BusinessMagazin

Tag: CREŢU

  • Corina Creţu, despre spitalele regionale: Putea fi construit măcar unul dintre ele. Avem bani gratis

    „Ce este cert este că spitalele nu există. În opinia noastră ar fi putut fi făcut măcar unul dintre ele dacă guvernele din ultimii ani ar fi avut voinţa politică să facă acest lucru. Aceasta este realitatea. Avem bani gratis de spitale de la Uniunea Europeană şi nu îi folosim, motiv pentru care românii sunt privaţi de îngrijire de calitate şi în loc să folosim banii primiţi lansăm tot felul de petarde inutile”, a susţinut Corina Creţu, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Comisarul european a afirmat că a solicitat în repetate rânduri Guvernului României să transmită Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la modul în care vor să continue acest proiect al spitalelor regionale, însă nu a primit un răspuns.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană propune o creştere de peste 10% a fondurilor pentru România în perioada 2021-2027

    ”Este un moment în care şi Guvernul, şi autorităţile locale, trebuie să se pregătească în paralel şi cu proiecte pentru viitoarea perioadă de programare 2021 – 2027. Comisia a făcut propunerea pentru viitorul buget, este în analiza Parlamentului European şi a Consiliului European, ca şi colegislatori. Sper ca propunerea Comisiei să rămână aşa cum este acum, unde politica de coeziune are per ansamblu 373 de miliarde de euro pentru această perioadă 2021 – 2027. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, e portofoliul cu cea mai mare sumă alocată, iar România, alături de Bulgaria şi Grecia, au ca propunere în propunerea Comisiei o creştere de peste 10% faţă de fondurile pe care le avem acum”, a spus Corina Creţu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Politico: Stilul de lucru al Corinei Creţu a determinat demisia mai multor colaboratori. Reacţia comisarului european

    Site-ul Politico.eu. scrie că, potrivit unor foşti şi actuali angajaţi ai cabinetului Corinei Creţu, biroul comisarului desemnat de România este în haos, după plecarea mai multor membri ai personalului, printre care şeful său de cabinet, adjunctul acestuia şi responsabilul de comunicare.

    Numărul neobişnuit de mare de demisii – opt din 19 angajaţi ai biroului său au plecat în 12 luni – vine pe fondul îngrijorărilor privind programul lejer de lucru al comisarului şi privind tendinţa sa de a îmbina călătoriile oficiale cu cele private şi de a cere angajaţilor săi să îndeplinească sarcini personale, precum spălarea rufelor, cumpărături sau transportarea unor membri ai familiei cu maşina, au precizat sursele citate de Politico.

    Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu o vor putea apăra. Personalul a devenit atât de îngrijorat că aceasta îşi ia prea mult timp liber, încât şeful său de cabinet a avertizat cu privire la blocarea programului.

    Politico scrie că a discutat cu 11 foşti şi actuali angajaţi, dintre care mulţi au refuzat să facă declaraţii on the record. O copie a programului personal al comisarului din ultimele 12 luni, obţinută de Politico, arată că, adesea, Corina Creţu nu avea nicio întâlnire programată lunea, joia şi vinerea. Surse din cadrul personalului au declarat că “programul deschis” înseamnă că de obicei nu lucrează în acele momente.

    Dintre cei 28 de comisari europeni, Creţu are una dintre cele mai mari rate de absenţă la reuniunile săptămânale ale Comisiei, lipsind de la aproape un sfert dintre acestea.

    Creţu, un politician de 48 de ani care a lucrat ca jurnalist în tinereţe, a dovedit lipsă de consideraţie faţă de regulile Comisiei, alimentând frustrarea membrilor cabinetului său, au precizat sursele. De exemplu, Creţu fuma în biroul său, încălcând o regulă valabilă în toată instituţia, au afirmat foşti şi actuali angajaţi.

    “Toată lumea îi spunea «Nu poţi face asta», dar ea răspundea că «în România, un ministru poate face ce vrea»”, ar fi povestit un fost angajat.

    Problemele Corinei Creţu la Bruxelles intervin într-un moment dificil pentru România pe scena europeană. Ea a fost numită de Victor Ponta, care a demisionat luna trecută din postul de premier şi este acuzat de corupţie. Potrivit unor surse, Creţu le-ar fi spus angajaţilor săi că intenţionează să candideze pentru o funcţie publică în România pe viitor, scrie Politico.

