BusinessMagazin

Tag: creditori

  • CUTREMUR de proporţii în sistemul bancar: Două dintre cele mai mari bănci vor să FUZIONEZE. Ce se întâmplă cu clienţii

    Barclays este în discuţii cu rivalii de la Standard Chartered cu privire la o potenţială fuziune, însă nu a fost făcută nicio ofertă oficială până acum, potrivit unor surse citate de Financial Times.

    Barclays a declarat pentru CNBC că nu comentează asupra raportului, în timp ce alte două surse au declarat pentru Reuters că sunt doar zvonuri şi că nu sunt interesaţi de o fuziune cu alţi creditori.

    Stanchart a transmis că „este concentrată integral pe punerea în aplicare a strategiei actuale şi nu comentează asupra acestor speculaţii”.

    Financial Times scrie că doi directori s-au întâlnit pentru a discuta potenţialele beneficii ale unei fuziuni.

    Întâlnirea dintre cei doi directori a făcut parte dintr-un efort mai amplu al Barclays, prin care explorează psobilităţi prin care să îşi îmbunătăţească rezultatele financiare.

    Barclays este sub presiunea investitorilor de la Sherborne. Aceştia vor ca banca să îşi micşoreze unitatea de investiţii deoarece înregistrează performanţe sub aşteptări.

    Sherborne deţine o participaţie de peste 5% în Barclays şi este unul dintre cei mai mari acţionari ai băncii.

     

  • Compania care i-a făcut chitarele lui Elvis Presley este băgată „în corzi” de creditori

    Cererea depusă marţi în Delaware păstrează Gibson în afaceri, dar cedează dreptul de proprietate asupra business-ului către creditori, înlocuind acţionari precum CEO-ul Henry Juzkiewicz, care conduce compania de mai bine de 30 de ani.
     
    Printre creditori se numără fondurile de investiţii Silver Point Capital, Melody Capital Partners şi fonduri afiliate cu KKR Credit Advisors.
     
    Restructurarea îi va permite producătorului să elimine o parte din business-ul de produse electronice, pe care Gibson dă vina pentru situaţia actuală.
     
    Gibson are datorii de aproape 500 de milioane de dolari, iar creditorii vor oferi un nou împrumut de 135 de milioane de dolari pentru a ţine compania în viaţă.
     
    Juszkiewicz va continua să rămână alături de companie, cel puţin până când va ieşi din insolvenţă, „pentru a facilita o tranziţie mai uşoară”, potrivit înţelegerii. Nu este clar încă dacă acesta va rămâne în poziţia de CEO sau în alt rol.
     
    Gibson a fost fondat în 1894 şi vinde peste 170.000 de chitare pe an în 80 de ţări. Chitarele sunt fabricate în Statele Unite, în fabricile din Nashville, Memphis şi Montana.
     

  • Un mare retailer de fashion, prezent şi în România, va închide 60 de magazine şi va disponibiliza 1.000 de angajaţi

    Reprezentanţii magazinelor spun că planul de restructurare va reduce chiriile lanţului de articole vestimentare între 15% şi 55% în cele 393 de magazine rămase.

    Preşedintele executiv Alistair McGeorge a declarat pentru BBC că este o “decizie dificilă”, dar a fost necesară pentru a restabili profitabilitatea companiei.

    Cele 60 de magazine vor fi închise în următoarele 12 luni, iar un anumit număr de personal va fi redistribuit. “A fost o decizie dificilă. Este clar că trebuie să reducem baza noastră fixă de costuri. Prin urmare, suntem mulţumiţi că am câştigat sprijinul creditorilor noştri pentru a aborda problema imobilelor supra-taxate”, a precizat Alistair McGeorge.

    În România brandul britanic New Look a acţionat pe piaţa locală în sistem de franciză până în 2015, când au fost închise toate cele 7 magazine.

