 100 de angajaţi. Paşii pentru atingerea acestui obiectiv sunt: deschiderea unui birou în Bucureşti pentru a facilita întâlnirile pe care le avem cu clienţii noştri, precum şi generarea de noi clienţi din străinătate”, a completat antreprenorul. 

  • Ce ai putea face în timpul petrecut pe Facebook şi Instagram? Ai putea citi 200 de cărţi pe an

    Întrebat care este secretul său pentru succes, legendarul investitor Warren Buffett a arătat imediat către un teanc de cărţi, potrivit Quartz.

    „Citesc 500 de pagini în fiecare zi. Aşa se construiesc cunoştinţele. Se adună, ca o dobândă compusă. Toţi o puteţi face, dar garantez că foarte puţini chiar fac asta”, spune Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume.

    500 de pagini pe zi ar putea însemna circa 200 de cărţi de an, reprezentând un nivel la care mulţi oameni ar spune că este imposibil să ajungă.

    Totuşi, publicaţia Quartz scrie că în medie un american citeşte între 200 şi 400 de cuvinte pe minut. O carte non-ficţiune cuprinde cuprinde circa 50.000 de cuvinte. Pe baza acestor estimări, la o viteză de 400 de cuvinte pe minut, un cititor are nevoie de 417 ore pentru a citi 200 de cărţi.

    Statisticile citate de publicaţie arată că o persoană petrece în medie 608 ore pe social media în fiecare an, şi 1.642 ore în medie în faţa televizorului.

     

     

     

  • Contraspionul personal

    Un absolvent al Glasgow School of Art, Erlend Prendergast, a proiectat un dispozitiv denumit CounterBug menit să nu-i permită asistentului digital Alexa de la Amazon să adune câte informaţii personale ar putea, scrie Dezeen. Dispozitivul acţionează prin trei programe, Murmur, care şopteşte cuvinte menite să contrazică spusele utilizatorului când acesta discută despre preferinţe sau hobby-uri, Blabber, care o ţine de vorbă pe Alexa cât utilizatorul e plecat, şi Scramble, care ţipă să acopere eventuale cuvinte de pe lista de monitorizare a NSA atunci când sunt rostite de utilizatorii săi. 

  • Martor la transformarea în cenuşă a opt secole de istorie

    Eram într-o deplasare de presă la Paris, iar pe 15 aprilie, la ora locală 19, aveam programată o vizită la centrul Pompidou, pentru a vedea atelierul lui Constantin Brâncuşi. Ajunsesem cu vreo 15 minute mai devreme, însă, centrul fiind închis pentru public după ora 18, am aşteptat puţin după ora 19 pentru ca echipa de pază să îmi permită accesul. În timp ce aşteptam, am văzut un fum gros, portocaliu, care acoperea cerul deasupra pieţei. „Notre Dame!”, s-a auzit de undeva.

    Următorul lucru pe care l-am auzit era rugămintea coordonatorului nostru de grup să nu mă îndrept spre zona din care venea fumul gros. Imediat ce am trecut de clădirea centrului Pompidou, am văzut cum flăcările cuprinseseră deja turla principală a catedralei. Mii de oameni de pe bulevard se îndreptau către direcţia focului, unii filmând, alţii cu mâinile la gură şi privirea supefiată, alţii plângând. 

    Până am ajuns la piciorul podului d’Arcole de peste Sena, deja se adunaseră numai în raza mea vizuală zeci de mii de oameni care priveau flăcările. Pe o parte a râului Sena era mistuit de flăcări un simbol al Parisului şi al creştinătăţii, pe cealaltă parte miile de oameni priveau încremeniţi, se luau în braţe sau plângeau, filmau şi transmiteau live pe reţelele de socializare. Sirenele se auzeau din toate direcţiile, în timp ce un elicopter survola zona, însă autorităţile păreau neputincioase în faţa flăcărilor care, cu fiecare minut ce trecea, erau înteţite de vântul care bătea.

