BusinessMagazin

Tag: Curtea de Conturi

  • Curtea de Conturi, audit la MS, despre pandemie: Unele planuri de acţiune, întreprinse cu întârziere

    Curtea de Conturi susţine că a evaluat modul în care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienţilor.

    Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici. De asemenea, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti.

    Reprezentanţii Curţii susţin că cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii.

    „Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziţia medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achiziţiilor efectuate. Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor”, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi.

    Conform acestuia, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament.

    „Modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Minister pentru tratarea pacienţilor Covid-19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19”, se arată în comunicat.

    Acesta arată că, în contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate.

    „La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, mai arată Curtea de Conturi.

    Printre recomandările făcute se numără: monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19, evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acţiune pentru a determina gradul de eficienţă şi eficacitate al acestora, fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste şi a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate, constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei şi cererii de medicamente şi să se identifice medicamentele alternative, cconstituirea şi revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide şi alte materiale specifice pentru situaţii speciale, cu respectarea cantităţilor de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente şi elaborarea şi implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale precum şi de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.

  • Curtea de Conturi, audit la MS, despre pandemie: Unele planuri de acţiune, întreprinse cu întârziere

    Curtea de Conturi susţine că a evaluat modul în care Ministerul Sănătăţii şi instituţiile sanitare responsabile din subordine au gestionat, în perioada pandemiei, resursele de medicamente, pentru a se asigura că acestea răspund nevoilor pacienţilor.

    Potrivit concluziilor auditului, Ministerul Sănătăţii a avut o preocupare relativ constantă în asigurarea cadrului legislativ specific pandemiei Covid-19, însă unele planuri de acţiune au fost întreprinse cu întârziere, ceea ce a avut efect asupra accesului pacienţilor la cele mai adecvate forme de tratament şi la pregătirea spitalelor pentru asigurarea îngrijirii pacienţilor critici. De asemenea, centrele de evaluare Covid-19 au fost create cu întârziere faţă de debutul pandemiei, ceea ce a condus la suprasolicitarea unităţilor medicale spitaliceşti.

    Reprezentanţii Curţii susţin că cantităţile de medicamente specifice în tratamentul afecţiunilor asociate Covid-19 comandate au fost dependente, potrivit clauzelor din acordurile cadru, de cantităţile pe care furnizorul le avea disponibile în ţară la data semnării contractelor subsecvente, iar în cazul medicamentelor achiziţionate prin procedura centralizată la nivelul Uniunii Europene, de cantitatea repartizată României pe anumite criterii.

    „Ministerul Sănătăţii a achiziţionat cinci tipuri de medicamente necesare pentru tratarea pacienţilor cu Covid-19, în valoare de 1.242.421 mii lei, din care achiziţia medicamentului Remdesivir reprezintă 73% din totalul achiziţiilor efectuate. Potrivit auditorilor, neasigurarea de către Minister, în anumite perioade, a cantităţii adecvate de medicamente necesare tratării pacienţilor Covid-19, precum şi modificarea continuă a protocoalelor terapeutice, sunt factori care au influenţat stocurile existente la nivel naţional şi modul de distribuire a medicamentelor”, se arată într-un comunicat al Curţii de Conturi.

    Conform acestuia, lipsa monitorizării detaliate de către Ministerul Sănătăţii a stocurilor cu medicamente specifice Covid-19 sau suport Covid-19, respectiv antivirale, antiinflamatorii şi imunomodulatoare existente la unităţile sanitare spitaliceşti a afectat următoarele achiziţii de medicamente specifice şi, implicit, asigurarea unei corespondenţe a necesarului pentru fiecare tip de medicament.

