Tag: curatenie

  • “Dragă călătorule, aici nu este groapă de gunoi! Ţine-ţi mizeriile în maşină şi aruncă-le la primul coş!” Mesajul celei mai tinere primăriţe din România pentru şoferii care aruncă gunoiul din maşină

    Tânăra primăriţă care a declarat război încă de anul trecut, celor care nu păstrează curăţenia pe spaţiul public în localitate, a trecut la o nouă etapă!

    Fără cheltuieli inutile pe studii de fezabilitate şi licitaţii pentru achiziţionarea unor coşuri de gunoi şi cu un buget „low cost”, Primăria Petriş a amplasat în localitate mai multe  recipiente reciclate, transformate  în pubele stradale, alături de care stă ataşat câte un panou pe care scrie:

    „NU FI UN GUNOI! ARUNCĂ MIZERIILE LA COŞ. Cei care aruncă gunoaie pe jos riscă o amendă de până la 5000 lei„este mesajul scris pe panourile care însoţesc fiecare pubelă ecologică, amplasată.

    Primarul îşi explică demersul pe contul personal de Facebook acolo unde, alături de un text, a postat şi câteva fotografii 

    ” Nu fi un gunoi, aruncă mizeriile la coş!”

    Am început să montăm acest tip de panouri de atenţionare/conştientizare (prevăzute cu coşuri de gunoi reciclate) de-a lungul drumului principal, pe porţiunile din afara satelor.

    Da, mesajul este… dur, dar poate că nu strică să fim vehemenţi pe tema asta. Cu zăhărelul nu mai merge.
    Sper ca astfel să reducem din mizeriile „abandonate” pe jos de către diverşi pietoni sau de către şoferii needucaţi, cărora le este pur şi simplu lene să caute un loc amenajat unde să îşi arunce gunoaiele din maşină.
    Dacă va funcţiona, nu ştiu, sper… 
    În orice caz, încercarea moarte n-are! 
    #haicăputem” a scris Irina Onescu pe Facebook.

    sursa: ghidularadean.ro

  • Cum arată cea mai nouă bibliotecă din Beijing, China – VIDEO

    Biblioteca este situată în centrul cultural al districtului Binhai din Tianjin, o metropolă din Beijing, China. Biblioteca de 33.700m2 a fost proiectată şi construită în doar trei ani. În centru este situată o sferă luminoasă, înconjurată de corpuri de biblioteci aşezate în cascadă. Toate încăperile sunt conectate printr-un coridor public, sub o boltă de sticlă.

    Clădirea are spaţii pentru lectură destinate copiilor şi persoanelor în vârstă, săli pentru lecturi video şi audio, săli de conferinţă şi spaţii de odihnă. Design-ul clădirii a fost proiectat de firma de arhitectură MVRDV. Winy Maas, co-fondatorul MVRDV, prezintă aspectul clădirii ca o „îmbrăţişare” între mass-media şi cunoaştere. Curăţenia se realizează prin cabluri şi schele mobile.

     

  • Afiş prin care şefii Poliţiei Slatina ar cere 2 lei angajaţilor pentru curăţenie,trimis către Carmen Dan | FOTO

    Poliţia Olt a deschis o anchetă internă după ce pe holul Poliţiei Slatina a apărut un afiş prin care se cere angajaţilor să contribuie lunar cu câte doi lei pentru serviciile de curăţenie din instituţie.

    Preşedintele Sindicatului Europol Olt, Alen Nuţu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a fost fotografiat de mai mulţi locuitori ai Slatinei, pe holul sediului Poliţiei, iar imaginile au fost trimise sindicatului Europol.

    ”A fost fotografiat de mai mulţi cetăţeni din municipiul Slatina şi trimis pe adresa de email a organizaţiei noastre sindicale. Oamenii nu ştiu dacă l-au luat în râs sau l-au considerat ca şi normal, dar am fost sesizaţi de cetăţeni de acest aspect, care presupun că nu le-a plăcut. Ca atare, am luat atitudine şi am publicat afişul pe site-ul nostru. Nu e vorba de o sumă exorbitantă, e vorba de o sumă derizorie, dar gestul în sine a deranjat mai mulţi colegi de-ai mei pentru că subfinanţarea noastră e în continuare susţinută din banii poliţiştilor. Presupun că lipsa fondurilor din cadrul ministerului a dus la acest aspect, dar credeţi că este legal ceea ce fac? Presupun că cel care a făcut anunţul şi l-a publicat trebuie să îşi asume. Dar este legal? Legal nu este”, a declarat Alen Nuţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cea mai frumoasă casă din Bucureşti

    Casa a fost gata in 2015 si s-a lucrat la ea circa 3 ani pentru a iesi aceasta constructie cu o poveste frumoasa. “In casa avem o abordare directa. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strica, imbatraneste, creste cu casa si cu cei din ea. Asta e partea frumoasa, ca la final sa ai o poveste. Nu conteaza intentiile bune daca rezultatul nu este bun”, a declarat unul dintre arhitecţi pentru Ziarul Financiar.

