Creşterea de luni este extrem de redusă, iar euro a stat o perioadă destul de îndelungată în zona maximului istoric.
Dolarul american a urcat uşor la 4,1118 lei, de la 4,0924 lei, iar francul elveţian a scăzut foarte uşor la 4,4060 lei. Gramul de aur a urcat uşor 223,8171 lei, de la 223,0612 lei.
Pe piaţa valutară, euro era cotat, la ora transmiterii ştirii, între 4,8834 şi 4,8847 lei.
Elevii cu boli cronice pot alege să facă orele online şi pot sta acasă şi dacă au rude cu comorbidităţi. Părinţii au nevoie de o adeverinţă de la medic pentru aceste cazuri.
Copiii care suferă de boli cronice sau au în familie persoane din categorii de risc pot face şcoala doar online, pentru a evita riscul infectării cu COVID-19. Părinţii trebuie însă să ducă la şcoală o adeverinţă de la medicul de familie care să dovedească aceste chestiuni.
Otilia Stângă este mama unui copil cu imunodeficienţă primară şi se încadrează în categoria celor care ar putea alege să facă ore online. Deşi ar fi putut să aleagă acest sistem de predare pentru fiica ei, Otilia a ales totuşi să o trimită la şcoală. Ea spune că nu şi-a dorit să îi răpească primele momente din viaţa de licean fetei sale, aşa că se bazează pe faptul că fata va respecta regulile de siguranţă impuse de şcoală.
„Din punctul meu de vedere, cred că este corect pentru că vor fi şi părinţi de copii cu boli cronice care vor alege să meargă în şcoli copiii. Atât timp cât este decizia familiei şi a medicului curant al copilului, mie mi se pare foarte corect. Proiectul sună destul de bine, dar s-ar putea să fie diferenţe foarte mari între ce este pe hârtie şi cum va fi totul pus în practică. Ţin foarte mult ca normele de siguranţă şi de prevenţie să fie respectate cu adevărat, adică măştile să stea unde trebuie. Cel puţin la liceu, unde vorbim de copii mari, nu cred că vor fi probleme, cu condiţia să vină educaţie şi din familie, nu doar din partea şcolii”, spune Otilia Stângă.
Preşedintele asociaţiei „Mame pentru Mame”, Ana Măiţă, afirmă că părinţii ar trebui să îşi poată trimite copiii bolnavi la şcoală, dar doar dacă sunt siguri că măsurile de siguranţă vor fi respectate.
„Atâta timp cât decizia este lăsată familiei şi familia evaluează cât de riscant este să trimită copilul la şcoală sau nu, pentru sănătatea familiei, este în ordine. Dar trebuie să existe această posibilitate ca familia să decidă, menţionată în mod foarte clar în aceste norme. În momentul în care punem viaţa şi sănătatea în mod firesc pe primul loc, luăm nişte decizii grele şi aceste decizii grele vin la pachet cu responsabilitatea autorităţilor centrale ale statului să înţeleagă că nu pot să oblige o familie să-şi trimită copilul la şcoală în condiţiile în care nu vor putea să asigure acele norme 100% de protecţie”, a declarat Ana Măiţă.
Copilul poate fi ţinut acasă doar dacă are simptome de COVID-19, dacă are boală cronică sau dacă are în familie rude din grupa de vârstă de risc.
„Nu poate exista o soluţie general valabilă, toate aceste situaţii trebuie judecate de la caz la caz. Este totuşi important ca şi copiii să revină în colectivitate, pentru că este bine atât pentru psihicul lor, pentru procesul educaţional, dar în cazuri particulare sigur se poate indica şi ca acesta să nu revină în colectivitate”, a spus medicul Dragoş Garofil.
Euro a urcat la un nou maxim istoric, de 4,8492 lei, dar creşterea faţă de precedentul maxim, din 17 martie – 4,8448 lei, este foarte redusă.
Moneda europeană respectă tendinţa de apreciere de pe pieţele internaţionale, unde câştigă teren în faţa monedei americane.
De maximul istoric este apropiat şi aurul, cotat la mai puţin de 5 lei de maximul istoric de 260 de lei gramul.
Dolarul american a fost cotat la 4,0915 lei, francul elveţian la 4,4940 lei iar lira sterlină la 5,4424 lei.
Şi coroana cehă şi zlotul polonez se află la minime de şase săptămâni, iar forintul la minimul ultimelor cinci luni.
Dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul euro/leu la peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic, spun specialiştii XTB România, broker de instrumente derivate şi companie de investiţii.