    „Modul de repartizare către unităţile sanitare a medicamentelor achiziţionate de către Minister pentru tratarea pacienţilor Covid-19 s-a realizat în funcţie de criteriile recomandate de către Comisia de boli infecţioase din cadrul Ministerului Sănătăţii, însă aceste criterii au avut un caracter general, nu criterii specifice fiecărui tip de medicament. În baza analizei efectuate, auditorii au constatat că repartiţia medicamentelor achiziţionate de către Ministerul Sănătăţii către unităţile sanitare a avut impact asupra evoluţiei pandemiei Covid – 19”, se arată în comunicat.

    Acesta arată că, în contexul pandemic, resursele fizice au fost reorganizate pentru a răspunde nevoilor pacienţilor cu Covid-19, prin reorganizarea unităţilor de sănătate şi desemnarea spitalelor, secţiilor de spital sau a unităţilor de ambulatoriu ca unităţi Covid-19 în detrimentul serviciilor non-Covid, cele neurgente fiind adesea amânate.

    „La nivelul Ministerului Sănătăţii s-a realizat adaptarea numărului de paturi ATI la necesităţile urgente pandemice şi a capabilităţii unităţilor medicale declarate Covid-19 de a face faţă pandemiei, aspect ce a avut impact negativ asupra serviciilor medicale non-Covid. Un element important a constat în lipsa unui plan de gestionare a spaţiilor spitaliceşti care să asigure în prealabil spaţiu suficient şi special pentru tratamentul pacienţilor cu Covid-19, ceea ce a afectat capacitatea actului medical privind tratamentul pacienţilor cu Covid-19”, mai arată Curtea de Conturi.

    Printre recomandările făcute se numără: monitorizarea adecvată a stocurilor de medicamente Covid-19, evaluarea impactului măsurilor dispuse prin planurile de acţiune pentru a determina gradul de eficienţă şi eficacitate al acestora, fundamentarea bugetului alocat pentru ,,Rezerva Ministerului Sănătăţii” să se efectueze pe baza unei analize realiste şi a unei strategii definite la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru a se evita indisponibilizarea unor fonduri alocate, constituirea unui grup de monitorizare a medicamentelor cu aprovizionare deficitară care să utilizeze o abordare cu mai multe părţi interesate pentru a preveni eventualele lipsuri de medicamente, astfel încât să se efectueze o supraveghere a ofertei şi cererii de medicamente şi să se identifice medicamentele alternative, cconstituirea şi revizuirea Rezervei de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide şi alte materiale specifice pentru situaţii speciale, cu respectarea cantităţilor de produse tehnico-medicale prevăzute de actele normative incidente şi elaborarea şi implementarea unei proceduri/metodologii de repartizare a medicamentelor din Rezerva Ministerului Sănătăţii pentru situaţii speciale precum şi de monitorizare a modului de utilizare a acestor medicamente.

  • Aproximativ 15% din spitalele din România sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic

    Două spitale au în administrare 10 clădiri încadrate în gradul de risc seismic 1, care se pot prăbuşi în caz de cutremur, iar aproximativ 15% din unităţile spitaliceşti din România sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, reiese dintr-un audit realizat de Curtea de Conturi.

    Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanţei privind managementul resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii. Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014–2021, Ministerul Sănătăţii a asigurat, în cele 58 de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în subordinea sau coordonarea sa, nevoia de personal sanitar şi infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate, potrivit unui comunicat de presă.

    În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie.

    La nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti din subordinea Ministerului Sănătăţii a reliefat că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur.

    De asemenea, 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.

    Documentul arată că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost pentru achiziţia de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor, iar alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.

    În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată.

    „Mai mult decât atât, din cele opt spitale regionale de urgenţă propuse în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 s-au identificat demersuri de realizare doar pentru patru dintre acestea, respectiv trei spitale regionale de urgenţă (Iaşi, Cluj şi Craiova) pentru care Ministerul Sănătăţii gestionează proiectele de construcţie şi care se află în stadiul de proiect tehnic, şi un spital regional de urgenţă la Braşov pentru care UAT Municipiul Braşov a iniţiat o serie de demersuri în anul 2021. Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, se mai arată în comunicat.

