Tag: crestere economica

  • PIB-ul unei ţări din America de Sud va creşte cu 86% în 2020

    Ţara sud-americană este aşteptată să înregistreze cel mai alert ritm de creştere economică din lume anul viitor, după prognozele Fondului. Guyana, o ţară cu 780.000 de locuitori ce se învecinează cu Brazilia şi Venezuela, va înregistra astfel un salt economic masiv de la un avans al PIB-ului de 4,4% în 2019 odată ce va demara producţia de petrol din proaspăt descoperitele sale rezerve masive din offshore.

    Ţara sud-americană are cele mai mari rezerve de petrol din lume per locuitor iar noi descoperiri se fac constant. În comparaţie cu Arabia Saudită, ce are 1.900 de barili în rezerve offshore/persoană, Guyana are 3.900 de barili offshore pentru un locuitor.

    Guyana este aşteptată să demareze pentru prima data producţia de petrol luna viitoare, o dezvoltare ce va transforma dinamica economică în singura ţară nativ vorbitoare de engleză din America de Sud.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Avertisment: Jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui unei perioade de încetinire a creşterii economice

    Mai mult de jumătate dintre băncile lumii sunt prea slăbite pentru a supravieţui într-un mediu în care creşterea economic încetineşte, descoperă un sondaj realizat de compania de consultanţă McKinsey & Co, citat de Bloomberg.

    Cele mai multe bănci la nivel global nu ar fi viabile din punct de vedere economic deoarece câştigurile nu acestor bănci nu ţin pasul cu costurile în creştere, arată raportul anual al gigantului McKinsey asupra industriei, publicat luni.

    Compania de consultanţă atrage atenţia băncilor să ţină pasul cu dezvoltările tehnologice, să externalizeze operaţiuni şi să treacă la fuziuni înainte de a se confrunta cu o încetinire a creşterii economice.

    „Credem că suntem pe final în ciclul de creştere economică şi băncile trebuie să ia decizii curajoase pentru că nu sunt într-o formă prea bună. Pe final de ciclu, nimeni nu îşi permite să se culce pe o ureche”, notează Kausik Rajgopal, senior partner în cadrul McKinsey.

    În deceniul care a trecut de la criza financiară globală, servicii financiare au cunoscut un val de inovaţie, care a adus competitori noi, de la startup-uri fintech şi până la giganţi precum Apple şi Google de la Alphabet. Băncile au analizat dacă vor să concureze împotriva lor, să intre în parteneriat sau chiar să cumpere unii dintre noii jucători. Multe firme financiare cu istorie au încercat în această perioadă să se reinventeze drept companii de tehnologie – ceea ce i-ar ajuta să atragă şi o parte din talentele din piaţă.

    McKinsey lucrează pentru unele dintre cele mai mari corporaţii din lume, oferă consultanţă pe domenii care variază de la strategie sau tehnologie şi până la piaţa de M&A, outsource sau vânzări de acţiuni pe bursă. În raportul său, firma scrie că băncile riscă „să rămână în notele de subsol ale istoriei”, în contextul în care cei care intră în piaţă acum schimbă comportamentul de consum.

    Băncile alocă doar 35% din bugetele pentru tehnologie şi informaţii către inovaţie, în timp ce fintech-urile alocă peste 70%, notează compania în raport.

    Factorul de reglementare care a lăsat mai jos bariera de intrare în piaţa serviciilor financiare – cu iniţiative precum open banking şi cerinţe mai mici pentru startup-uri – piaţa lasă din ce în ce mai mult loc pentru noile firme să mănânce din cotele de piaţă ale băncilor.

    Raportul arată către Amazon în SUA şi Ping An în China ca exemple de firme de tehnologie care capturează clienţii serviciilor financiare. Pentru a înrăutăţi situaţia pentru „garda veche”, noii jucători au tendinţa de a încerca să câştige în zonele de business care aduc cele mai mari câştiguri pentru bănci – cum sunt cardurile de credit, spre exemplu.

    Creditorii îşi pot reduce costurile şi pot găsi finanţare pentru tehnologie prin externalizarea acelor activităţi pe care McKinsey le nunmeşte „non-diferenţiatoare”, printre care o parte din activităţile de tranzacţionare şi funcţii de compliance.

