BusinessMagazin

Tag: Curtea de Conturi

  • Curtea de Conturi: Prejudiciu de 12.000 de lei şi drepturi salariale necuvenite, la Institutul Cultural Român

    Misiunea de audit financiar la ICR în urma căreia, potrivit documentelor publicate de Curtea de Conturi, “s-a exprimat o opinie contrară”, s-a desfăşurat în anul 2018. Raportul Curţii de Conturi notează faptul că “au fost constatate denaturări semnificative ale situaţiilor financiare, ţinând cont, totodată, de natura abaterilor şi a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, de faptul că măsurile din deciziile anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, precum şi de faptul că valoarea totală a abaterilor identificate depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar”.
     
    Inspectorii au reţinut şi faptul că, în timpul auditului, ICR “a luat şi măsuri de corectare a unei erori determinate de faptul că au fost scoase din evidenţa contabilă bunuri reprezentând mijloace fixe – autoturisme, în sumă de 136 mii lei, pentru care s-au întocmit procese-verbale de casare, fără efectuarea operaţiunilor de valorificare a acestora prin dezmembrare şi recuperare de materiale, vânzare sau predare către centre de colectare deşeuri. În timpul misiunii de audit, conducerea entităţii a luat măsuri pentru reintroducerea în gestiune a mijloacelor de transport uzate. Tot în timpul misiunii de audit a fost înregistrată în evidenţa contabilă scoaterea din evidenţă a furnizorilor prescrişi, pentru suma de 30 mii lei, precum şi plata acestei sume către bugetul de stat”.
     
    Controlul a arătat că situaţiile financiare “au fost întocmite fără respectarea principiului contabilităţii pe bază de angajamente. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare, respectiv a documentelor justificative, nu s-a efectuat cronologic şi sistematic, aşa cum prevăd actele normative în vigoare. În anul 2017, entitatea a evidenţiat în conturile de cheltuieli facturi reprezentând prestări servicii, respectiv deconturi de cazare aferente anului 2016, în sumă estimativă de 81.000 lei, iar pe cheltuielile anului 2018 au fost înregistrate servicii aferente
     

  • USR sesizează Curtea de Conturi cu privire la cheltuielile făcute de companile Primăriei Bucureşti: Cu aceşti bani s-ar fi cumpărat nu 400 ci 600 de autobuze

    USR acuză faptul că PMB ar face cheltuieli nejusitificat de mari, prin noile companii municipale, şi că va sesiza Curtea de Conturi în această privinţă.

    „Prin majorarea de capital care va fi decisă în CGMB (n.r. – şedinţa de marţi, 19 decembrie), aceste companii ar urma să primească nu mai puţin de 60 de milioane de euro, bani care ar trebui să fie cheltuiţi în 9 zile lucrătoare, câte mai sunt până la finalul acestui an. Această majorare vine la doar trei luni de la precedenta capitalizare, urcând suma totală primită de Companii la 175 de milioane de euro, adică a şasea parte din bugetul Capitalei”, se arată într-un comunicat remis, luni, de USR Bucureşti.

    Potrivit preşedintelui USR Bucureşti, Roxana Wring, companiile municipal ar reprezenta un experiment costisitor la care sunt supuşi bucureştenii, împotriva voinţei lor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii statului au prejudiciat România cu 12 miliarde de lei în ultimii ani

    Curtea de Conturi a publicat recent „cartea albă” a instituţiei, în care prezintă activitatea şi rezultatele de la începutul anului 2009 şi până la jumătatea acestui an. A calculat prejudicii de aproape 12 miliarde de lei, şi, pentru cea mai mare parte a lor, au fost sesizaţi procurorii.

    Plăţile nelegale calculate de Curtea de Conturi în urma acţiunilor de audit/control effectuate în perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridică la 11,94 miliarde de lei, conform economica.net.

    Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute în dreptul bugetelor locale. Urmează bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, şi bugetele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici, cu 2,37 miliarde de lei.