    O altă concluzie a raportului arată că în România nu există un Centru de arşi care ar putea trata cazuri foarte grave şi nici Centre de recuperare medicală a pacienţilor care au suferit arsuri severe. În prezent există doar 37 de paturi în opt unităţi sanitare care pot trata cazuri doar până la o anumită complexitate. Pe lângă aceste locuri există şi un număr de aproximativ 300 de paturi în spitalele judeţene şi municipale din întreaga ţară, dedicate îngrijirii pacienţilor cu arsură de severitate mică spre medie, care necesită îmbunătăţiri. În general, în perioada analizată, au fost alocate fonduri mai mult pentru dotarea cu echipamente medicale pentru unităţile sanitare publice cu compartimente de arşi, respectiv aproximativ 30,8 mil. lei alocaţi de Ministerul Sănătăţii prin transferuri de capital şi 38 mil. lei prin mecanismul Băncii Mondiale şi mai puţin pentru construcţia/ consolidarea clădirilor aferente spitalelor care tratează arşii (19,4 mil. lei).

    „Cu privire la dotarea unităţilor sanitare cu echipamente medicale de imagistică precizăm că, aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN). În acest context, comparativ cu anul 2014, în anul 2021 a crescut atât numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, cât şi numărul acestor dotări (numărul de CT-uri a crescut cu 84 %, iar numărul de RMN-uri a crescut cu 114%)”, se precizează în finalul comunicatului.

    Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat. Auditorii publici externi recomandă identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post.

    În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora.

    Prin recomandările formulate, Curtea de Conturi îşi propune ca Raportul de audit să constituie un instrument util prin care Ministerul Sănătăţii să-şi îmbunătăţească gradul de realizare al obiectivelor şi politicilor stabilite, inclusiv prin documentele strategice, cu consecinţa creşterii performanţei sistemului de sănătate privit ca ansamblu şi, în mod particular, în domeniile analizate legate de managementul resurselor umane şi gestionarea infrastructurii spitaliceşti.

  • Curtea de Conturi: În mare măsură, comercianţii din zona Litoralului sunt neautorizaţi

    Activităţile comerciale desfăşurate în zona litoralului sunt efectuate de operatori economici neautorizaţi, reiese dintr-un raport al Curţii de Conturi, care a realizat şase acţiuni de flash-audit în localităţi de pe malul Mării Negre.

    „Curtea de Conturi a României a realizat, în perioada 04.04.2022 – 27.05.2022, şase acţiuni de flash-audit la unităţi administrativ-teritoriale din zona litoralului, respectiv UATM Constanţa, UATM Mangalia, UATO Eforie, UATO Năvodari, UATC Costineşti şi UATC Limanu. Auditul a avut drept punct de plecare acţiunea de documentare realizată în anul 2021 asupra legalităţii şi regularităţii desfăşurării activităţilor autorizabile pe litoral, care a scos în evidenţă faptul că, în mare măsură, activităţile comerciale desfăşurate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale din zona litoralului sunt efectuate/realizate de către operatori economici/comercianţi neautorizaţi, acest aspect având implicaţii directe în privinţa sănătăţii şi siguranţei consumatorilor, precum şi în privinţa modului de stabilire şi încasare a veniturilor bugetelor locale cuvenite din taxele de autorizare”, potrivit unui comunicat de presă.

    Curtea de Conturi precizează că obiectivul general al misiunii de audit a vizat identificarea cazurilor de operatori economici care desfăşoară activitate comercială în localităţile riverane litoralului Mării Negre, în afara cadrului legal.