Pandemia a creat un mediu extrem de volatil şi imprevizibil pe piaţa valutară până la jumătatea anului 2020. Criza cauzată de coronavirus a avut un impact amplu şi rapid asupra economiei globale, forţând mâna autorităţilor să intervină cu stimulente ample de natură monetară şi fiscală. Volumele imense de masă monetară introduse în piaţă, de ordinul miilor de miliarde, au dus la evoluţii greu de prognozat şi la mişcări care păreau să ignore contextul de piaţă. Specialiştii XTB România au analizat evoluţia principalelor valute şi perechi valutare, inclusiv dolar, euro şi leu.
„Seria de indicatori PMI (realizaţi pe baza informaţiilor oferite de managerii de achiziţii) pentru sectorul serviciilor şi industrie în zona euro, în luna iunie, a oferit surprize foarte plăcute: revenirea accentuată a depăşit estimările cu 6,3 puncte la servicii şi 2,5 puncte la industrie. Deşi încă sub nivelurile începutului de an, datele conturează o continuare accentuată a revenirii în luna iunie. Pentru euro, aflat într-o perioadă de fluctuaţii în aşteptarea unei noi mişcări impulsive este o veste bună, care trebuie totuşi privită într-un tablou mai cuprinzător. Dolarul american, aflat în retragere faţă de monedele majore începând din a doua jumătate a lunii martie, poate înregistra episoade de creştere a interesului, în special în condiţiile în care investitorii ar redeveni preocupaţi fie de riscul unui nou val al virusului, cu efecte serioase asupra economiei, fie de alegerile din SUA din această toamnă”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Pentru moment, dincolo de oscilaţii naturale, trendul descendent multianual al euro/dolar nu a fost întrerupt, indicând că pieţele nu s-au “hotărât” în privinţa schimbării susţinute de direcţie, de la slăbire la întărire a euro faţă de dolar. În condiţiile în care revenirea economiilor dezvoltate ar continua, iar derapaje de ordin geopolitic ar fi evitate, moneda unică europeană ar putea atrage atenţia sporită a participanţilor la piaţă în a doua jumătate a anului.
„În privinţa României, tendinţele macro globale pot avea efecte variate. Astfel, avem în vedere un scenariu de relativă stabilitate pe termen scurt a euro/leu – o reuşită a ultimelor luni, având în vedere multiplele presiuni generate de situaţia din planul sănătăţii publice, în ţară, dar şi la nivel european – cu unele riscuri de depreciere a leului în trimestrele următoare. Faţă de evaluările anterioare, tendinţa de redeschidere a economiilor importante din Europa şi planul de finanţare cu împrumuturi, dar mai ales fonduri nerambursabile induc o perspectivă uşor mai optimistă. Pe termen scurt până la mediu, totuşi, până la eliberarea şi utilizarea efectivă a fondurilor, dezechilibrul comercial şi o valoare mai redusă a transferurilor din partea celor care lucrează peste graniţe ar putea duce cursul peste 4,94, în imediata vecinătate a pragului simbolic. În raport cu dolarul american, în ipoteza unei întăriri a euro în raport cu dolarul american, şi având în vedere scenariul discutat pentru euro/leu, este posibilă o uşoară întărire în a doua jumătate a anului, în special începând din toamnă, cu toate că merită precizat faptul că nivelul de incertitudine este unul foarte ridicat”, adaugă Claudiu Cazacu
Lira sterlină ar putea avea un traseu chiar mai volatil decât euro şi dolarul american, revizitând pe parcursul lunilor următoare atât minimele din martie (în jur de 5,18) cât şi vârful din aprilie (5,56). Faţă de nivelurile curente, apropiate de jumătatea intervalului descris, trepidaţiile ar putea creşte pe măsură ce sinuozităţile procesului de părăsire a Uniunii Europene de către britanici ar influenţa din nou cotaţiile GBP.
„Având în vedere perioada cu un nivel ridicat de tensiune şi de panică din pieţele financiare, investitorii s-au orientat către active de refugiu, care prezintă niveluri mai scăzute de risc. Printre acestea se numără titlurile de stat din SUA sau metalele preţioase care sunt denominate în dolar american. În plus, în aceste momente de nesiguranţă caracterul monedei americane de monedă de rezervă a început să îşi facă simţită prezenţa într-o manieră mai accentuată. Unul dintre principalele motive ar putea fi şi o serie de situaţii cu niveluri foarte scăzute de lichiditate în pieţe, care a dus la apariţia unor probleme sistematice. În acest context, principalele ”victime” ale dolarului au fost monedele emergente, printre care şi leul românesc. Având în vedere riscul suplimentar pe care îl prezintă investiţiile în leu, cotaţia dolarleu a atins un maxim istoric pe 23 martie, la 4,5460. Totuşi, din acel moment leul a reuşit să se redreseze pe baza unor perspective mai optimiste legate de economia mondială”, atrage atenţia, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul casei de brokeraj XTB România.