    Curtea de Conturi a identificat şi principalele cauze care au condus la prejudicii:

    – stabilirea inadecvată a atribuţiilor şi responsabilităţilor compartimentelor funcţionale, precum şiale personalului, acestea nefiind întotdeauna bine precizate prin regulamentele interne sau în fişa postului;

    – lipsa de pregătire a personalului care asigură monitorizarea achiziţiilor publice şi urmărirea contractelor, inclusiv urmărirea contractelor de prestări servicii încheiate cu diriginţii de şantier;

    – interpretarea eronată a dispoziţiilor legale privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, stabilirea de către autorităţile publice locale deliberative sau executive, prin hotărâri, dispoziţii sau prin contracte colective de muncă, a acordării unor sume de natură salarială, cu nerespectarea cadrului legal reglementat, scrie realitatea.net

  • Încă un SCANDAL de proporţii la Parlament. Când toţii ochii erau spre guvern, s-a întâmplat asta

    „Conform legii, bugetul Curţii de Conturi se aprobă de către plenul Curţii de Con­turi. Guvernul e obligat ca în funcţie de for­ma aprobată de plenul Curţii, să-l pre­zinte la Parlament. E problema Parla­men­tului. Dacă Guvernul avea amen­damente, trebuia să vină cu ele argumentate şi să prezinte în faţa comisiilor de buget-finanţe. Bugetul pe care îl am pentru 2017 nu îmi acoperă plata salariilor pentru cei aflaţi în plată la ora actuală, pe două luni de zile” 

    Încă un SCANDAL de proporţii la Parlament. Când toţii ochii erau spre guvern, s-a întâmplat asta

  • Curtea de Conturi constată că bugetul Ministerului Muncii a fost supradimensionat cu peste 32 de milioane de lei

    Curtea de Conturi arată, într-un raport de audit privind execuţia bugetului pe 2014, că a identificat o serie de nereguli la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstince (MMFPSPV), dar şi la Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), instituţie aflată tot în subordinea ministerului.

    Astfel, la Ministerul Muncii s-a constatat supradimensionarea cu suma de 32.000.000 lei a bugetului de venituri şi cheltuieli, prin includerea în prevederile bugetare ale ministerului a unor sume care nu aparţineau bugetului de stat, acestea fiind ale unor asociaţii şi fundaţii care nu sunt entităţi din structura/subordinea sau sub autoritatea sa.

    “În acest mod s-au denaturat datele prezentate prin conturile de execuţie bugetară încheiată la finele anului 2014”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

    Totodată, la ANPIS s-a constatat că s-au făcut plăţi nelegale în valoare estimată de 2.032.000 lei, ca urmare a lipsei de monitorizare a plăţilor cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, întrucât unele agenţii teritoriale nu au luat măsuri de suspendare a plăţilor pentru ultima lună de plată, în condiţiile în care celălalt părinte nu a solicitat acest drept pentru ultima lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului cuvenit.

    De asemenea, au fost identificate plăţi necuvenite, pe tipuri de beneficii auditate, la majoritatea agenţiilor teritoriale. Astfel, s-au plătit necuvenit ajutoare sociale (VMG) şi alocaţii pentru susţinerea familiei, în sumă de 17.793.000 lei, cauzele principale fiind: nedeclararea de către beneficiari a unor venituri nete realizate, deţinerea unor bunuri, care atrag excluderea acordării acestor beneficii de asistenţă socială, neachitarea impozitelor pentru bunurile deţinute în proprietate, nedeclararea conturilor la bănci mai mari de 3.000 lei, neprezentarea adeverinţelor de la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de unde să rezulte că sunt în căutarea unui loc đe muncă şi nu au refuzat un loc de muncă, care, din punct de vedere legal, conduc la excluderea acordării acestor drepturi.

    S-au mai făcut plăţi necuvenite ca indemnizaţii pentru creşterea copilului, inclusiv stimulentul lunar/de inserţie, în sumă de 8.129.000 lei ca urmare a nedeclarării realizării altor venituri pe perioada încasării acestui drept, a nerecalculării cuantumului dreptului în funcţie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere finală, eliberată de autorităţile fiscale, precum şi acordarea stimulentului lunar/de inserţie în situaţia în care nu s-a făcut dovada începerii activităţii şi implicit obţinerea de venituri supuse impozitării, condiţie legală pentru acordarea acestui drept.