    „Astfel, în anul 2021, o parte importantă din activitatea comercială desfăşurată pe litoralul Mării Negre a fost realizată în afara cadrului legal, cu ocuparea domeniului public în mod abuziv. De asemenea, au fost identificate neconformităţi în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi comerciale fără deţinerea de autorizaţii/acorduri emise de autorităţile de reglementare, dar şi legate de modul de efectuare a controalelor pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de desfăşurare a activităţilor în afara cadrului legal de către operatorii economici. O altă constatare a auditorilor publici se referă la diminuarea veniturilor bugetelor locale cu valoarea veniturilor nestabilite (provenite din taxele necolectate de către unităţile administrativ-teritoriale), respectiv cu suma de 13.422.438 lei, estimată la nivelul minim al taxelor de autorizare sau cu suma de 22.760.349 lei, estimată la nivelul mediu al taxelor de autorizare”, se menţionează în comunicat.

    Curtea de Conturi mai arată că, având în vedere că acordarea autorizaţiilor de funcţionare sau vizarea acestora în anul 2021 s-a făcut pentru mai puţin de jumătate din totalul celor care ar fi trebuit să solicite autorizarea, respectiv faptul că nu au fost încheiate contracte cu operatorii economici privaţi, spre exemplu pentru serviciile de salubrizare, la bugetul local nu s-au încasat venituri substanţiale care ar fi putut ridica potenţialul economic al zonei, în acelaşi timp o parte a cheltuielilor fiind suportată chiar de unităţile administrativ teritoriale.

    „Pentru a răspunde obiectivului general şi obiectivelor specifice ale acţiunilor de flash-audit, echipa de audit a demarat o campanie de conştientizare la nivelul operatorilor economici, prin elaborarea unor chestionare care au avut ca tematică exercitarea activităţilor de comercializare în zone publice pe litoralul românesc în condiţiile autorizării acestora de către unităţile administrativ-teritoriale. Analiza chestionarelor a scos în evidenţă necesitatea modificării cadrului de reglementare specific, întărirea stării de legalitate în domeniul desfăşurării activităţii de către operatorii economici şi, nu în ultimul rând, necesitatea creşterii rolului pro-activ al personalului unităţii administrativ-teritoriale”.

     

  • Ciucă: Instaurarea disciplinei financiare în cheltuirea banului public nu este o misiune uşoară

    „Înalta Curte de Conturi a fost printre primele instituţii fundamentale ale statului modern înfiinţate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, deoarece s-a considerat că trebuie să existe o instituţie care să controleze modul în care era cheltuit banul public. O instituţie puternică, independentă, capabilă să exercite un control eficient asupra entităţilor statului. Acest obiectiv se află şi astăzi în centrul activităţii instituţiei dumneavoastră şi doresc să vă mulţumesc pentru modul în care serviţi interesul public. Instaurarea disciplinei financiare în cheltuirea banului public nu este o misiune uşoară, având în vedere că vorbim de mii de entităţi care sunt supuse auditului şi controlului, la care se adaugă peste 1,5 milioane de persoane fizice şi juridice care intră într-o formă sau alta în contact cu banul public. De asemenea, Autoritatea de Audit este singura abilitată să auditeze fondurile europene nerambursabile pe care România le primeşte anual şi să raporteze acest lucru UE. Sunt responsabilităţi multiple şi vă felicit pentru modul în care reuşiţi să le gestionaţi şi să vă asiguraţi că banul public este cheltuit corect şi transparent”, afirmă Nicolae Ciucă.

    Curtea de Conturi, la fel ca şi celelalte instituţii, afirmă premierul, a început un amplu proces de modernizare.

    „Digitalizarea reprezintă o reală provocare pentru Guvern, pentru instituţiile statului şi mă bucur să constat că la Curtea de Conturi acest proces este tratat cu seriozitate şi responsabilitate. O strategie instituţională în acord cu provocările unei societăţi în continuă schimbare, creşterea performanţelor profesionale ale resursei umane existente în cadrul Curţii de Conturi, precum şi îmbunătăţirea comunicării interne şi externe sunt obiective asumate de către Curtea de Conturi şi vă încurajez să continuaţi dezvoltarea şi modernizarea serviciului de audit. În final, doresc să vă mulţumesc pentru parteneriatul deschis, transparent pe care îl avem cu dumneavoastră, deoarece avem nevoie de sprijin real şi consistent în administrarea eficientă a banului public, pentru a contribui împreună la schimbarea în bine a societăţii româneşti”, încheie Ciucă.