    Potrivit unui oficial de la CE, până în prezent nu au existat plângeri oficiale despre comportamentul lui Creţu sau investigaţii legate de personalul său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că ea este “un membru solid al echipei Juncker şi face o treabă bună”.

    Într-un interviu de săptămâna trecută pentru Politico, Creţu a spus că are un program complet de lucru şi călătorii. Ea a recunoscut că încearcă să-şi programeze cât mai puţine întâlniri, dar a adăugat că petrece mult timp documentându-se pentru acestea.

    Creţu, despre acuzaţiile din Politico: Sunt uluită. Nu vreau să transform CE într-o casă a bârfelor

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se declară “uluită” de “atacul” dintr-un articol publicat de Politico pe tema programului său lejer de lucru şi a faptului că aproape jumătate din angajaţii de la cabinetul ei au demisionat din cauza modului în care i-ar trata.

    “Nu am ce să răspund pentru că nu vreau să transform Comisia Europeană într-o casă a bârfelor. Eu cred că sunt date concrete şi, din acest punct de vedere, vă asigur de onestitatea şi integritatea mea. Sunt uluită de acest atac şi suntem toţi şocaţi, inclusiv în cabinet, pentru că nu există nicio evidenţă, nicio bază faţă de nimic din ce se scrie acolo”, a declarat, joi, comisarul european, care a participat la reuniunea de la Bucureşti a Grupului de comunicatori ai politicii de coeziune (grupul INFORM).

    Creţu a mai spus că nu ştie la ce săptămână se referă programul său la care face referire articolul şi a dat asigurări că programul său este foarte încărcat.

    “Eu nu ştiu ce săptămână anume a primit acel jurnalist din partea celui frustrat din cabinetul meu care a oferit acel program, dar eu vă rog să luaţi programul meu pe tot anul şi să-mi spuneţi dacă nu aveam şi eu dreptul la un weekend, care este citat acolo şi care este printre puţinele weekend-uri pe care mi le-am luat într-un an de zile”, a afirmat Creţu.

    Comisarul european a mai spus că articolul publicat de Politico “nu are nicio legătură cu jurnalismul de investigaţie sau de orice alt fel” şi că îşi doreşte să fie judecată în funcţie de realizările sale din ultimul an.

    “Am anunţat( joi, la Bruxelles – n.r.) că pentru perioada 2014-2020 am adoptat toate programele operaţionale, 205 programe operaţionale pentru cele 28 de state membre, am vizitat 24 de ţări în acest an încercând să rezolvăm problemele, unele ţări le-am vizitat de două ori, cum sunt Italia şi Grecia pentru care am adoptat măsuri excepţionale într-o situaţie de criză excepţională. Pe lângă aceste programe operaţionale sigur că am încercat să reducem dezangajarările de fonduri şi, fiind în România, sunt bucuroasă să spun că faţă de estimările pe care le aveam cu un an în urmă, practic aceste dezangajară de fonduri au scăzut cu 90%, potrivit estimărilor DG Regio”, a adăugat Corina Creţu.

     

  • Corina Creţu: Proiectul de reabilitare a Mănăstirii Putna va fi finalizat în octombrie

    Corina Creţu a declarat că este pentru prima dată în vizită la Putna în calitate de comisar european şi a arătat că s-a bucurat când a constatat că judeţul Suceava beneficiază de peste şaptezeci de proiecte prin POR, în valoare de peste 126 de milioane de euro, unul dintre acestea fiind cel de la Mănăstirea Putna, în valoare de 3,3 milioane de euro, cu 2,5 milioane de euro contribuţia Comisiei Europene.

    Comisarul european a spus că implementarea acestui proiect s-a făcut în proporţie de peste 80 la sută şi că în luna octombrie va fi finalizat.

    “E un exemplu de cum sunt cheltuiţi banii europeni pentru conservarea patrimoniului european”, a spus Creţu.

    Ea a adăugat că este convinsă că ceea ce se face prin acest proiect va ridica numărul de turişti, mai ales că se preconizează şi extinderea sezonului turistic cu două luni.