    ANPIS a mai plătit şi alocaţii de stat pentru copii, în sumă de 176.000 lei, pe numele unor minori decedaţi, copii exmatriculaţi, care au abandonat şcoala sau care au repetat anul şcolar, întrucât nu s-au transmis la timp documentele justificative de către inspectoratele şcolare pentru beneficiari care nu mai întruneau condiţiile legale.

    La aceeaşi instituţie s-au mai identificat plăţi pentru ajutor de încălzire în sumă de 2.240.000 lei pentru beneficiari care nu îndeplineau condiţiile legale privitoare la stabilirea şi plata acestor ajutoare, deoarece beneficiarii acestei forme de sprijin fie nu au declarat toate veniturile realizate, fie au decedat în perioada acordării ajutorului de încălzire, fie nu au declarat faptul că deţin conturi la bănci mai mari de 3.000 lei, elemente care conduc la excluderea acordării acestui drept.

  • O primărie din Prahova a plătit nelegal 13.000 de lei indemnizaţie unui viceprimar condamnat

    Primăria comunei Baba Ana, judeţul Prahova, a plătit, timp de o jumătate de an, în mod ilegal indemnizaţie viceprimarului comunei, Marin Grancea, în condiţiile în care acesta, trimis în judecată într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, fusese condamnat definitiv la şase luni cu suspendare pentru uz de fals şi fals în declaraţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Efectuarea plăţilor ilegale, care au prejudiciat bugetul comunei cu suma totală de 17.297 de lei, s-a făcut în perioada octombrie 2012 – martie 2013 şi a fost constatată de către auditorii Curţii de Conturi.

    “În perioada octombrie 2012 – martie 2013, entitatea a plătit nelegal (…) suma totală de 17.297 lei, din care 13.565 lei reprezintă indemnizaţia plătită viceprimarului U.A.T.C. Baba Ana, ulterior datei în care acesta a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate prin sentinţa penală nr. 279/27.12.2011 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, rămasă definitivă prin decizia penală nr.2901/20.09.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar 3.732 lei reprezintă contribuţii datorate şi achitate de entitate pentru plata acestei indemnizaţii”, se arată într-un raport al Curţii de Conturi pentru anul 2013.

    În documentul citat se precizează că auditorii au dispus aplicarea măsurilor necesare pentru recuperarea acestei sume de bani care este considerată prejudiciu.

    Viceprimarul comunei Baba Ana, Marin Grancea, a fost trimis în judecată în iunie 2011, alături de alţi doi inculpaţi, într-un dosar de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În decembrie 2011, viceprimarul a fost condamnat de Curtea de Apel Ploieşti la patru luni de închisoare pentru uz de fals şi şase luni de închisoare pentru fals în declaraţii, în final instanţa aplicând pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de şase luni de închisoare şi dispunând suspendarea executării acesteia.

    Grancea a înaintat recurs, iar instanţa supremă a menţinut decizia Curţii de Apel Ploieşti, sentinţa de condamnare fiind definitivă începând cu septembrie 2012, dată de la care primăria a continuat să plătească indemnizaţia încă o jumătate de an.

  • Curtea de Conturi remarcă creşterea cheltuielilor cu colaboratorii SRTv şi salariul şefului TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit al performanţei privind programul/ strategia de restructurare/ reorganizare a Societăţii Române de Televiziune (SRTv), iniţiat în 2012 de managementul instituţiei, Curtea de Conturi a constatat că nu există o procedură la nivelul SRTv care să reglementeze activitatea de angajare a colaboratorilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe).

    “Lipsa unei astfel de proceduri scrise implică existenţa unor riscuri ce constau în apariţia subiectivismului la stabilirea necesităţii contractării colaboratorilor pentru drepturi de autor şi drepturi conexe şi la selectarea colaboratorilor, precum şi riscuri legate de lipsa de economicitate la negocierea contravalorii contractelor aferente drepturilor de proprietate intelectuală, care se efectuează de către producătorii emisiunilor”, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Astfel, potrivit Curţii de Conturi, cheltuielile aferente contractelor de proprietate intelectuală (drepturi de autor şi conexe) încheiate de TVR cu persoane externe au crescut cu 632.000 de lei în anul 2013, faţă de anul 2012 (de la 6.362.000 lei în 2012 la 6.994.000 lei în 2013).