    „În casă avem o abordare directă. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strică, îmbătrâneşte, creşte cu casa şi cu cei din ea. Asta este partea frumoasă. Asta este foarte important. La final să ai o poveste. Nu contează niciodată intenţiile bune dacă rezultatul nu este bun“, mai spune acesta.

     

  • Cum arată cea mai frumoasă casă din Bucureşti

    Casa a fost gata in 2015 si s-a lucrat la ea circa 3 ani pentru a iesi aceasta constructie cu o poveste frumoasa. “In casa avem o abordare directa. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strica, imbatraneste, creste cu casa si cu cei din ea. Asta e partea frumoasa, ca la final sa ai o poveste. Nu conteaza intentiile bune daca rezultatul nu este bun”, a declarat unul dintre arhitecţi pentru Ziarul Financiar.

    „În casă avem o abordare directă. Betonul e beton, lemnul e lemn, se mai strică, îmbătrâneşte, creşte cu casa şi cu cei din ea. Asta este partea frumoasă. Asta este foarte important. La final să ai o poveste. Nu contează niciodată intenţiile bune dacă rezultatul nu este bun“, mai spune acesta.

     

  • Farmec relansează două dintre cele mai populare branduri româneşti

    În ceea ce priveşte ambalajul, procesul de rebranding al celor două game a presupus atât modernizarea designului astfel încât să fie cât mai uşor de observat şi memorat, respectându-se stilul specific al brandurilor, dar şi introducerea unor noi forme de ambalare şi modalităţi de etichetare.
     
    Astfel, noul design este unul fresh, colorat, uşor recognoscibil la raft, iar etichetele de tip sleeve, permit consumatorilor să identifice mai rapid beneficiile principale ale produselor. 
     
    În urma proceselor de modernizare, Nufăr, brandul nr. 1 în România pe segmentul detartranţi, cu o cotă de piaţă valorică de 38,8%, a fost extins cu 7 produse noi – Nufăr Lemn Parchet, Nufăr Geamuri (două variante de parfumare), Nufăr Cremă Universală (trei variante de parfumare) şi Nufăr Ecrane.
     
    Triumf este cel de-al doilea brand de îngrijire a locuinţei al producatorului clujean, lider în România pe segmentul de curăţare a bucătăriei, cu o cotă de piaţă volumică de 39,6% dezvoltat şi modernizat în urma procesului de rebranding. Printre subgamele extinse se numără linia de detergenţi de vase, care include acum 3 sortimente. Toate produsele din gama Triumf, cu excepţia detergenţilor pentru vase, sunt dotate cu capace de siguranţă pentru copii. 

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ. 

  • Româncă din Londra: „Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar de hotele fugiti

    Pe grupul de Facebook  Romani in Londra, Monica Georgiana a scris: Eu nu va inteleg pe unele. Infirmiere nu vreti sa lucrati, in curatenie faceti figuri iar iar de hotele fugiti. Pai unde vreti madamelor sa lucrati sau la ce post aspirati voi?  Fara o pregatire, fara aspect, fara engleza, fara nimica?

    Ca sa lucrezi ca asistenta medicala iti trebuie o universitate,o scoala,o engleza,un aspect ingrijit…nu toata lumea poate profesa din prima.
    Ca sa lucrezi in team leading tot asa, ai nevoie de scoala de experienta…..in management tot asa…nu vii tu cu 8 clase doar fara sa faci nimic extra sa te ceri team leader.

    Un exemplu doar.
    Incetul cu incetul se invata alfabetul, eu asa stiu

    Lucrez in recrutari de peste 10 ani sa zic si cunosc cazuri care pur simplu trebuie sa ai o rabdare de fier sa accepti si sa recrutezi incontinuare cu zambetul pe buze”.

  • Bio, modă sau afacere?

    Se vede cu ochiul liber nu numai pe rafturile magazinelor şi în activitatea fermierilor, ci şi în puzderia de firme care importă, produc, distribuie sau promovează produsele „curate”, fără insecticide, pesticide, antibiotice, potenţiatori sau coloranţi chimici. În 2016 vânzările de produse bio pe piaţa locală au marcat un plus de 30%, iar previziunile pentru acest an sunt la fel de optimiste.