    Creţu a spus că proiectul de la Mănăstirea Putna este “o investiţie masivă” în ceea ce priveşte restaurarea monumentelor istorice religioase.

    Comisarul european a menţionat că este important ca autorităţile locale să meargă în paralel cu finalizarea proiectelor pe finanţarea 2007-2013 şi lansarea altor proiecte mature astfel încât România să beneficieze la maxim de suma alocată pentru următorii şapte ani.

    În ceea ce priveşte gradul de dezangajare al României pentru perioada 2007-2014 pentru Programul Operaţional Regional, Corina Creţu a spus că estimările le fac autorităţile naţionale şi locale.

    “Există acest risc de dezangajări de fonduri pentru că avem un procent de 63 absorbţie şi sigur că este greu să recuperezi în cinci luni ceea ce nu s-a făcut în şapte ani”, a afirmat Creţu.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că în epoca medievală zona Moldovei a fost un bastion important pentru Europa de vest.

    “Iată că acum banii vin şi din zona de vest, din zona europeană, pentru astfel de monumente şi cred că şi spiritul UE, acela de unitate în diversitate, îmbină foarte bine şi zona de ortodoxie care la Putna este foarte bine reprezentată”, a spus Nechifor.

    Proiectul “Restaurare, modernizare si conservare a patrimoniului cultural, naţional şi a infrastructurii conexe la Mănăstirea Putna” derulat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 presupune restaurarea şi consolidarea Casei domneşti, a atelierelor, a stăreţiei, a cramei şi a chiliilor care fac parte din ansamblul Mănăstirii Putna, dar şi sistemul electric şi termic al mănăstirii.

    Mănăstirea Putna este prima ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare şi locul unde se află mormântul acestuia.

    Construcţia mănăstirii a fost finalizată în anul 1481, aceasta fiind prevăzută şi cu incintă fortificată.

  • Creţu: Depozitul ecologic care se construieşte în Pasul Mestecăniş e în acord cu standardele de mediu

    Corina Creţu a declarat că nu a primit un răspuns oficial la scrisoarea deschisă pe care a trimis-o ministrului Mediului, Graţiela Gavrilescu, căruia i-a cerut “să analizeze modul în care acest proiect respectă legislaţia de mediu şi, în special, normele privind protecţia peisajelor”.

    “Un răspuns oficial nu am primit. Am stat de vorbă cu ministrul Mediului”, a spus comisarul european.

    Ea a menţionat că a inspectat, vineri, acest proiect şi a înţeles de la autorităţile locale că este realizat în proporţie de aproape 80 la sută.

    “În ceea ce priveşte Comisia Europeană, după analiza DG Regio s-a stabilit că acest proiect practic este în acord cu toate standardele de mediu, inclusiv cu standardele prevăzute în acordul de parteneriat. E această problemă a amplasării, care ţine de autorităţile locale”, a spus Creţu.

    Ea a menţionat că aceasta a fost o decizie din 2009, luată de autorităţile locale de atunci.

    “Dacă s-ar opri acum acest proiect ar trebui returnaţi banii cheltuiţi”, a spus comisarul european.

    Ea a declarat că, pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că este mult mai igienic şi mai sănătos să fie amplasate aceste depozite în munţi decât în preajma apelor, pentru că exista riscul de infestare a apelor.

    “CE apreciază faptul că România ia foarte în serios această problemă a reciclării deşeurilor”, a spus Corina Creţu, care a transmis autorităţilor române să aibă în calcul protejarea mediului.

    Depozitul de deşeuri de la Pojorâta este construit aproape de Pasul Mestecăniş, la peste 1.000 de metri altitudine.

    Şeful CJ Suceava, Cătălin Nechifor, spunea, în iunie, că zona unde este construit depozitul de deşeuri de la Pojorâta nu este “cea mai fericită”. “Locaţia de pe Mestecăniş nu e cea mai fericită. Probabil că, în 2009, au fost luate în calcul existenţa drumurilor de acces şi amplasarea centrală faţă de localităţile arondate”, afirma Nechifor.