    Premierul Nicolae Ciucă participă, alături de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, la Conferinţa internaţională „Curtea de Conturi a României – Digitalizare în audit”, eveniment aniversar organizat cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la adoptarea legii de reînfiinţare a instituţiei.

  • Ciolacu vrea o colaborare mai bună între Parlament şi Curtea de Conturi:Să trecem la nivelul următor

    „Din punctul meu de vedere, cred că este timpul să trecem la nivelul următor. Este nevoie de o întărire a colaborării dintre Parlament şi Curtea de Conturi, mai ales prin constituirea la nivel parlamentar a unor comisii care să analizeze rapoartele de audit şi să determine principalele instituţii implicate să pună în aplicare recomandările Curţii. De asemenea, feed-back-ul primit în urma rapoartelor CCR poate constitui o bază solidă de plecare pentru activitatea Parlamentului în ceea ce priveşte modificarea cadrului legislativ în care instituţiile îşi desfăşoară activitatea”, spune Marcel Ciolacu.

    El încurajează reprezentanţii Curţii de Conturi să facă „în continuare ceea ce trebuie”.

    „Dumneavoastră sunteţi cei care controlaţi banii publici. Iar asta este o datorie pe cât de grea, pe atât de onorantă. Pentru că banii publici sunt ai tuturor cetăţenilor, din taxe şi impozite, şi tocmai de aceea avem datoria să ne asigurăm că ei sunt cheltuiţi corect. Sunt multe exemple pozitive care îmi vin în minte când vine vorba de banii publici şi de implicarea Curţii de Conturi. Dar vreau să amintesc doar de acel raport celebru din perioada pandemiei, când toţi românii au putut să vadă din raportul Curţii pe ce s-au cheltuit zeci de milioane de euro în timp ce ei erau ţinuţi închişi în case. Acela a fost un moment în care statul român, prin instituţiile sale, s-a protejat de toţi cei care au vrut să profite de o pandemie pentru a-şi umple buzunarele. Şi sper că toate celelalte instituţii ale statului vor face lumină în acest caz, pentru că oamenii au datoria să afle tot adevărul din acea perioadă”, încheie Ciolacu.

    Marcel Ciolacu participă, alături de premierul Nicolae Ciucă, la Conferinţa internaţională „Curtea de Conturi a României – Digitalizare în audit”, eveniment aniversar organizat cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la adoptarea legii de reînfiinţare a instituţiei.

  • Raportul Curţii de Conturi: Bani publici plătiţi fictiv sau ilegal de DSP -uri

    Raportul Curţii de Conturi privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă din România devoalează o serie de plăţi ilegale sau neconforme făcute şi în Direcţiile de Sănătate Publică din România.

    Raportul arată că:

    La DSP Arad s-au angajat cheltuieli de transport pentru persoane asimptomatice sosite în România din zonele roşii fără sursă de finanţare necesară încheierii angajamentului legal . Contractele s-au încheiat ulterior perioadei în care trebuia efectuată prestaţia, cu întârzieri de până la 28 zile, contractele fiind încheiate când la nivelul DSP Arad erau deja înregistrate obligaţii de plată;

    DSP Alba, Olt, SAJ Neamţ au acordat stimulente de risc unor angajaţi care nu au fost implicaţi direct în activităţi de prevenire şi/sau de combatere a infectării cu coronavirus în valoare de 25.000 de lei.