    În schimb, contravaloarea drepturilor de proprietate intelectuală şi a contractelor civile plătite angajaţilor proprii ai TVR (pentru alte activităţi decât cele prevăzute în contractul individual de muncă) au scăzut drastic în anul 2013, de la 305.000 lei, în anul 2012, la 34.000 lei, în 2013.

    Curtea de Conturi aminteşte şi faptul că, în 2012, printr-o hotărâre a Consiliului de Administraţie, au fost desfiinţate toate posturile vacante existente în SRTv la data de 15 august 2012, atât posturi de execuţie, cât şi manageriale. Au fost astfel desfiinţate 328 de posturi vacante, rămânând un număr de 3.302 salariaţi. De asemenea, a fost aprobat un Program de redresare economică a TVR (în august 2012) şi s-a implementat un proces de concedieri colective.

    Însă, Curtea de Conturi atrage atenţia că, după încheierea procesului de concediere colectivă, se înregistrează un număr mare de cazuri de contestare în instanţă a deciziilor de concediere de către salariaţii disponibilizaţi.

    “Există, astfel, riscul pentru SRTv ca, în cazul în care instanţa de judecată va dispune anularea deciziei de concediere şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, măsura reducerii numărului de personal şi, implicit, a cheltuielilor salariale să fie ineficientă. În plus, va deveni aplicabil principiul retroactivităţii potrivit căruia nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor, ci şi pentru trecut, ajungându-se, astfel, în situaţia în care respectivilor salariaţi să le fie acordate drepturile salariale şi pentru perioada în care nu au prestat muncă”, spune Curtea de Conturi.

    Curtea mai spune că negocierea contractului colectiv de muncă (CCM) aferent perioadei 2013-2014, după aprobarea Programului de redresare economică a SRTv, a avut în vedere situaţia financiară dificilă a instituţiei. Astfel, unele drepturi prevăzute în contractele colective de muncă anterioare au fost modificate.

    Măsura de reducere la minimul necesar a orelor suplimentare şi de compensare a acestora cu timp liber plătit, dispusă prin Ordin al preşedintelui-director general (Claudiu Săftoiu, n.r.), a avut rezultatele scontate în semestrul al II-lea al anului 2012, în sensul că au fost reduse semnificativ cheltuielile, dar, începând cu anul 2013, s-a constatat un nou trend ascendent. În contradicţie cu măsurile de reducere a cheltuielilor, conducerea a aprobat, totuşi, şi majorări ale salariului de bază, pentru un număr de 168 de salariaţi, în anul 2013, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi face referire şi la cheltuielile TVR cu indemnizaţiile membrilor Consiliului de Administraţie şi ale preşedintelui-director general.

    “În perioada auditată, salariile brute ale persoanelor care au ocupat funcţia de Director General (Claudiu Săftoiu, respectiv Stelian Tănase, n.r.) s-au menţinut la acelaşi cuantum, fiind mai mari decât salariul corespunzător funcţiei de ministru, stabilit prin Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, contrar art. 23 alin (2) din Legea nr. 41/1994 (privind organizarea şi funcţionarea TVR, n.r.)”, spune Curtea de Conturi.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, se menţine aspectul corelativ conform căruia, potrivit articolului 23, alineatul 3 din Lege, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie al SRTv au primit lunar o indemnizaţie reprezentând 25% din salariul brut lunar al directorului general al TVR.

    “Toate acestea au fost determinate de neclarităţile în ceea ce priveşte statutul juridic al SRTv, necorelarea unor prevederi din Legea nr. 41/1994 sau ale acesteia cu cele ale altor legi cu incidenţă asupra entităţii şi perpetuarea neclarificării multor aspecte din activitatea de management a entităţii”, mai spune Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi mai spune că TVR a înregistrat pierderi în activitate începând cu anul 2006, situaţie care s-a agravat de la an la an.

    “Anul 2012 a fost un an foarte dificil pentru SRTv, deoarece în luna mai conturile operaţionale au fost blocate în totalitate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, iar datoriile ajunseseră, la jumătatea anului, la suma de 652.012 mii lei (146.539 mii euro)”, mai aminteşte Curtea de Conturi, care precizează că, în acest context, Guvernul României a emis o Ordonanţă de Urgenţă (OUG nr. 33/2012) privind unele măsuri pentru asigurarea furnizării serviciului public de televiziune.

    Curtea de Conturi mai spune că prin Programul de redresare economică au fost asumate trei mari obiective, cu sub-obiective: repoziţionarea politicii editoriale şi valorificarea producţiilor TVR; adaptarea tuturor resurselor, materiale şi umane, la constrângerile majore ale momentului; redobândirea echilibrului organizaţional şi financiar.

    “Dar obiectivele cuprinse în Programul de redresare au fost stabilite într-o formă foarte generală, fără termene concrete pentru realizare şi fără persoane sau structuri responsabile”, mai spune Curtea de Conturi.

    În anul 2013, deşi valoarea veniturilor totale ale TVR a scăzut faţă de anul anterior, de la 590.032.000 lei la 543.983.000 lei, reducerea cheltuielilor până la nivelul sumei de 540.808.000 lei a avut drept consecinţă înregistrarea unui profit contabil.

    “Mult mai semnificativ în această analiză este indicatorul referitor la datoriile societăţii, care relevă de fapt o situaţie economico-financiară mai gravă decât cea anterioară adoptării Programului de redresare”, spune însă Curtea de Conturi.

    Astfel, la 31 decembrie 2013, SRTv înregistra datorii totale de 787.866.000, cele mai multe dintre acestea fiind la bugetul statului (65%, respectiv 510.895.000 lei – 114 milioane de euro), mai spune Curtea de Conturi.

  • Curtea de Conturi: Nereguli privind deplasările şi recuperarea unor bani din publicitate, la TVR

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Televiziune (SRTv) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că “nu au fost respectate prevederile referitoare la întocmirea şi aprobarea deconturilor privind deplasările externe, precum şi rapoartele de activitate la întoarcerea din deplasări externe”.

    Pe de altă parte, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Debitori” al TVR, la 31 decembrie 2013 figurează sume care prezintă riscul de a fi prescrise, reprezentând: penalităţi de întârziere la plata veniturilor din publicitate realizate de SRTv în perioada 28 februarie 2009 – 31 decembrie 2013; penalităţi aferente taxei TV neîncasate şi înregistrate în evidenţa contabilă, conform proceselor-verbale încheiate de SRTv cu mandatarii (Enel, Electrica, EON), sume care la data de 31 decembrie 2013 îndeplineau condiţiile legale de scădere din evidenţa contabilă; drepturi salariale necuvenite, debit pentru care SRTv a urmărit în instanţă recuperarea sumelor datorate, proces câştigat de entitate. Biroul Executor Judecătoresc a constatat insolvabilitatea debitorului şi a adus la cunoştinţa SRTv încetarea executării silite a acestuia, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    Potrivit raportului, trecerea pe cheltuieli a debitelor menţionate nu s-a operat până la sfârşitul anului 2013, cu explicaţia că rezultatele inventarierii nu au fost aprobate de conducerea entităţii până la data efectuării auditului, astfel încât situaţiile financiare la 31 decembrie 2013, prin valoarea creanţelor ce nu mai pot fi recuperate, sunt influenţate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, în soldul contului “Creditori diverşi” au fost menţinute, nejustificat, sume prescrise la data de 31 decembrie 2013.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, inventarul patrimoniului public al statului aflat în administrarea SRTv nu a fost actualizat, menţinându-se nejustificat în contabilitate valoarea clădirii şi terenului, în sumă totală de 5.283.000 lei, ce au fost retrocedate, în anul 2007, Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române Iaşi, ceea ce a afectat situaţiile financiare încheiate în perioada 2007-2013.

    Conform Curţii de Conturi, inventarul centralizat al bunurilor, care alcătuiesc domeniul public al statului, nu a fost actualizat cu datele rezultate în urma operaţiunii de reevaluare a patrimoniului efectuat în anul 2012, precum şi cu datele rezultate cu ocazia efectuării măsurătorilor cadastrale, deşi entitatea a făcut demersuri în acest sens.

    Curtea de Conturi a mai constatat că s-au efectuat cheltuieli semnificative pentru producerea în TVR a unor spectacole de teatru şi filme, dar respectivele producţii nu au mai fost difuzate deoarece, anterior demarării producţiei, nu s-au încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.