    La sfârşitul lunii mai, comisarul european Corina Creţu i-a transmis ministrului Mediului o scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea că depozitul de deşeuri pregătit spre construcţie în Suceava poate distruge peisajul alpin şi arăta că trebuie respectată legislaţia de mediu, inclusiv cu consultarea populaţiei.

    Comisarul arăta că această consultare trebuie realizată din primele faze ale proiectului, trebuind să fie consultate şi toate autorităţile pentru obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor necesare.

    “Aş dori să mă alătur cetăţenilor români şi instituţiilor media care au atras atenţia cu privire la construirea unui depozit ecologic de deşeuri în judeţul Suceava, ca parte integrantă a unui proiect de gestionare a deşeurilor, aprobat de Comisia Europeană în 2011, şi vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri. Peisajul Carpaţilor este una dintre cele mai mari bogaţii ale României şi ale Europei şi vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în pericol această nepreţuită resursă”, arăta comisarul european în scrisoare.

    Creţu sublinia că toate proiectele trebuie să respecte legislaţia în ceea ce priveşte evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului.

    În consecinţă, comisarul UE i-a transmis ministrului să ceară serviciilor din subordine să analizeze modul în care proiecul respectă legislaţia de mediu.

    Depozitul de la Pojorâta va deservi zona de munte a judeţului, iar valoarea contractului este de 27,64 milioane de lei, fără TVA.

    Perioada de execuţie a proiectului a fost de 18 luni, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în 4 martie 2013, dar lucrările nu au fost finalizate, fiind întârzieri legate de lucrările de extragere a muniţiilor din cel de-al doilea război mondial care se aflau în zonă, din cauza vremii nefavorabile, dar şi a condiţiilor dificile de amplasament.

    În judeţul Suceava, se construiesc, prin POS Mediu, două depozite ecologice, unul în comuna Moara, lângă Suceava, care deserveşte zona de şes a judeţului şi unul în comuna Pojorâta, care va deservi zona de munte.

    Pe lângă cele două depozite ecologice, întregul proiect, în valoare de 218 milioane de lei, fără TVA, finanţat prin POS Mediu, prevede şi înfiinţarea a 1.250 de puncte de colectare a deşeurilor şi cinci staţii de transfer, dar şi închiderea gropilor de gunoi neconforme.

  • Creţu: România ar trebui să facă o informare în Consiliul European privind migraţia din Ucraina

    Întrebată dacă în cadrul Comisiei Europene se pune problema imigranţilor care pot proveni din Ucraina din cauza războiului din această ţară, Corina Creţu a spus că există un plan de lucru al CE cu cote ale imigranţilor.

    “Bineînţeles că cel din Mediterană e cel mai dramatic fenomen, care se întâmplă zi de zi şi este vorba de zeci de mii de oameni. Şi acest aflux din Ucraina ar trebui luat în considerare şi este responsabilitatea României de a prezenta în Consiliul European care este situaţia”, a spus Corina Creţu.

    Ea a apreciat că ar trebui să se facă o informare completă către Comisia Europeană privind impactul acestui aflux de oameni în fiecare stat membru al UE.

    Peste 2.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană în cursul anului 2015, în încercarea de a ajunge în Italia, Malta, Grecia sau Spania. Recent, cel puţin 200 de oameni au murit în largul Libiei după scufundarea unui pescador la bordul căruia erau aproximativ 600 de imigranţi. În ultima săptămână, Misiunea navală a Uniunii Europene a salvat aproape 3.000 de imigranţi care riscau să se înece în Marea Mediterană.

    Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), aproximativ 250.000 de extracomunitari au ajuns în ţări ale Uniunii Europene în primele şapte luni ale anului 2015, dintre care 124.000 în Grecia şi 98.000 în Italia.

    Comisia Europeană consideră situaţia o urgenţă care cere un răspuns colectiv al Uniunii Europene, pentru a face faţă sutelor de mii de imigranţi care încearcă să ajungă în Europa.

    Recent, Comisia Europeană a aprobat 23 de programe multianuale în domeniul migraţiei, în valoare de 2,4 miliarde de euro, România urmând să primească aproape 100 de milioane de euro.

    În luna mai, Comisia Europeană a propus un mecanism de “relocare” a imigranţilor, în scopul ajutării Italiei şi Greciei.