    DSP Argeş, Botoşani, Hunedoara, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt şi DSPMB au plătit ore suplimentare şi altor categorii de personal (ex. personal TESA), plăţi efectuate în afara cadrului legislativ incident, în sumă de 306.000 lei. Au existat situaţii în care orele suplimentare evidenţiate/plătite unor membri ai comitetului director au depăşit orele lucrate conform normei legale de 8 ore/zi, respectiv ajungându-se la 239 ore suplimentare pe luna aprilie 2020 (DSPMB);

    DSP Argeş, Bacău, Mehedinţi, Mureş, Teleorman, SAJ Constanţa, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Tg. Mureş, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu” Timişoara, SAJ Călăraşi au acordat majorări salariale prevăzute de Legea nr. 19/2020, acordate în lunile martie şi aprilie 2020 angajaţilor din cadrul entităţii controlate necuvenite sau calculate eronat în sumă de 263.000 lei.

    Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” Covasna a acordat spor de delegare, în valoare de 57.000 lei, unui număr de 27 de salariaţi în luna aprilie 2020 şi 42 de salariaţi în luna mai 2020, reprezentând personal medical şi auxiliar, delegat în perioada stării de urgenţă

    Spitalul clinic judeţean de urgenţă Sf. Spiridon Iaşi a acordat drepturi salariale personalului medical detaşat în alte unităţi de către unitatea sanitară care a efectuat detaşarea, în sumă de 29.000 lei.

    DSP Arad a acordat servicii de carantinare la nivelul capacităţii maxime de cazare (64 persoane) şi nu la numărul de persoane pe zi efectiv cazate, respectiv nu la nivelul serviciilor efectuate, în sumă de 53.000 lei.

    DSP Bacău, Braşov, Galaţi au făcut plăţi şi pentru servicii de carantinare neefectuate, în sumă de 283.000 lei

    DSP Botoşani, Dâmboviţa şi Prahova au decontat din transferuri de la Ministerul Sănătăţii cheltuieli în sumă de 121.000 lei, cu carantinarea persoanelor care nu au respectat condiţiile izolării sau au părăsit locul de carantinare, fără verificarea prealabilă a statutului acestora în momentul primirii deconturilor de cheltuieli de la unitatea administrativ teritorială.

    DSP Teleorman a avut cheltuieli cu utilităţi (energie electrică şi apă potabilă) aferente locaţiilor de carantină, precum şi decontarea cheltuielilor de carantină peste suma solicitată, în sumă de 20.000 lei.

    Alte deficienţe constatate sunt:

    – în ceea ce priveşte modul de derulare a achiziţiilor publice, s-a constatat faptul că, nu au fost stabilite, prin referatele de necesitate, preţurile unitare/totale ale produselor identificate ca fiind necesare în activitatea entităţii, în urma unei cercetări a pieţei sau pe bază istorică, cu consecinţa eludării de la obligaţiile legale de a asigura respectarea principiului asumării răspunderii în procesul de achiziţie publică (DSP Argeş);

    – nerespectarea prevederilor legale privind modul de înregistrare a consumurilor reactivilor ceea ce a condus la neînregistrarea stocului real de reactivi (DSP Neamţ, SAJ Neamţ);

    – achiziţionarea unui echipament pentru COVID-19 – tunel dezinfectant cu lampă UV, pentru care nu au fost prezentate documente (avize tehnice şi autorizări) din care să rezulte că a fost supus avizării pentru punerea pe piaţă de instituţiile abilitate potrivit prevederilor legale în vigoare la data efectuării achiziţiei (DSP Prahova);

    – angajarea cheltuielilor de personal, a plăţii salariilor personalului angajat pe durată determinată (maximum 6 luni) şi a orelor suplimentare din bugetul propriu, fără aprobarea statului de funcţii modificat şi fără alocarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite – Ministerul Sănătăţii (DSP Călăraşi);

    – lipsa unor proceduri operaţionale şi de sistem în cazul situaţiei de urgenţă şi a stării de alertă, pentru procesele şi activităţile derulate de entităţi şi aducerea la cunoştinţă a personalului acesteia (DSP Călăraşi, Institutul Naţional de Sănătate Publică).