    De asemenea, pentru încheierea contractului de furnizare de servicii privind difuzarea pe cale radioelectrică a serviciilor publice de televiziune semnat în anul 2013 între SRTv şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii SA nu s-a făcut dovada justificării/negocierii tarifelor practicate de către aceasta, în calitate de unic furnizor de servicii naţionale de redifuzare, nefiind asigurate condiţiile de transparenţă în utilizarea eficientă, de către SRTv, a fondurilor bugetare alocate.

    Curtea de Conturi a mai constatat că nu au fost respectate prevederile legale privind inventarierea şi înregistrarea în conturi speciale a garanţiilor de bună execuţie, inclusiv cele constituite cu scrisori de garanţie bancară.

    De asemenea, Curtea de Conturi spune că, la nivelul TVR, nu s-a urmărit respectarea termenelor de facturare şi de plată a chiriilor lunare convenite între părţi, în cazul a trei contracte privind închirierea unor spaţii ale SRTv (cu societăţi care au amplasat distribuitoare automate de alimente, băuturi sau cafea, antene de telefonie mobilă, bancomate etc. sau care au închiriat spaţii cu destinaţia de bar sau cantină) şi nu au fost calculate, încasate şi virate la bugetul de stat penalităţile de întârziere aferente.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă TVR scoaterea din evidenţa contabilă a sumelor aferente imobilizărilor corporale, care nu se mai află în administrarea SRTv şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, concomitent cu actualizarea documentaţiei suport a propunerilor de modificare.

    Curtea de Conturi precizează că la TVR achiziţia serviciilor de transmitere terestră radioelectrică a programelor naţionale trebuie să se efectueze în condiţiile respectării prevederilor în materia achiziţiilor publice, inclusiv prin încheierea unui acord-cadru, urmat de încheierea de contracte subsecvente, după aprobarea bugetului de stat în care sunt prevăzute fondurile pentru această achiziţie, cu încadrarea în limitele acestora.

    Totodată, la recomandarea Curţii de Conturi, TVR trebuie să extindă analiza asupra tuturor clienţilor şi să calculeze, evidenţieze, înregistreze, factureze, urmărească şi încaseze penalităţile aferente sumelor achitate cu întârziere, total sau parţial, precum şi a celor neachitate. Veniturile din penalităţi datorate bugetului statului, aferente contractelor de închiriere a spaţiilor din domeniul public al statului, vor fi virate la bugetul de stat.

    În plus, TVR trebuie să analizeze soldul contului “Debitori” în componenţa căruia se regăsesc sume prescrise şi reglarea acestora, astfel încât situaţiile financiare întocmite de societate să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţelor societăţii. SRTv trebuie şi să verifice soldurile contului “Creditori diverşi” şi să clarifice componenţa acestuia, virarea acestora la bugetul de stat sau înregistrarea ca venituri proprii.

  • Curtea de Conturi constată nereguli legate de achiziţia unor maşini, la Radioul Public

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că s-au menţinut nejustificat în contul “Creditori diverşi” sume care, la 31 decembrie 2013, erau prescrise, reprezentând contravaloarea mandatelor poştale nesosite în unitate şi încasări de la persoane fizice pentru societăţi comerciale neidentificate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, nu s-au înregistrat în conturile speciale: “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” obligaţii aferente mijloacelor de transport achiziţionate prin leasing operaţional (31 de autoturisme Hyundai şi 1 autoturism Ford Mondeo); “Dobânzi de plătit” dobânzi aferente contractelor de leasing financiar prin care s-au achiziţionat 13, respectiv 5 autoturisme marca Hyundai; “Giruri şi garanţii primite” toate garanţiile de participare la licitaţie şi de bună execuţie, constituite în favoarea entităţii.

    De asemenea, în evidenţa specială a SRR nu au fost evidenţiate unele obligaţii şi drepturi, iar unele elemente patrimoniale nu au fost inventariate, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    În raport se mai spune că programul anual al achiziţiilor publice efectuate atât din surse proprii ale SRR, cât şi din surse de la bugetul de stat, pentru anul 2013, nu a fost aprobat în termenul legal şi nu a fost actualizat cu toate achiziţiile efectuate de entitate în anul 2013.