  • Cum a ajuns un LANŢ GIGANT DE MAGAZINE să ceară intrarea în FALIMENT

    La scurt timp după ce compania Toys R Us a completat documentele pentru faliment, un nou retailer se confruntă cu această situaţie. 

    Având de plătit o dobândă de 60 de milioane de dolari, Claire’s Accessories, o companie din SUA care vinde accesorii pentru preadolescente, a cedat controlul creditorilor, şi este gata să declare faliment.  

    Decizia de a ceda controlul companiei creditorilor vine ca o încercare de a acoperi o parte din datoria de două miliarde de dolari, datorie de zece ori mai mare decât veniturile sale anuale.

    Controlul companiei a fost deţinut de Apollo Global Managed, sub conducerea căreia s-au deschis între 2010-2013, peste 350 de magazine noi în SUA, şi în jur de 2.700 la nivel global.

    Magazinul are locaţii de tip outlet şi în UK, însă nu se ştie încă ce se va întâmpla cu acestea.

  • Oltchim a vândut divizia de materiale de construcţii, cu 2,6 milioane euro

    Conform celui mai recent plan de reorganizare a Oltchim, compania a vîndut sau vinde nouă pachete de active – şase uzine, serviciul de ecologizare, un lot de 1.010 vagoane de marfă, divizia de materiale de construcţii. În luna decembrie Chimcomplex Borzeşti, companie a omului de afaceri Ştefan Vuza, a preluat activelor din pachetele cinci pachete şi unul parţial, pentru 582 milioane de lei (127 de milioane de euro).

    Oltchim a intrat în procedură de insolvenţă la 30 ianuarie 2013, iar consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Busines Restructuring SPRL a fost numit administrator judiciar.

    Dynamic Selling Group este producător şi distribuitor de profile şi accesorii pentru tâmplărie PVC, înfiinţat în 2004.

  • FALIMENTUL unui star: Cum a ajuns Johnny Depp la sapă de lemn. CREDITORII îi bat tot mai des la uşă

    Totodată, actorul îşi acuză colaboratorii că nu i-au atras atenţia că face cheltuieli exagerate – în ultimii 20 de ani se estimează că Depp a cheltuit aproape 2 milioane de dolari lunar.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI

  • Cel mai riscant domeniu pentru creditori

    Mai mult, jumătate din companiile care activează în comerţ nu au capital propriu. Potrivit datelor, alte sectoare cu probleme sunt cel al transporturilor, unde peste 44% dintre firme au capital propriu negativ şi construcţiile cu peste 39%.

    “Capitalul propriu negativ este unul dintre primele simptome care indică riscul ridicat de  intrare în insolvenţă al unei companii.  Din această cauză, societăţile cu capital propriu negativ sunt riscante pentru creditori, aceştia putând rămane cu creanţe a căror recuperare este de multe ori dificilă.”,a declarat Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

    Trendul înfiinţării de noi companii este unul crescător. În primele 7 luni ale anului 2017 s-au întemeiat aproape la fel de multe companii ca în anul 2016, iar creşterea estimată până la finalul anului este de 30% raportat la acesta. Însă mai multe firme nou înfiinţate înseamnă şi riscuri mai mari, atrage atenţia Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

    “Companiile nou-infiinţate prezintă riscuri pentru creditori în special din cauza lipsei capitalului şi a activelor, care se acumulează în timp. Astfel, este mult mai simplu pentru o companie aflată la început de drum să intre în insolvenţă comparativ cu o companie cu vechime, care pe lângă faptul că are un istoric financiar in baza caruia poate fi evaluata, deţine active mult mai valoroase pe care le poate pierde într-un astfel de demers.”

    Şi numărul de companii nou infiintate diferă de la regiune la regiune. Cel mai mare număr de companii au fost infiinţate în regiunea Bucureşti-Ilfov, peste 18.000 în anul 2017, urmat de Nord-Vest cu peste 16.000. La polul opus se află regiunea Sud-Vest Oltenia şi Vest cu mai puţin de 8.000 respectiv 9.000 companii nou infiinţate.