    Având în vedere numărul de 84 de pacienţi spitalizaţi până la 14.05.2020, care au cumulat 609 zile de spitalizare la Spitalul Militar de Campanie de nivel ROL2-COVID-19, unitate coordonată de Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” s-au analizat consumurile de echipamente medicale (măşti, combinezoane, ochelari de protecţie) şi achiziţionarea, distribuirea, consumul şi stocarea unor produse de unică folosinţă (hârtie, detergenţi, produse de curăţenie, saci, seturi dentare, seturi de ras ş.a.), necesare desfăşurării activităţii Spitalului Militar de Campanie de nivel ROL2-COVID-19 sub aspectul economicităţii, arată Curtea de Conturi.

  • Starea de urgenţă:Curtea de Conturi a găsit prejudicii în gestionarea banului public de 38,3 mil.lei

    Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada stării de urgenţă, în gestionarea resurselor publice, sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei, anunţă Curtea de Conturi, care a întocmit un raport special.

    Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului României Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă. Documentul aprobat de Plenul Curţii prin Hotărârea nr. 387/2020 are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

    Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei. Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

    La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

    La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii. Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

    Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

    Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

    ”Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică. În toate acţiunile noastre am urmărit să nu compromitem eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19. Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a declarat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi a României.

  • Niculae Bădălău, care i-a numit „hoţi şi cerşetori” pe românii din Diaspora, a fost propus de PSD la Curtea de Conturi

    Senatorul PSD Niculae Bădălău, favorit pentru un post de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, a declarat marţi că se consideră potrivit pentru postul respectiv. „Mă recomandă că am fost membru al Guvernului şi cele trei mandate de parlamentar”, a spus Bădălău.

    Preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat luni, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional, că îl va susţine pe Niculae Bădălău pentru un post de vicepreşedinte la Curtea de Conturi şi pe Iulian Iancu pentru şefia ANRE.

    În 2017, Bădălău a modificat legea de funcţionare a Curţii de Conturi astfel încât să poată ocupa o funcţie şi inginerii, senatorul PSD fiind de profesie inginer.

    „Din păcate eu aveam loc oricum pentru că sunt jurist, am şi facultatea de drept. Unii vor să scoată nişte gunoaie. Eu sunt şi jurist şi pe vechea lege corespundeam la criterii”, a precizat la Digi24 Niculae Bădălău.

    Acesta a mai spus că este „favorit” pentru că îl recomandă experienţa.

    „Sunt favorit ţinând cont de experienţa mea. Mi-am depus dosarul acolo, voi fi audiat de cele două comisii şi dânşi dau rezultat, după aia vine votul parlamentului. Mă recomandă că am fost membru al Guvernului, că am multe mandate de parlamentar. Îmi va folosi experienţa de jurist”, a declarat senatorul PSD.

    Curtea de Conturi este condusă în acest moment de Mihai Busuioc, fost secretar general adjunct al Ministerului Dezvoltării în vremea când ministerul era condus de Liviu Dragnea.

  • Stimulente şi premii de peste 13,5 milioane de lei la Primăria Cluj, considerate nelegale de către Curtea de Conturi

    Potrivit raportului Camerei de Conturi Cluj, prezentat pe site-ul Curţii de Conturi a României, au fost efectuate plăţi nelegale pentru ore prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care nu se lucrează.
     
    „La nivelul Unităţii Administrativ Teritoriale (UAT) Cluj-Napoca au fost efectuate plăţi nelegale reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de bază a unor stimulente, în condiţiile în care unii angajaţii ai entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, suma depăşind 7 milioane de lei.
     
    De asemenea, au fost plătite nejustificat din bugetul local, drepturi de personal, reprezentând premii şi respectiv ore prestate în afara programului normal de lucru, sau în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, plăţi care exced cadrului legal aplicabil, în sumă de 1,39 milioane de lei”, se arată în documentul citat.