    „În primii ani, până când am înţeles ce înseamnă producţia organică, am pierdut mult din recoltă, în unii ani chiar şi 50%”, spune antreprenorul George Neacşu, care a mizat, împreună cu fratele său, Mircea Neacşu, pe viticultură, investind într-o cramă şi două podgorii, una certificată pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. George Neacşu explica într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN că a fost foarte important să realizeze un echilibru: de exemplu pentru dăunători, cum sunt moliile, în mod obişnuit sunt folosite substanţe chimice, dar în culturile organice sunt interzise, fiind folosite alte tipuri de tehnici. „De pildă sunt anumite capcane care atrag moliile şi acolo mor singure. În alte situaţii sunt folosite gâşte – nu în România. Sunt anumite «tertipuri», să le zicem aşa, pentru a crea echilibrul biologic.” Iar în anii în care recolta a fost compromisă, antreprenorii au fost nevoiţi să suporte, după cum spune vrânceanul, „pur şi simplu, pierderile respective”.

    Pentru a se diferenţia de alţi producători, au decis, în 2005, să facă demersurile necesare pentru a transforma una dintre vii, cea de la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 hectare), într-una organică. Au pornit procesul de reconversie, iar pentru a obţine certificatul de producător agricol organic este nevoie de cel puţin trei ani, vreme în care producătorul trebuie să respecte regulile agriculturii bio, dar nu are certificatul. După trei ani se consideră că solul şi plantele sunt curăţate de substanţele chimice folosite anterior în producţia de masă.

    Diferenţele de producţie sunt mari, povesteşte Neacşu, nu foarte mulţi aleg această cale, pentru că, este foarte riscantă şi pot pierde toată recolta rapid. „Marele avantaj al prodgoriei de la Însurăţei este că acolo terenul e nisipos, motiv pentru care, după fiecare ploaie, care în principiu aduce diverse boli în vie, trebuie să avem o reacţie rapidă, să stropim cu diverse substanţe.” Şi, povesteşte antreprenorul, sunt mai multe tipuri de substanţe, dintre care unele sistemice, rezistente la ploaie, însă cele organice trebuie folosite după fiecare serie de averse. Iar la Însurăţei solul nisipos permite ca la scurt timp după ploaie, numai 2-3 ore, să se poată intra cu tractorul în vie, pentru a face lucrări. Conform celor mai recente date disponibile, Senator Wine a raportat în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014.

    Piaţa de produse bio din România are o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de acum doi ani, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), publicat la jumătatea lunii februarie şi citat de Ziarul Financiar.

    Această creştere se datorează expansiunii retailerilor, reducerii TVA la alimente, creşterii salariului minim, precum şi interesului crescut al românilor de a consuma produse sănătoase, o tendinţă care se observă în special în rândul familiilor cu copii, potrivit raportului USDA. Consumatorul de român de produse bio are între 25 şi 45 de ani, un nivel ridicat de educaţie, venituri peste medie şi este interesat de un stil de viaţă sănătos; potrivit aceleiaşi surse, cei mai mari cumpărători de produse bio sunt femeile. La nivel mondial, vânzările de alimente organice au crescut de peste cinci ori în ultimii 15 ani, atingând 70 de miliarde de euro în 2014. Cea mai importantă piaţă este SUA, cu o pondere de 44%, urmată de Germania (11%), Franţa (7%), China (5%), Canada, Italia şi Marea Britanie (4% fiecare), Elveţia (3%), Suedia (2%) şi Japonia (2%), potrivit unei analize realizate de Agence BIO. Piaţa europeană era estimată în 2014 la o valoare de 27,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 41% din piaţa bio mondială, din care 25,5 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE (circa 38% din piaţă bio mondială).

    Vânzările totale de produse bio în SUA (alimentare şi nonalimentare) au atins 43,3 miliarde de dolari în 2015 (cca 36 mld. euro), din care produsele alimentare reprezintă 90%. Fructele şi legumele bio sunt produsele cel mai vândute în SUA (peste o treime din piaţă), cu o creştere de 10,6% în 2015 faţă de 2014, atingându-se o valoare de 14,4 miliarde de dolari. Fructele şi legumele bio au acoperit în 2015 circa 13 % din vânzările naţionale de fructe şi legume.

     

  • Radu Timiş, Cris-Tim: Românii sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs mai bun şi se uită mai puţin la preţ

    Radu Timiş, antreprenorul care con­trolează grupul din indus­tria cărnii şi a lactatelor Cris-Tim, spune că primul semestru a adus companiei afaceri mai mari cu circa 14-15%, dar că creş­te­rea preţurilor mate­ri­ilor prime şi in­ves­ti­ţiile făcute de la înce­pu­tul anului au pus presiune pe profita­bili­tate.
     
    „Din punctul de vedere al volumelor ne-am atins obiectivele, am avut o creştere de 12% în primele şase luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut. La cifra de afa­ceri am crescut cu 14-15% în această pe­ri­oa­dă, însă din punctul de vedere al pro­fi­ta­bilităţii suntem la cel mai mic nivel din ca­uza schimbării etichetei şi a faptului că ma­teria primă a crescut cu 42% în acest in­ter­val”, a spus Radu Timiş, care conduce un grup cu afaceri de peste 120 mil. euro la ni­ve­lul anului trecut, conform celor mai recente date.
     
  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.