BusinessMagazin

Tag: CREŢU

  • Corina Creţu, primarilor: Găsiţi produsele emblemă pentru fiecare regiune. Un exemplu e gemul de Topoloveni

    ”Sigur că nu orice regiune poate deveni sau poate fi Silicon Valley, dar poate găsi acel element pe care să-l dezvolte, fie că e vorba de industrie alimentară, turism, agrucultură, energie, noi tehnologii. Cazul cel mai aproape şi exemplul pe care îl dau tot timpul este cazul Grecia, care a făcut din brânza ”Feta” un produs răspândit peste tot în lume. Aşa vă încurajez pe fiecare ca în cadrul regiunilor dumneavoastră să găsiţi – cum este gemul de Topoloveni, de pildă, şi mierea din Germania – să găsiţi acele produse care pot fi considerate emblema regiunii dumneavoastră”, le-a spus Comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, primarilor.

    Ea a arătat că problemele satelor şi comunelor româneşti sunt cunoscute şi se ştie că aceste comunităţi trebuie revitalizate şi dezvoltate prin fluxuri economice şi umane.

    ”Noi, Comisia Europeană, considerăm că orice regiune are nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung, pentru a se revitaliza. Am cerut statelor membre strategii de specializare inteligentă. (….) Problema comunelor şi satelor din estul Europei sunt mult mai compexe şi mai grave decât cele ale statelor cu mare vechime în ceea ce priveşte apartenenţa la UE”, a mai susţinut Corina Creţu.

    Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu a participat, luni, la cea de-a XVIII-a sesiune ordinară a Adunării generale a Asociaţiei Comunelor din România.

     

     

  • Corina Creţu: Fac apel către statele membre să sprijine investiţiile în îngrijirea copilului

    Corina Creţu a participat vineri, în Bucureşti, la Conferinţa Internaţională Eurochild cu tema “Copiii pe primul loc: optimizarea cheltuielilor publice pentru o mai bună susţinere a copilului şi a familiei”.

    Cu acest prilej, ea a precizat că şi Comisia Europeană are ca prioritate spijinirea copiilor pentru o educaţie adecvată şi pentru crearea condiţiilor de trecere de la sistemul instituţionalizat la un mediu familial care să le ofere posibilitatea de a deprinde abilităţile de a trăi independent, să-şi atingă întregul potenţial şi să trăiască o viaţă demnă.

    “Pentru următorii şapte ani, politica regională a alocat 30 de miliarde de euro pentru toate cele 28 de state membre, care vor fi investiţie pentru incluziune socială, lupta împotriva sărăciei şi a discriminării. Discutăm acum, suntem în faza de demarare şi adoptare a programelor operaţionale pentru următorii şapte ani şi speranţa noastră este ca cele 28 de state membre să includă în programele operaţionale proiecte de calitate prin care să sprijinim investiţii de îngrijire a copilului şi infrastructura în educaţie – grădiniţe, şcoli -, spitale, aşa cum am făcut şi în exerciţiul financiar trecut. Fac un apel către toate statele membre să depună proiecte de calitate care să răspundă acestor nevoi”, a spus Corina Creţu.

    Comisarul european pentru Politici Regional a apreciat faptul că, pentru perioada 2007 – 2013, în foarte multe ţări au fost proiecte privind infrastructura socială, amintind de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, dar şi de România.

    Pe de altă parte, Creţu a precizat că există un nou regulament pentru implementarea programelor 2014 – 2020. “Sprijinim statele membre să acţioneze în domeniul protecţiei sociale. Prin Fondul de Dezvoltare Regională am sprijinit şi vom sprijini financiar îmbunătăţirea infrastructurii sociale, inclusiv prin renovarea instituţiilor degradate. Invităm statele membre să aloce fonduri pentru a sprijini investiţiile în acord cu obiectivele pe care şi le-au asumat în cadrul acordurilor de parteneriat în ceea ce priveşte reducerea sărăciei, sănătatea oamenilor şi starea socială. Avem programe pe care le vom dezvolta în continuare şi cred că trebuie să facem tot ce putem ca să asigurăm o viaţă bună acestor copii”, a spus comisarul european.

    Corina Creţu a precizat, cu acelaşi prilej, că 17 la sută din populaţia totală a UE este reprezentată de copii şi a arătat că, din păcate, aproape 21 la sută dintre ei se află în risc de sărăcie. “Statisticile arată că nouă la sută din aceşti copii trăiesc în condiţii neadecvate şi au condiţii materiale foarte precare. De aceea, dorim ca toate statele membre să se gândească la această latură socială şi Comisia Europeană va aborda toate laturile acestei politici, inclusiv accesul pe piaţa muncii pentru părinţi, servicii de calitate pentru copii şi părinţi”, a declarat Creţu.

    Întrebată dacă fondurile din următoarea perioadă de programare vor putea fi utilizate inclusiv pentru creşterea numărului de angajaţi în domeniul social, având în vedere că numai în protecţia copilului deficitul este de aproximativ 30 la sută, Corina Creţu a precizat că este atribuţia fiecărui stat membru să ridice calitatea serviciilor, iar acest lucru include şi asigurarea unui nivel de salarizare corespunzător.

    “Salariile sunt unul din motivele pentru care nu sunt suficienţi oameni. Oamenii au nevoie să fie dedicaţi, dar şi de un nivel de salarizare adecvat, iar asta ţine de bugetele fiecărui stat. Este un sector care are nevoie de un nou start. Ne-am bucura ca şi în România să avem programe cu care să putem contribui la îmbunătăţirea condiţiilor copiilor”, a mai spus comisarul european pentru Politici Regionale.

    Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Codrin Scutaru, a precizat, la aceeaşi conferinţă, că este primul care recunoaşte deficitul de personal în domeniul social, arătând că din organigrama sistemului lipsesc în jur de 10.000 de specialişti.

    Referindu-se la următoarea perioadă de programare, Scutaru a amintit că strategia pentru protecţia copilului a fost finalizată şi urmează să fie aprobată, iar el speră că în perioada 2014 – 2020 aceasta se va regăsi “ca şi acţiuni”.

    Directorul Hopes and Homes for Children România (HHC), Ştefan Dărăbuş, a declarat că ar trebui făcută o conexiune între politici bugetare şi politici sociale, arătând că, în prezent, este o contradicţie reală între agenda europeană 2020 şi constrângerile bugetare şi legislative. “Vorbim de o divergenţă cronică, iar acest lucru este îngrijorător pentru Uniunea Europeană”, a explicat Dărăbuş.

    În opinia sa, absenţa oamenilor din sistemul de protecţie a copilului este “o problemă interministerială”, pentru care ar trebui să se găsească soluţie.

  • EurActiv: Parlamentul European are rezerve în privinţa a şase comisari desemnaţi, între care şi Corina Creţu

    Cu 21 de audieri deja încheiate şi alte şase care urmează, Parlamentul European şi-a exprimat rezervele în privinţa a cel puţin şase candidaţi, relatează site-ul EurActiv.com.

    Europarlamentarii cehi au fost primii care au recunoscut că Vera Jourova, comisar desemnat de Cehia pentru Justiţie, Protecţia Consumatorului şi Egalitatea de Gen, ar putea fi luată “ostatică” de Parlament în urma prestaţiei sale neconvingătoare la audieri.

    Ei au declarat, de asemenea, că un alt candidat, spaniolul Miguel Arias Cañete, reprezintă o problemă şi mai mare, iar Jourova s-ar putea pregăti pentru a obţine portofoliul energiei, care îi fusese repartizat lui Cañete. Acesta din urmă a generat dezbateri intense în privinţa legăturilor sale cu industria petrolieră şi cu schimbările de ultim moment din declaraţia sa de interese.

    Ungarul Tibor Navracsics, desemnat pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Cetăţenie, pare de asemenea să se afle în dificultate, în principal din cauza faptului că este considerat un susţinător loial al modelului de “democraţie neliberală” promovat de premierul Viktor Orban.

    Pentru a restabili echilibrul politic, candidata României Corina Creţu, din partea socialiştilor şi desemantă drept comisar pentru Politică Regională, este de asemenea într-o situaţie incertă, în timp ce Partidul Popular European de centru-dreapta consideră prestaţia sa neconvingătoare. Cañete şi Navracsiscs sunt afiliaţi PPE, în timp ce Jourova este socialistă.

    Alţi doi comisari desemnaţi sunt în vizorul PE, dar ei fac parte dintr-o categorie diferită din cauza faptului că reprezintă ţări mari. Francezul Pierre Moscovici, căruia Juncker i-a încredinţat portofoliul Economiei şi Afacerilor Financiare, este suspectat că ar fi calul troian al Parisului, cu misiunea de a permite ţării sale să depăşească deficitul bugetar fără a suporta sancţiuni.

    În mod similar, britanicul Jonathan Hill, comisar desemnat pentru Stabilitate Financiară, Servicii Financiare şi Piaţa de Capital, este văzut de unii europarlamentari drept trimisul Londrei în Executivul UE şi a fost numit “lupul paznic la oi”.

    Audierile se vor încheia la 7 octombrie. În teorie, Juncker poate redistribui portofoliile sau chiar le poate cere ţărilor membre să desemneze un alt candidat. Fără îndoială însă, înlocuirea comisarilor va necesita mai mult timp şi va duce la modificarea calendarului de intrare în funcţiune a noii Comisii Europene.

     

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.

  • Corina Creţu a fost confirmată de Juncker pentru portofoliul Politicii Regionale

    Dacian Cioloş, comisarul român care a gestionat portofoliul european cu cel mai mare buget, respectiv Agricultura, a ieşit din cărţi pentru viitorul executiv european, precizează sursa citată. Corina Creţu, al doilea nume din scrisoarea transmisă la Bruxelles de premierul Victor Ponta, ar fi fost confirmată de noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au declarat pentru Gândul surse de la Bruxelles.

    Potrivit acestor surse, Creţu, actualmente europarlamentar PSD şi vicepreşedinte al grupului Socialiştilor din Parlamentul European, ar urma să primească portofoliul Politicii Regionale. Astfel, ea va gestiona politica de coeziune şi fondurile europene.

    Portofoliul Politicii Regionale este al doilea portofoliu de pe lista priorităţilor României, după păstrarea Agriculturii.

    Gândul scrie că, la Bruxelles, există semne de întrebare privind competenţele Corinei Creţu pentru acest post, singura sa experienţă economică fiind activitatea la Fabrica de Maşini-Unelte din Blaj, între 1989 şi 1992, după ce a absolvit ASE. De atunci, Creţu a fost ziarist, lucrând la publicaţii apropiate PSD, apoi purtător de cuvânt al lui Ion Iliescu, senator şi europarlamentar.