    România ar urma să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari, conform schemei propuse de Comisia Europeană în cadrul planului care prevede măsuri de combatere a imigraţiei pe Marea Mediterană şi distribuirea refugiaţilor în spaţiul Uniunii Europene.

  • Corina Creţu: Până în anul 2020, timpul de călătorie cu trenul va fi redus cu 20%

    Prim-ministrul Victor Ponta a semnat vineri, la Palatul Victoria, împreună cu comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, decizia de aprobare a Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, program care cuprinde şi Masterplanul de transporturi.

    “Până la sfârşitul anului 2020, timpul de călătorie pe toate căile ferate din reţeaua TEN-T va fi redus cu 20%, iar unul din patru locuitori ai Bucureştiului va folosi metroul ca mijloc de transport”, a afirmat Creţu la ceremonia de semnare a programului.

    Ea a precizat că POIM îi va permite României să atingă standardele europene în managementul deşeurilor şi a apei.

    “Până în anul 2020 sper ca toată populaţia României să aibă acces la apă potabilă din orice sursă publică, iar 50% din deşeurile menajere să fie reciclate”, a spus Creţu.

    Comisarul a amintit că un alt program foarte important pentru România semnat la Bruxelles, Programul Operaţional Regional, va avea un impact mare asupra infrastructurii educaţionale şi infrastructurii în sănătate, întrucât vor fi construite trei noi spitale regionale, la Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca.

    Premierul Ponta apunctat că vrea ca Executivul pe care îl conduce să rămână în istorie ca Guvernul care a deblocat şi lansat, în cele din urmă bine, programele finanţate din fonduri comunitare.

    “Eu vreau să rămână acest guvern ca cel care nu doar că a dat pensii şi salarii, a scăzut TVA, dar ca guvernul care a deblocat fondurile europene şi a semnat, a lansat în sfârşit bine pentru România, la 8 ani după ce am intrat in Uniunea Europeană, cele mai importante programe operaţionale”, a afirmat Ponta.

    Comisia Europeană a adoptat Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare al României pentru perioada 2014-2020, în valoare de circa 9,5 miliarde euro din fondurile UE, aproape jumătate din cele 23 miliarde euro alocate României, vizând proiecte din transporturi, energie şi mediu.

     

  • Creţu: CE are interes în construirea infrastructurilor în statele mai puţin dezvoltate

    Corina Creţu a declarat, miercuri, în cadrul unei vizite pe şantierul Autostrăzii Turda – Sebeş, împreună cu ministrul Trasporturilor, Ioan Rus, că aceasta este un proiect important pentru reducerea timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri, dar şi pentru reducerea accidentelor rutiere.

    “Scopul prezenţei mele este de a arăta interesul pe care CE îl are în construirea infrastructurilor, mai ales în statele mai puţin dezvoltate şi care au această nevoie stringentă de dezvoltare a infrastructurii rutiere. Autostrada Turda – Sebeş este un proiect important şi din punct de vedere al reducerii timpului de călătorie pentru persoane şi mărfuri, dar cel mai important cred că este reducerea accidentelor rutiere. Judeţul Cluj este unul dintre judeţele cu cele mai multe accidente rutiere şi România are un trist record legat de accidente rutiere. Speranţa noastră este ca aceste autostrăzi să fie nu numai mai rapide, ci şi mai sigure faţă de drumurile care există acum. Sperăm ca, după aprobarea Masterplanului de transport, să putem da drumul proiectelor de mare amploare. Sunt convins că Ministerul Transporturilor va veni cu proiecte mature, care vor duce la dezvoltarea regiunilor”, a spus Creţu.

    Aceasta şi-a exprimat speranţa ca în cei cinci ani de mandat “cât mai multe regiuni să se dezvolte şi să treacă de la statutul de regiuni mai puţin dezvoltate la regiuni în tranziţie”.

    Creţu a adăugat că România este împărţită în opt regiuni, din care şapte sunt considerate mai puţin dezvoltate.

    “Cred că Ardealul şi Banatul au şanse să se dezvolte, să treacă în altă categorie, trebuie să asigurăm echilibrul cu regiunile din Moldova, să ajutăm şi Republica Moldova. Regiunile din Estul Europei fac progrese importante pentru a prinde din urmă ţările din Vest”, a afirmat Creţu.