    Băncile „trebuie să devină mult mai confortabile cu partenerii externi şi să fie capabile să se folosească de talente externe”, notează Rajgopal.

     

     

     

     

  • Cele 20 de ţări care vor fi motorul de creştere economică al lumii în următorii 5 ani. Surpriza din clasament

    Economia globală, afectată de tensiuni, războaie comerciale şi incertitudine, urmează să înregistreze o creştere mai lentă în următorii 5 ani, potrivit Bloomberg. Creşterea economică a Chinei va continua să încetineacă, şi va avea un impact mai mic asupra creşterii PIB-ului global în următoarea perioadă.

    Analiştii estimează că participaţia Chinei la creşterea economică globală va scădea de la 32,7% în 2018-2019 la 28,3% până în 2024. 

    Creşterea economică globală mai slabă, care ar urma să încetinească anul acesta la 3%, cel mai slab nivel de la criza economică, va afecta 90% din lume, potrivit estimărilor FMI. Totuşi, nu toate economiile vor înregistra încetiniri. 

    În 2019, 20 de economii vor fi responsabile pentru 85,8% din creşterea economică la nivel global. 

    1. China 32,7%
    2. SUA 13,8% 
    3. India 13,5%
    4. Indonezia 3,9%
    5. Japonia 2,4%
    6. Rusia 2%
    7. Germania 1,6%
    8. Franţa 1,5%
    9. Egipt 1,5%
    10. Marea Britanie 1,5%
    11. Brazilia 1,4%
    12. Coreea de Sud
    13. Spania
    14. Filipine
    15. Malaysia
    16. Thailanda
    17. Bangladesh
    18. Polonia
    19. Canada
    20. Vietnam 
    21. *Toate celelalte economii împreună 14,1%

    În timp ce SUA va continua să contribuie semnificativ la creşterea economică globală, până în 2024 va cădea pe locul 3 ca procentaj, după Chin şi India. Potrivit FMI, în următorii 5 ani printre motoarele de creştere se vor număra şi Turcia, Mexic, Pakistan şi Arabia Saudită, în timp ce Spania, Polonia, Canada sau Vietnam vor ieşi din clasament. 

    1. China 28,3%
    2. India 15,5%
    3. SUA 9,2%
    4. Indonezia 3,7%
    5. Rusia 2%
    6. Brazilia 1,8%
    7. Germania 1,6%
    8. Turcia 1,6%
    9. Japonia  1,6%
    10. Egipt 1,5%
    11. Coreea de Sud
    12. Mexic
    13. UK
    14. Filipine
    15. Franţa
    16. Pakistan
    17. Arabia Saudită
    18. Bangladesh
    19. Malaysia
    20. Thailanda
    21. *Toate celelalte economii împreună: 21,5% 
  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • Un nou semnal de recesiune globală: Locomotiva chineză a obosit. Creşterea economică a Chinei în T3 este la minimul ultimilor 26 de ani

    Creşterea economică a Chinei s-a prăbuşit la minimul ultimilor 26 de ani, în contextul războiului comercial cu Statele Unite. China a crescut în T3 cu numai 6%, adăugând presiune pe perspectivele economice globale deja fragile, potrivit The Guardian.

    În T2 2019, creşterea economică a Chinei a fost de 6,2%. Rezultatul din acest trimestru reprezintă cea mai slabă performanţă a economiei chineze de când Beijingul a început să raporteze public datele în 1993.

    Încetinirea creşterii economice adaugă o nouă problemă majoră pe masa liderilor chinezi, pe lângă inflaţie, şi slăbirea cererii şi a consumului. 

    Rezultatul neaşteptat de scăzut ridică din nou problema unor reduceri ale dobânzilor de referinţă, precum şi a altor măsuri de stimulare a economiei, menite să readucă trendul de creştere şi să evite tăierile de joburi. 

    Bursa din Shanghai a scăzut cu 1,32%, în timp ce la Hong Kong piaţa este pe minus cu 0,48%. Bursele europene sunt roşii, indicele Stoxx 600 fiind -0,17%, în timp ce FTSE 100 din Londra a scăzut cu 0,40%, iar CAC 40 din Franţa cu 0,44%. 