În afară de câteva excepţii, dolarul continuă să înregistreze performanţe pozitive în raport cu majoritatea monedelor importante comparativ cu nivelurile de la începutul anului, deşi majoritatea s-au redresat din zona minimelor. În acest sens, dolarul evoluează la o valoare cu aproximativ 4% mai ridicată în comparaţie cu pachetul ponderat al valutelor cuprinse în indicele valutar al pieţei emergente MSCI.
„La nivelul monedelor majore, direcţia de evoluţie a fost dată în principal de modul în care autorităţile au intervenit şi de amploarea măsurilor de stimulare. Unul dintre cele mai bune exemple fiind lira sterlină. Deşi la prima vedere moneda poate părea subevaluată, traderii tind să privească către un orizont mai lung de timp. Astfel, au inclus în preţ temerile că abordarea nehotărâtă a guvernului britanic ar putea duce la o perioadă de recuperare mai lentă. Tendinţa de slăbiciune în raport cu alte monede din cadrul G10 sunt determinate de aşteptarea unui decalaj a revenirii economiei britanice în raport cu restul Europei. În plus, pericolul reprezentat de Brexit şi de lipsa unui acord majorează probabilitatea unui scenariu Hard Brexit, care ar duce la apariţia a noi factori de risc pentru economia britanică. În contrast se află moneda unică europeană, care a primit un impuls din partea datelor macroeconomice optimiste. Astfel, activitatea din sectoarele manufacturiere şi de servicii din Zona Euro dă semne solide de revenire, ceea ce a oferit un val de încredere pentru cumpărătorii de euro. În plus, pieţele sunt optimiste că oficialii europeni vor ajunge la un acord privind un nou pachet de stimulente fiscale care să faciliteze redresarea economică la nivelul Bătrânului Continent. În cazul în care planul de redeschidere va evolua conform aşteptărilor, perioada bună a monedei unice europene ar putea continua, adaugă Radu Puiu.
Acesta este cel mai ridicat nivel din iulie 2016 până în prezent – la data de 8 iulie 2016 a fost stabilit un curs mai ridicat de atât, repectiv de 178,0291 de lei.
La polul opus, cursul de schimb euro/leu a scăzut vineri cu 0,14%, până la 4,7383 lei, iar cel pentru leu/dolar, care în România este stabilit prin paritate cu euro, a scăzut cu 0,20%, la valoarea de 4,1265 lei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Dolarul a fost cotat de BNR în urcare cu 1,6 bani, la 4,1326 lei/euro.
Joi, BNR a publicat un curs pentru euro de 4,5025 lei/euro, depăşind pentru prima dată în aproape 11 luni nivelul de 4,5 lei/euro, iar pentru dolar de 4,1166 lei/euro. Deprecierea leului a fost determinată şi joi de de factori externi.
Un curs pentru euro mai ridicat decât cel de vineri a fost consemnat cel mai recent pe 28 ianuarie 2014, când cotaţia s-a situat la 4,5317 lei/euro.
Referinţa pentru francul elveţian a avansat cu 2,03 bani, de la 4,1619 lei/franc joi la 4,1822 lei/franc.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
“E presiune de depreciere pe toată regiunea după dezamăgirea BCE, iar volumele sunt mai mici decât joi. De asemenea, nu este clar cum s-a schimbat poziţia BNR de a limita deprecierea leului. A surprins pe toată lumea. O parte din mişcare este corelată cu ieşirile de pe tirlurile de stat înaintea aşteptatei decizii a Fed de săptămâna următoare. Corecţia pe titlurile româneşti este mai mică decât în regiune. Fluxurile pe obligaţiuni explică parţial (deprecierea leului, n.r.) şi ar putea fi, de asemenea, şi închiderea unor poziţii care se aşteptau la aprecierea leului”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
În piaţa interbancară, tranzacţiile au urcat până la un maxim de 4,5324 lei/euro cu un sfert de oră înainte ca BNR să anunţe referinţa, dar a coborât cu aproximativ jumătate de ban în următoarele schimburi.
Leul a pierdut teren în faţa euro după dezamăgirea cauzată de deciziile Băncii Centrale Europene săptămâna trecută, iar o revenire a cotaţiilor nu pare probabilă înaintea ultimului eveniment cu impact major pe pieţele financiare în acest an, şedinţa Rezervei Federale a SUA (Fed) de săptămâna următoare.