  • Creţu: CE spune că România are slăbiciuni în ce priveşte harta socială, pe care încă o aşteaptă

    ”În ceea ce priveşte România, Comisia Europeană spune că avem slăbiciuni în ceea ce priveşte această hartă socială – pe care încă o aşteptăm – în ceea ce priveşte achiziţiile publice, în ceea ce priveşte strategia de incluziune a populaţiei romilor, de a merge dincolo de reducerea sărăciei, de a avea o strategie integrată”, a spus Corina Creţu.

    Ea a arătat că sunt importante infrastructura, drumurile şi podurile, dar nu trebuie pierdută din vedere situaţia socială pe care o are România, precum şi gradul de sărăcie.

    Creţu a spus că ministrul Muncii, Rovana Plumb, s-a întâlnit în acest sens cu comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen, cu care a agreat un plan de lucru în ce priveşte acţiunea pentru perioada următoare.

    ”În legătură cu harta socială, este vorba de ceea ce noi numim condiţionalităţile ex-ante, pe care fiecare ţară trebuie să le îndeplinească. România are de îndeplinit 135 de condiţionalităţi pentru programele operaţionale. Sunt foarte multe care au fost îndeplinite de către România în ceea ce priveşte strategia de dezvoltare, de cercetare, strategia digitală, strategia pentru sănătate, aşteptăm şi Master Planul pe Transport. Dar harta socială este necesară pentru că noi mergem pe ideea de a vedea care sunt priorităţile de investiţii pentru următorii ani şi pe ideea concentrării fondurilor. Nu am primit încă această hartă. În momentul în care se va face analiza de ţară, sigur că se vor regăsi toate aceste lucruri în recomandările de ţară”, a mai spus Corina Creţu.

  • Creţu: Aşteptăm ca România să depună Master Planul pe Transport. Nu are sens să facem supoziţii

    ”În legătură cu master planul pentru Transport, aşteptăm ca România, aşa cum am spus, să depună oficial acest master plan, în ultima variantă. Deci am văzut toate supoziţiile care se fac în presă, dar până nu avem ultima variantă, oficială, depusă la Comisie, nu cred că are niciun sens să facem supoziţii. Aşteptăm planul, inclusiv măsuri corective legate de întreruperi”, a spus Corina Creţu.

    Ea a precizat observaţiile în ceea ce priveşte programul de infrastructură mare au fost ”minore”.

    ”În legătură cu programul de infrastructură mare, ştiu că negocierile sunt la nivel de DG şi Guvernul României, Directoratului General. Ştiu că observaţiile au fost minore şi aşteptăm să fie depuse, să vedem exact programul atunci când va fi depus la Comisia Europeană, în mod oficial”, a adăugat Corina Creţu.

    Ea a mai precizat că este vorba despre programe operaţionale foarte complexe. ”Nu există ţară cu care să nu avem observaţii, să nu avem schimburi de păreri între DG şi ţările respective, mai ales că acum avem o legislaţie nouă, adoptată de Parlamentul European şi Consiliu. Încercăm să convingem statele membre, mai ales în ce priveşte Programele Operaţionale Regionale, să găsească proiecte importante”, a mai spus Corina Creţu.

    Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma dezbaterilor publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a avut marţea trecută, o întâlnire de câteva ore, la sediul Ministerului Transporturilor, cu reprezentanţii comisiilor parlamentare de specialitate, pentru discuţii privind Master Planul de Transport şi situaţia companiilor din subordinea Transporturilor.

    “Am prezentat în faţa celor două comisii Master Planul în forma semifinală, variantă la care dânşii au avut unele observaţii şi corecturi pertinente, care pot fi făcute fără să modifice fundamental ceva”, a spus ministrul, la finalul întâlnirii.

    El a adăugat că Master Planul va fi aprobat săptămâna aceasta în guvern, urmând să fie prezentat, înainte de implementare, şi Comisiei Europene.

    După dezbaterea publică a fost propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (ultimul ca autostradă construită în mai multe etape), potrivit Ministerului Transporturilor.

    Totodată, în document sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

    “După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi”, arată Ministerul Transporturilor.

    Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

    Ultima variantă a Master Planului recomandă investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.