    Estimarile Creditinfo Romania indică un an 2017 în care se vor infiinţa cu 30% mai multe companii comparativ cu anii 2015 şi 2016.

    Cu excepţia regiuniilor Sud-Est si Sud-Vest, toate regiunile României au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de companiile din regiunea Vest- aproximativ 8% comparativ cu anul 2015, urmat de Sud-Muntenia cu 6% şi Bucureşti-Ilfov cu 5,1%. În cazul profitului, companiile din regiunea Bucuresti-Ilfov şi-au crescut acest indicator cu peste 70%, urmat de Nord-Est cu 38% şi Vest cu 32% La polul opus, companiile din regiunea Sud-Vest au înregistrat scăderi ale profitului cu 13%.

    În ceea ce priveşte companiile falimentare, cele mai multe se regăsesc în sectoarele comerţului (29%, în creştere faţă de iulie 2016 de la 24%) ,  producţiei (în creştere continuă şi constantă din iulie 2015, de la 18%, la peste 20%) şi construcţiilor (uşoară scădere în iulie 2017 faţă de iulie 2016, de la 20%, la 19%). Aceste companii au cel mai mare risc pentru creditorii săi, aceştia nemaiputând să-şi recupereze debitele restante. Cea mai buna viteză de plată a datoriilor o au companiile din domeniul comerţului cu 140 de zile, urmat de transport cu 190 zile. La polul opus, companiile din domeniul construcţiilor înregistrează în medie peste 2 ani în vederea plăţii datoriilor. În cazul recuperarii creanţelor, cele mai rapide companii sunt cele din domeniul comerţului cu 53 zile, urmat de  producţie cu  83 zile. Domenii în care creanţele se recuperează dificil sunt construcţiile şi agricultura.

     

  • Cel mai riscant domeniu pentru creditori

    Mai mult, jumătate din companiile care activează în comerţ nu au capital propriu. Potrivit datelor, alte sectoare cu probleme sunt cel al transporturilor, unde peste 44% dintre firme au capital propriu negativ şi construcţiile cu peste 39%.

    “Capitalul propriu negativ este unul dintre primele simptome care indică riscul ridicat de  intrare în insolvenţă al unei companii.  Din această cauză, societăţile cu capital propriu negativ sunt riscante pentru creditori, aceştia putând rămane cu creanţe a căror recuperare este de multe ori dificilă.”,a declarat Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

    Trendul înfiinţării de noi companii este unul crescător. În primele 7 luni ale anului 2017 s-au întemeiat aproape la fel de multe companii ca în anul 2016, iar creşterea estimată până la finalul anului este de 30% raportat la acesta. Însă mai multe firme nou înfiinţate înseamnă şi riscuri mai mari, atrage atenţia Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo România.

    “Companiile nou-infiinţate prezintă riscuri pentru creditori în special din cauza lipsei capitalului şi a activelor, care se acumulează în timp. Astfel, este mult mai simplu pentru o companie aflată la început de drum să intre în insolvenţă comparativ cu o companie cu vechime, care pe lângă faptul că are un istoric financiar in baza caruia poate fi evaluata, deţine active mult mai valoroase pe care le poate pierde într-un astfel de demers.”

    Şi numărul de companii nou infiintate diferă de la regiune la regiune. Cel mai mare număr de companii au fost infiinţate în regiunea Bucureşti-Ilfov, peste 18.000 în anul 2017, urmat de Nord-Vest cu peste 16.000. La polul opus se află regiunea Sud-Vest Oltenia şi Vest cu mai puţin de 8.000 respectiv 9.000 companii nou infiinţate.

    Estimarile Creditinfo Romania indică un an 2017 în care se vor infiinţa cu 30% mai multe companii comparativ cu anii 2015 şi 2016.

    Cu excepţia regiuniilor Sud-Est si Sud-Vest, toate regiunile României au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri. Cea mai mare creştere a fost înregistrată de companiile din regiunea Vest- aproximativ 8% comparativ cu anul 2015, urmat de Sud-Muntenia cu 6% şi Bucureşti-Ilfov cu 5,1%. În cazul profitului, companiile din regiunea Bucuresti-Ilfov şi-au crescut acest indicator cu peste 70%, urmat de Nord-Est cu 38% şi Vest cu 32% La polul opus, companiile din regiunea Sud-Vest au înregistrat scăderi ale profitului cu 13%.

    În ceea ce priveşte companiile falimentare, cele mai multe se regăsesc în sectoarele comerţului (29%, în creştere faţă de iulie 2016 de la 24%) ,  producţiei (în creştere continuă şi constantă din iulie 2015, de la 18%, la peste 20%) şi construcţiilor (uşoară scădere în iulie 2017 faţă de iulie 2016, de la 20%, la 19%). Aceste companii au cel mai mare risc pentru creditorii săi, aceştia nemaiputând să-şi recupereze debitele restante. Cea mai buna viteză de plată a datoriilor o au companiile din domeniul comerţului cu 140 de zile, urmat de transport cu 190 zile. La polul opus, companiile din domeniul construcţiilor înregistrează în medie peste 2 ani în vederea plăţii datoriilor. În cazul recuperarii creanţelor, cele mai rapide companii sunt cele din domeniul comerţului cu 53 zile, urmat de  producţie cu  83 zile. Domenii în care creanţele se recuperează dificil sunt construcţiile şi agricultura.

     

  • Românii au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva PSD-ului

    Dacă majoritatea suporterilor vişinii sunt încântaţi de ideea revenirii echipei în fotbalul românesc, chiar şi cu susţinere politică din partea PSD, pentru fanii de la T2 lucrurile stau cu totul şi cu totul altfel. Vechi contestatari ai lui Valerii Moraru, suporterii care în urmă cu câţiva ani s-au desprins din Peluza Nord, au adoptat, miercuri seară, o poziţie cât se poate de clară.

    Câteva zeci de fani au mers în miez de noapte la Primăria Sectorului 1 pentru a se asigura că mesajul pe care-l transmit e înţeles de autorităţile locale. Fanii au afişat mai multe mesaje elocvente, transmiţând că Rapid trebuie să revină, dar fără implicarea politicului.
     

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Cum a reuşit un stat din America să intre în faliment

    Puerto Rico trece printr-o dificilă recesiune încă din anul 2006, iar guvernul precedent nu a reuşit decât să îngroape şi mai rău economia, împrumutând an de an bani pentru a plăti cheltuielile operaţionale. Pe parcursul ultimilor doi ani, oficiali portoricani au căutat ajutor din partea Washingtonului, făcând numeroase declaraţii în faţa Congresului şi chiar în faţa judecătorilor Curţii Supreme.

    |n acelaşi timp însă, toate eforturile depuse pentru a găsi înţelegere din partea creditorilor au dat greş; prin urmare, procedura de faliment ar putea duce la situaţia în care Puerto Rico nu mai este obligată să îşi achite o mare parte din datorii.

    Una dintre soluţiile propuse pentru salvarea insulei a fost o infuzie de capital din partea guvernului american; Donald Trump a respins însă această idee, argumentând că un ajutor financiar de mai multe miliarde nu ar rezolva problema datoriilor deja existente.

    Documentele depuse deja la Congresul american prezintă o imagine extrem de dură a vieţii în Puerto Rico. Insula are o populaţie de 3,5 milioane de oameni, dar numărul celor cu un loc de muncă nu depăşeşte 1 milion. Sigur, nu toţi intră la categoria ”apţi de muncă“, dar rata şomajului se apropie de 15% – dublu faţă de cea înregistrată în Statele Unite. ”Evoluţia negativă a economiei, an după an, a dus la plecarea masivă a tinerilor din Puerto Rico, în special a doctorilor“, scriu cei de la CNN. Potrivit acestora, în fiecare zi un doctor pleacă de pe insulă.