BCE a redus dobânda acordată pentru depozitele băncilor de la -0,2% la -0,3% şi a anunţat că extinde achiziţiile de obligaţiuni până cel puţin în martie 2017. Pentru Fed, cei mai mulţi analişti anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară, prima majorare a ratei cheie din aproape un deceniu.
Francul elveţian, o altă monedă, în afara dolarului, considerată sigură în perioadele de incertitudini, s-a apreciat cu 0,3% faţă de euro.
Euro a coborât cu 0,3%, la 1,0740 dolari pe unitate, nivel apropiat de minimul ultimelor şase luni şi jumătate, de 1,0674 dolari pe unitate, atins săptămâna trecută. Euro s-a depreciat cu aproape 7% faţă de un vârf de 1,1495 dolari pe unitate atins pe 15 octombrie.
Faţă de moneda japoneză, euro a coborât la 130,66 yeni pe unitate, cel mai redus nivel atins după luna aprilie.
Totuşi, analiştii consideră că reacţia la riscurile sporite provocate de atacurile din Paris este destul de limitată, investitorii fiind concentraţi mai mult pe divergenţa tot mai mare a politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene şi a Rezervei Federale a Statelor Unite.
Chiar şi înainte de atacuri euro era sub presiune din cauza aşteptărilor că BCE va lua noi măsuri de relaxare monetară, luna viitoare.
Cel puţin 132 de persoane au fost ucise şi alte câteva sute au fost rănite, vineri seara, într-o serie de atentate teroriste comise în mai multe zone din Paris, care au fost revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.
Atacurile teroriste de la Paris sunt o reacţie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak, a afirmat reţeaua teroristă Stat Islamic într-o înregistrare video.
O coaliţie coordonată de Statele Unite, la care participă şi Franţa, efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, împotriva reţelei teroriste sunnite Stat Islamic, care a proclamat un “califat islamic” în regiuni vaste din cele două ţări şi comite sute de atrocităţi.
Ministerul francez al Apărării a anunţat că aviaţia militară franceză a lansat duminică 20 de bombe de mari dimensiuni asupra oraşului Raqqa, situat în nordul Siriei, distrugând un centru de comandă şi o tabără teroristă de antrenament, într-o intensificare a campaniei aeriene asupra reţelei teroriste sunite.
“Vestea privind demisia premierului aduce o incertitudine pe termen scurt. Vom vedea cât va dura. Orice incertitudine privind guvernarea este văzută negativ, inclusiv pentru titlurile de stat. Dacă se formează un nou guvern repede se inversează pierderile. Dacă incertitudinea durează, deprecierea se va întinde pe o perioadă mai lungă”, a declarat pentru MEDIAFAX economistul şef al ING Bank România, Ciprian Dascălu.
Înainte de anunţ, leul se tranzacţiona în piaţa interbancară la 4,4370 lei/euro, iar după anunţ a crescut rapid până la 4,4468 lei/euro.
Variaţia înregistrată miercuri dimineaţă este mai puternică decât oscilaţiile înregistrate de tranzacţiile din zilele precedente. Astfel, marţi, cursul s-a tranzacţionat într-un interval de aproximativ 0,6 bani.
BNR a anunţat marţi un curs în scădere cu 0,49 bani, la 4,4318 lei/euro.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că Victor Ponta îşi va depune mandatul. Ulterior, Ponta a afirmat că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.
În cadrul programului, investitorii individuali din Shanghai vor putea să facă plasamente directe în active din străinătate.
Yuanul s-a apreciat cu 0,62%, cel mai mult după iulie 2005, şi a încheiat tranzacţiile de la Shanghai la 6,3175 unităţi pentru un dolar, potrivit preţurilor stabilite în cadrul China Foreign Exchange Trade System.
La Hong Kong, yuanul a urcat cu 0,51%, la 6,326 unităţi pentru un dolar.
Banca Populară Chineză a îmbunătăţit cursul de referinţă al yuanului cu 0,16%, la 6,3495 dolari pe unitate.
Decizia de vineri a băncii centrale marchează un nou pas al instituţiei în eforturile de eliminare a restricţiilor aplicate circulaţiei capitalului, urmărind creşterea utilizării yuanului la nivel global şi includerea monedei în coşul de rezerve valutare al FMI.
China ar putea renunţa la controlul capitalului până în 2020, au declarat săptămâna trecută persoane apropiate situaţiei.
Reprezentanţi ai FMI au declarat recent că yuanul chinezesc ar putea fi inclus în curând în coşul de rezerve valutare al Fondului.