    Curtea de Conturi recomandă verificarea, în totalitate, a soldurilor analitice ale contului “Creditori diverşi” şi clarificarea componenţei acestora pentru depistarea sumelor prescrise.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public analiza tuturor operaţiunilor economice de leasing operaţional efectuate până în prezent, pentru reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a obligaţiilor aferente acestor tranzacţii, dar şi analiza tuturor operaţiunilor de leasing financiar, aflate în desfăşurare, pentru a se asigura reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a dobânzilor de plată stipulate în contractele aferente.

    SRR trebuie să analizeze şi garanţiile de participare la licitaţii şi de bună execuţie constituite cu instrumente de garantare efectuate până în prezent şi înregistrarea acestora în contul special “Giruri şi garanţii primite”.

    În plus, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public să respecte, în totalitate, prevederile legale privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii şi valorificarea rezultatelor inventarierii.

  • Ponta: Curtea de Conturi s-a trezit că 12.000 de mame de acum 4-6 ani trebuie să dea bani înapoi

    “Curtea de Conturi s-a trezit acum că 12.000 de mame de acum 4-5-6 ani trebuie să dea nişte bani înapoi. Mie mi se pare că este o interpretare greşită a Curţii de Conturi, dar bineînţeles nu am voie, ei nu sunt în subordinea mea”, a spus Ponta.

    El a precizat că şi pentru astfel de cazuri va fi aplicat proiectul de lege privind amnistia, prin care să fie eliminată obligaţia restituirii acestor sume, rezultate din nereguli comise de funcţionari.

    “Mi se pare incorect ca, după cinci ani, să îi ceri unei mame să dea nişte bani pe care i-a primit, nu i-a furat, nu i-a luat cu forţa din casieria agenţiei. Dacă s-au făcut asemenea greşeli, cred că nu poţi să vii după atâţia ani şi să le ceri oamenilor să dea banii înapoi”, a adăugat Ponta.

    Premierul a arătat că situaţia acestor mame vor fi tratate similar pensionarilor care la rândul lor vor beneficia de amnistie fiscală.

    Tot vineri, premierul Ponta a precizat că Legea privind amnistia, care urmează să fie redactată de Ministerul Muncii, va fi aplicată pentru acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin, pensii sau indemnizaţii pentru mame şi sunt obligate acum, din cauza unor erori administrative, să restituie bani, Ponta precizând că este o amnistie fiscală, nu penală.

    “În proiectul de lege se va spune foarte clar: ce nereguli s-au făcut până la ziua adoptării legii intră sub amnistie, cine greşeşte de acum încolo plăteşte. Sub incidenţa legii vor intra toate acele persoane care au beneficiat de diverse forme de sprijin – fie pensii, fie cum au fost indemnizaţiile pentru mame – în care, din erori – vorbesc de partea administrativă, partea penală nu intră la Guvern – trebuie să dea nişte bani înapoi”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă dacă pensionarii vor beneficia de amnistie indiferent dacă au dat mită sau nu pentru a primi pensii, Ponta a precizat că nu trebuie făcută o confuzie între amnistia fiscală şi cea penală.

    Joi, premierul Ponta a anunţat că Guvernul va aproba un proiect de lege pentru amnistia pensionarilor care trebuie să returneze statului o parte din banii încasaţi anterior, Ponta cerând ministrului Muncii să elaboreze un astfel de act pentru a nu se mai ajunge în situaţia în care aceştia să se sinucidă şi spunând că aceşti pensionari “probabil au greşit”, dar nu au făcut-o “pentru a se îmbogăţi”.

    În ultimele zile au fost relatate cazuri de pensionari care s-au sinucis de teamă că vor fi obligaţi să dea înapoi banii pe care îi primiseră ilegal timp de câţiva ani.

    Astfel, în ultima lună, cinci bătrâni s-au sinucis, speriaţi că vor ajunge după gratii, din cauza anchetei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în dosarul pensiilor falsificate.

    În acelaşi timp, mai mulţi medici, acuzaţi că au eliberat ilegal decizii de pensionare, au fost trimişi în judecată pentru luare de mită.