    Comisia de supraveghere a insulei, instalată în urmă cu un an cu scopul de a readuce sustenabilitatea fiscală în Puerto Rico, a transmis autorităţilor de la Washington că nu mai poate oferi serviciile esenţiale cetăţenilor portoricani. Prin urmare, confruntându-se cu obligaţii de plată de peste 130 de miliarde de dolari, comisia a decis, în urmă cu două săptămâni, declanşarea procedurii de faliment – o mişcare ce promite să declanşeze o adevărată luptă pentru soarta insulei.

    ”Portoricanii sunt cetăţeni americani; ei sunt afectaţi de birocraţia guvernamentală, datoria publică ridicată, taxele mari şi accesul redus la oportunităţi economice. Falimentul ar putea să le afecteze pensiile sau asigurările de sănătate. Dar declararea falimentului pare a fi ultima soluţie rămasă pentru stabilizarea insulei„, scriu analiştii de la USA Today. ”|n ultimii 10 ani, Puerto Rico a pierdut 20% din locurile de muncă şi 10% din populaţie, iar asta a declanşat o criză economică ce se adânceşte în fiecare zi.“

    Nu este prima oară când Puerto Rico nu îşi poate achita datoriile: statul a intrat prima oară în incapacitate de plată în 2012, după ce a plătit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie în valoare de 58 de milioane către Corporaţia Finanţelor Publice. ”Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea Commonwealth-ului (teritoriu care a făcut parte din Imperiu Britanic) raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico“, a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a guvernului portorican, citat într-un comunicat.

    Defaultul din 2012 a fost un moment istoric în ”spirala morţii“ economice a insulei, opina la acea vreme guvernatorul Alejandro Garcia Padilla, care a creat atunci o echipă care să prezinte un plan de restructurare a crizei datoriei. Mai exact, Puerto Rico a avut de plătit o rată lunară în valoare de 483 de milioane de dolari; insula şi-a achitat datoria, dar nu şi cele 58 de milioane de dolari datoraţi creditorilor de la Corporaţia Finanţelor Publice (PFC). Guvernul a ales în mod strategic să nu efectueze plata către PFC, deoarece entităţile care deţin datoria, cooperativele de credit şi portoricanii obişnuiţi nu au suficientă putere să lupte la tribunal.

    Revenind în prezent, potrivit cererii depuse, lista marilor creditori conţine 20 de nume. |n primul rând e vorba de Banca Populară din Puerto Rico, instituţie ce are de recuperat în jur de 12 miliarde de dolari; apar însă şi nume de companii mari, aşa cum este Microsoft, la care statul insular are o datorie de peste 8 milioane de dolari. Pe de altă parte, unii analişti consideră că decizia de a declara falimentul se datorează fondurilor de pensii, care urmează să îşi termine toate resursele între iulie şi decembrie anul acesta.

    Capitolul 11, parte a Legii Falimentului din Statele Unite, permite reorganizarea activităţii şi protecţia împotriva creditorilor. Acest cod de procedură cuprinde în aria sa de competenţă de regulă corporaţii şi parteneriate, ce propun un plan de reorganizare pentru menţinerea în viaţă a afacerii şi eşalonarea în timp a plăţii datoriilor către creditori. Dar acest capitol poate fi aplicat şi de către state sau municipalităţi; adiţional, pentru a putea apela la protecţia legilor falimentului, este necesar ca persoana juridică să fi primit consiliere din partea unei agenţii de consiliere autorizate – în cazul Puerto Rico-ului fiind vorba de o comisie de supreveghere. Există însă şi o serie de excepţii de la această regulă, determinate de administratorii de falimente.