După cursul despre Harry Potter la Science Po (Institutul de ştiinţe politice din Paris), istoria muzicii hip-hop la Universitatea Harvard, un curs de sociologie despre Lady Gaga la Universitatea Columbia şi un curs despre Serge Gainsbourg la Universitatea Manchester, a venit rândul serialului “Urzeala tronurilor” să se regăsească în programa universitară, fiind discutat în cursuri oferite de Universitatea Berkeley din California şi Universitatea Virginia.
Teorii, simbolism, analiza reprezentării femeilor, religie, violenţă şi similarităţi între romanele lui George R. R. Martin şi piesele de teatru ale lui William Shakespeare se află, de asemenea, în program. Universităţile americane propun tot mai multe cursuri care studiază conceptele la modă din cultura populară.
“Este cu adevărat interesant să poţi să studiezi o operă contemporană. Adeseori, sunt analizate filme care au fost deja regizate. Să ai oportunitatea de a studia un serial actual şi atât de popular este pentru noi o mare şansă”, a declarat, cu mult entuziasm, studenta americană Sandra Doyle.
La Universitatea Berkeley acest curs este intitulat pur şi simplu “Game of Thrones” şi face parte dintr-un curs mai mare, dedicat studiului operelor cinematografice. Noul curs “disecă” adaptarea pentru televiziune a operelor lui George R. R. Martin, analizând temele majore abordate în serial şi cheile succesului său uriaş, explică doctorandul Justin Vaccaro.
“Acest curs va examina felul în care şi motivul pentru care «Game of Thrones» a ajuns la o astfel de notorietate şi o atât de mare popularitate. Succesul său nu a fost doar un hazard, ci o combinaţie perfectă de influenţe, circumstanţe, pe de-o parte, şi realizarea completă a unei estetici şi unei tematici date, pe de altă parte”, spus Justin Vaccaro.
În campusul Universităţii Berkeley, studenţii pot să observe, la Muzeul de paleontologie al universităţii, rămăşiţe fosilizate de Canis Dirus, un animal preistoric înrudit cu lupul, care i-ar fi inspirat pe creatorii serialului “Urzeala tronurilor” să îi creeze pe lupii uriaşi ai familiei Stark.
La Universitatea Virginia, cursul dedicat acestui serial, susţinut de o profesoară extrem de respectată şi apreciată, Lisa Woolfork, se axează pe analiza literară a show-ului TV.
“«Game of Thrones» este popular şi interesant, dar este mai ales foarte serios. Există numeroase lucruri în serial care sunt foarte grele, pline de sensuri şi care pot fi puse în lumină prin mecanisme care ţin de analiza literară”, a declarat profesoara americană, într-un interviu pentru The Telegraph.
La examenul final, studenţii americani vor trebui să îşi imagineze un capitol inedit din această saga de succes. În aşteptarea noilor aventuri din al şaselea sezon din «Game of Thrones», în prezent în plină perioadă de filmări şi care va fi lansat în primăvara anului 2016, pe postul HBO, studenţii de la Universitatea Virginia au posibilitatea de a revedea în sala de curs precedentele sezoane ale show-ului.
În acest an, “Urzeala tronurilor” a ajuns la 20 de milioane de spectatori, în medie, pentru cel de-al cincilea sezon al său, care a primit 24 de nominalizări la premiile Primetime Emmy, inclusiv la categoria “cel mai bun serial-dramă”.
Cel de-al cincilea sezon al celebrului serial produs de HBO, premiat cu Emmy, Globul de Aur şi Peabody, a debutat la postul de televiziune în aprilie şi s-a încheiat pe 14 iunie.
Încă de la lansare, “Urzeala tronurilor” a devenit un fenomen global şi cel mai iubit serial din istoria HBO. Anul trecut, serialul a fost cel mai căutat produs de televiziune de pe motorul de căutare Google şi cel mai dezbătut serial pe conturile reţelei de socializare Facebook din Statele Unite.
Inspirat din seria de romane “Cântec de gheaţă şi foc/ A Song of Ice and Fire”, de George R. R. Martin, serialul “Urzeala tronurilor” are o acţiune amplasată într-un regat fictiv, numit Westeros. Magia, aventurile eroice şi elementele fantastice vin în completarea acţiunii din “Urzeala tronurilor”.
Scriitorul George R. R. Martin a început să lucreze la această serie în 1991, primul volum fiind publicat în 1996. Planificată iniţial ca trilogie, seria cuprinde până în prezent cinci romane publicate şi încă două aflate în stadiul de proiect. Romanele din această serie au fost traduse în peste 20 de limbi, inclusiv în română, şi s-au vândut în peste 15 milioane de exemplare pe plan mondial.