    M-am aşezat pe marginea unei construcţii ce părea a fi o fântână arteziană şi am început să scriu un text pentru cititorii noştri, însă nu îmi găseam cuvintele ca să descriu ce se întâmplă în jurul meu. Încercam să transmit reportajul în redacţie (fără succes, din cauză că nu mai aveam semnal pe telefon în mulţimea de oameni), când un vuiet a străbătut piaţa, dublat de un vaiet general al mulţimii. Turla principală cedase sub flăcări şi se prăbuşea sub privirile întregii lumi.

    Flăcările şi-au continuat avântul şi nu s-au oprit până nu au decimat tot acoperişul catedralei. Am încercat să mă apropii mai mult, însă autorităţile franceze extindeau perimetrul de siguranţă – în curând au evacuat ambele poduri din proximitatea locului în care mă aflam.

    Înconjurat de mii de oameni, primesc un telefon de la coordonatorul de grup: „Răzvan, te rog frumos să vii chiar acum înapoi, CNN transmite că s-a confirmat că este vorba de un atac terorist!”. În momentul acela m-am uitat la miile de persoane în jur şi mi-am imaginat cum ar primi vestea dacă pericolul exista într-adevăr. Căutările de pe Google mi-au arătat că a existat un tweet de la o anumită persoană care susţinea aşa ceva: „CNN can now confirm that Notre Dame fire was caused by an act of terrorism” („CNN poate să confirme acum că focul de la Notre Dame a fost cauzat de un act de terorism”), dar nicio altă informaţie. O ştire care s-a dovedit a fi falsă, dar m-am îngrozit numai la gândul panicii care s-ar fi putut crea acolo. La insistenţele colegilor din presă, m-am îndreptat către grupul nostru, care finalizase vizita la atelierul lui Constantin Brâncuşi de la Pompidou.

    Pe drum, în apropierea centrului, 10-15 persoane erau adunate şi se uitau la un show de stradă, în cadrul căruia cinci bărbaţi dansau pe muzica unui sistem audio portabil. Privitorii păreau încântaţi şi total deconectaţi de incendiul care, la 500 de metri de ei, mistuia catedrala Notre Dame din Paris, iar fumul umplea orizontul de deasupra artiştilor stradali.

    Flăcările au fost stinse complet abia după aproape 14 ore. Pagubele şi costurile reconstrucţiei încă nu au fost evaluate, însă încă din primele ore donaţiile pentru refacerea catedralei au curs, în mai puţin de 24 de ore strângându-se aproape un miliard de euro.

    Cele 16 statui din cupru care decorau turla, reprezentând cei 12 apostoli şi patru evanghelişti, fuseseră îndepărtate pentru restaurare cu doar câteva zile înainte de incendiul devastator. Relicvele preţioase aflate în vârful turlei au fost însă distruse după ce aceasta s-a prăbuşit. Pe lângă daunele provocate de căldura excesivă, pompierii afirmând că temperaturile au ajuns la 800 de grade Celsius, experţii va trebui să evalueze daunele cauzate de cantităţile mari de apă pe care pompierii le-au turnat în clădire.

    Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, François Pinault, vor dona 100 de milioane de euro prin compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat de familie.

    Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Moët.

    De asemenea, şi companiile româneşti au anunţat donaţii, prima fiind UiPath, prima companie românească din tech evaluată la un miliard de dolari, care a promis un milion de euro.

    Catedrala Notre Dame din Paris, un monument ridicat în cinstea Fecioarei Maria, a fost construită între secolele XII şi XIV, arhitectura de stil gotic fiind considerată una reprezentativă pentru arhitectura franceză. A avut o înălţime maximă de 69 de metri. Localizată în centrul capitalei Franţei, este şi sediul Arhiepiscopiei Parisului. A avut o capacitate de circa 10.000 de persoane, iar aici a avut loc ceremonia de încoronare a lui Napoleon.

    Catedrala a avut o istorie tumultuoasă, care a culminat cu incendiul de anul acesta. În 1790, în timpul Revoluţiei Franceze, catedrala a fost profanată. Este considerată cel mai vizitat loc din Europa, cu circa 13 milioane de turişti anual.