  • Avertisment de la Banca Mondială

    Într-un discurs în Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”. „Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.
    Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, numit de Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.
    Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat. Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.

  • David Malpass, şeful Băncii Mondiale: Creşterea economică nu va atinge ţinta estimată

    David Malpass, preşedintele Băncii Mondiale, a avertizat că la nivel global creşterea economică ar putea să nu atingă nivelul de 2,6% estimat în luna iunie de instituţia pe care o conduce, din cauza temerilor referitoare la direcţia economiei mondiale, potrivit FT.

    Într-un discurs din Montreal, Canada, înainte de întâlnirile anuale ale Băncii Mondiale şi ale FMI-ului de săptămâna viitoare, Malpass a avertizat cu privire la creşterea economică la nivel global şi a spus că aceasta „încetineşte” şi că se aşteaptă ca economia lumii să crească sub nivelul estimat în urmă cu patru luni din cauza „Brexitului, recesiunii din Europa şi a incertitudinii comerciale”.

    „Mai mult, în cea mai mare parte a lumii dezvoltate investiţiile cresc prea încet pentru a obţine câştiguri viitoare semnificative”, spune Malpass.

    Malpass, un fost oficial din administraţia Trump, a ajuns în aprilie la Banca Mondială pentru a-l înlocui pe Jim Yong Kim, un fost numit al lui Barack Obama, care şi-a dat demisia pentru a lucra în piaţa fondurilor de investiţii.

    Ca perspective, el susţine potenţialul transferurilor de bani digitale ca un instrument important pentru politica de dezvoltare.

    „Aproape am ajuns într-un punct în care avem sisteme securizate care le pot permite oamenilor săraci să primească electronic ajutor de peste hotare şi ajutoare financiare într-o lume în care putem să economisim şi să tranzacţionăm liber. Ar fi ceva revoluţionar pentru că le oferă oamenilor libertatea şi oportunitatea de care au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai”, spune el.

    Într-un mediu de încetinire a creşterii economice, Malpass susţine că este esenţial pentru toate ţările să aibă „reforme structurale bine gândite”, inclusiv întărirea statului de drept astfel încât companiile private să poate concura cu cele deţinute de stat.

    „Pentru multe ţări asta înseamnă să îşi deschidă pieţele închise sau protejate, să permită ca preţurile să fie stabilite de forţele pieţei, şi să îşi liberalizeze fluxurile de capital. Avantajul pentru ţările care vor face acest pas va fi că vor atrage mai multe investiţii, atât autohtone cât şi externe, şi pot genera creştere economică de care să benficieze o parte mai mare din populaţie”, adaugă Malpass.

    Preocupările sale referitoare la economia europeană se bazează pe economiile care stagnează, respectiv se contractă în Germania şi Italia. Cu toate acestea FMI a prezis în iulie o creştere economică de 1,3% pentru zona euro în 2019, cu tendinţa de a creşte spre 1,6% în 2020.

     

     

  • Cine spune că vine criza? Şomajul este la minimul ultimilor 29 de ani. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA: Şomajul scade pe fondul creşterii economice şi al migraţiei

    Statistica a consemnat în luna august a acestui an o scădere a ratei şomajului de la 3,9 la 3,8%. În dinamica anuală rata şoma­ju­lui s-a diminuat cu 6,5% în august şi cu 9,3% în primele opt luni ale acestui an. Astfel, nu­mă­rul şomerilor a ajuns la circa 343.000 de per­soane în luna august a acestui an, arată datele Institutlui Naţional de Statistică (INS).

    Analiştii economici sunt de părere că a fost un cumul de factori care au dus la scă­de­rea şomajului în România: creşterea eco­no­mică, plecarea forţei de muncă în străinătate, dar şi creşterea investiţiilor productive.

    „La noi factorii care au determinat această evoluţie au fost pe de-o parte creşterea economică. Chiar dacă s-a făcut pe consum, când se vinde ceva, este nevoie de un vânzător. Creşterea economică generează locuri de muncă. Celălalt factor se referă la migraţie – a scăzut numărul de persoane apte de muncă“, a declarat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro