BusinessMagazin

Tag: creditare

  • BNR trage un semnal de alarmă. Taxa pe lăcomie-impactul asupra creditării poate fi semnificativ/ BNR nu este de acord cu Vâlcov

    „Nu avem încă un impact al acestor măsuri (n.red. – taxa pe lăcomie sau taxa pe activele bancare ale băncilor şi IFN-urilor) pentru că BNR a aflat de aceste propuneri abia când au fost anunţate oficial. Impactul asupra creditării poate fi însă semnificativ în cazul în care se vor aprobă în formulă propusă – mai ales că se asociază cu legislaţia recent adoptată în Parlament – şi este nevoie de cercetare atentă. De altfel, băncile deja spun că va avea impact asupra creditării, iar intermedierea financiară este deja redusă”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Sectorul bancar din România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană (UE), raportul activelor bancare în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, nivel care este „semnificativ inferioar nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16, realizat de BNR.
     
    În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.
     
    „Dar BNR nu este de acord nicicum cu afirmaţiile dl senator Zamfir şi, mai nou, ale dl consilier Vâlcov care susţin pentru a argumenta această decizie că BNR ar fi acuzat direct opt bănci că subminează economia naţională”, a mai spus Dan Suciu, pentru MEDIAFAX.
     

  • Trecerea de la Start-Up Nation la programul Scale-Up Nation

    Florin Jianu spune că propunerea urmăreşte ca România să-şi îmbunătăţească gradul de absorbţie a fondurilor europene în exerciţiul financiar următor. El a iniţiat programul Start-Up Nation când a ocupat funcţia de ministru delegat pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism, între martie şi decembrie 2014.

    De la aderarea din 1 ianuarie 2007 şi până în prezent, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 16,5 miliarde de euro şi a primit 48,6 miliarde de euro. În actualul exerciţiu financiar, 2014 – 2020, România a primit 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 25,6% din totalul alocat pentru piaţa locală, de 43 de miliarde de euro. Prin politica de coeziune, România a primit până în prezent 6,3 miliarde de euro, reprezentând 20,3% din totalul alocat pentru fondurile europene structurale şi de investiţii, faţă de o medie europeană de 22%. Dintre cele 19,5 miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 2014, România a cheltuit 17,5 miliarde de euro, dintre care aproximativ 14 – 15 miliarde au fost direct pentru proiecte, restul fiind viraţi după realizarea proiectelor.

    Prezent la eveniment, Alexandru Petrescu, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), a anunţat că, în curând, încă trei programe pentru antreprenori vor fi funcţionale, pe lângă Start-Up Nation, două dintre ele fiind în stadii incipiente.

    Sunt alte două programe la care asamblăm arhitectura primară. Le vom avea gata, ca fişe de produs, înainte de Crăciunul acestui an”, a precizat Alexandru Petrescu. Un prim program este pentru sectorul educaţional, respectiv pentru cei care doresc să construiască sau să amenajeze creşe, grădiniţe şi cluburi afterschool, precum şi alte facilităţi pentru creşterea nivelului de calitate a serviciilor din acest sector. „Un al doilea program este pentru firmele mici şi mijlocii care doresc să investească în construcţia de locuinţe de serviciu. Intenţia este ca aceasta să fie o soluţie în întâmpinarea unor probleme pe care toţi le ştim în ceea ce priveşte disponibilitatea redusă a forţei de muncă, creând astfel un grad de mobilitate a forţei de muncă mai mare şi, dincolo de un pachet salarial competitiv, să fie şi această ofertare de locuinţă de serviciu, astfel încât să poţi stimula apetitul unor persoane să plece dintr-o zonă geografică într-alta”, a detaliat Petrescu.

    Directorul general al Fondului a menţionat că aceste programe fac parte din procesul de transformare prin care trece instituţia. „Notorietatea instituţiei a fost legată mai mult de programe binecunoscute, cum ar fi Prima casă, care este unul dintre programele guvernamentale de succes, dar menirea principală şi scopul instituţional al Fondului este acela de a susţine IMM-urile. Aşa că centrul mandatului meu este refocusarea pe zona de IMM-uri, evident, în paralel, gestionând şi celelalte programe ce ţin de creditarea persoanelor fizice”, a explicat Alexandru Petrescu.
    În aceste condiţii, pentru IMM-uri, instituţia a identificat ca o necesitate imediată schimbarea portofoliului de produse de garantare. „Peste tot în Europa se trece de la adresabilitatea generalizată la adresabilitatea sectorială în ceea ce priveşte creditarea”, a mai spus Petrescu.
    Adresabilitatea sectorială se referă la susţinerea, ca strategie de ţară, a anumitor sectoare economice mai mult decât a altora. Directorul Fondului a dat exemplul Austriei, care îşi susţine prin programe specifice sectorul de turism.
    „Acum, la câteva luni de la această idee de transformare (n.red. – a FNGCIMM), putem spune că se află la un pas de materializare şi undeva în laboratorul nostru de creaţie, mă refer şi la colegii de la Ministerul de Finanţe şi la colegii de la Fondul Român de Contragarantare, Programul IMM Invest România, care a trecut, ca proiect de lege, prin Parlament şi suntem, de vreo câteva săptămâni, la punctul de a aproba normele metodologice de aplicare şi de «a-l avea pe raft», funcţional pentru antreprenori”, a subliniat Petrescu.
    Prin acest program, antreprenorii pot accesa o finanţare de 10 milioane de lei pentru investiţii, cu o scrisoare de garantare de 50%. „În ultimii 10 – 12 ani, creditarea pentru investiţii a scăzut de la 33% la 7%”, a motivat Petrescu orientarea către creditele pentru investiţii. „Putem, de asemenea, prin acest program, să încurajăm şi să garantăm creditarea pentru capital de lucru de până la 5 milioane de lei”, a adăugat Petrescu.
    De asemenea, prin acelaşi program, antreprenorii din turism pot accesa până la 1,25 de milioane de lei pentru a-şi dezvolta activităţi auxiliare în cadrul unităţilor turistice – centre de agreement, Spa şi „tot ce înseamnă facilităţi hoteliere care pot creşte media nopţilor de cazare într-o unitate hotelieră”, conform directorului general al FNGCIMM. „Să se treacă de la turismul de weekend şi să se meargă mai mult de două – trei nopţi.”
    Directorul Fondului a mai precizat că ştie de la colegii din Ministerul Mediului de Afaceri că se va lansa Start-Up Nation 2018 spre sfârşitul acestui an.
    FNGCIMM a emis scrisori de garanţie pentru 5.500 de credite, dintre cele 8.000 care au fost acceptate în Start-Up Nation 2017. Pe industrii, 42-43% dintre proiectele acceptate în Start-Up Nation 2017 sunt din producţie, în vreme ce 20% sunt din industriile creative, potrivit directorului Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
    „Zona de producţie are o bună reprezentare, ceea ce înseamnă că programul a avut beneficii, nu doar pentru cei care doreau şi simţeau şi aveau nevoie de acel ceva pentru a deschide o afacere, dar, în special, pe zona creării de valoare adăugată – şi vorbesc şi de standardul «Hai să nu mai exportăm roşii, ci suc de roşii». Este clar că, pe ciclul de producţie, Start-Up Nation şi-a găsit contribuţia în a aduce plusvaloare”, a punctat Petrescu.
    Creditele acordate prin programul Start-Up Nation 2017 au avut un nivel maxim de 200.000 de lei, pentru o perioadă maximă de 24 de luni şi fără garanţii suplimentare pentru proiectul propus. Aproximativ 8.000 de proiecte au primit acorduri de finanţare în cadrul programului Start-Up Nation, conform datelor prezentate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerţ şi Antreprenoriat.

  • Povestea omului care, după ce a făcut carieră în domeniul bancar, se mută în sectorul care face concurenţă din ce în ce mai mult băncilor

    Din poziţia de cofondator şi CEO al companiei Optimus Fintech, Sorin Mititelu spune că businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare, iar acest segment va fi supus presiunilor şi concurenţei datorită tehnologiei, băncile urmând să piardă o parte din business.
    „Viitorul băncilor este plin de provocări. Nu numai că se concurează între ele, dar au parte şi de o competiţie care se adresează aceluiaşi segment ţintă, cu alte produse şi servicii decât sunt obişnuite băncile să ofere. Retailul va fi supus presiunilor, concurenţei datorită tehnologiei. Businessul de retail pe piaţa financiară este în transformare. Băncile vor pierde o parte din business“.
    Fintech-urile devin un competitor al băncilor, fiind mai aproape de nevoile clienţilor, având în vedere că vând şi un serviciu de consultanţă financiară, apreciază Mititelu.

    „Prin poziţionarea alături de clienţi, fintech-urile reuşesc să scoată din joc clasicii intermediari – băncile. Băncile au un singur model de business. Rămâne de văzut dacă băncile vor intra în contact cu fintech-urile sau vor rămâne simpli contabili. Fintech-urile obligă băncile să se ducă mai mult spre clienţi şi din punctul de vedere al preţului şi din punctul de vedere al consistenţei produsului oferit.“
    Cele două modele – credite de retail clasic şi fintech – vor merge împreună o perioadă, însă în timp fintech-urile vor „lua o bucată semnificativă din creditele de retail“,susţine Mititelu.

    O schimbare radicală apărută în ultimii ani este intrarea în sfera serviciilor bancare a unor jucători „netradiţionali“ cum ar fi marile platforme online sau operatorii de telecom. De exemplu, grupul francez Orange, liderul pieţei locale de telecom, a intrat pe segmentul transferurilor de bani cu serviciul Orange Money; gigantul francez vrea să aibă şi propria bancă.
    Absolvent al Academiei de Studii Economice, Sorin Mititelu are o experienţă de circa 20 de ani în sistemul financiar, din care mai mult de un deceniu în banking, în special la BCR.
    El a ajuns la BCR în 1999, pe poziţia de manager de sucursală, după falimentul Bancorex pentru care a lucrat timp de şase ani.
    Din anul 1999, Sorin Mititelu a ocupat diverse poziţii de conducere la nivelul sucursalelor şi la nivel central în cadrul BCR, cu o întrerupere de doi ani între 2005 şi 2007 – când a fost şeful diviziei de retail la Banca Românească. În 2007, Mititelu a revenit la BCR, unde a deţinut până în 2013 poziţia de director executiv al Direcţiei Managementul Segmentelor Retail, fiind responsabil cu strategii de business pentru persoane fizice.
    Când era la BCR, în 2012, Sorin Mititelu susţinea necesitatea restructurării băncilor şi importanţa digitalizării, anticipând că băncile vor accelera procesul de reducere a costurilor prin închideri de sucursale şi concedieri, în condiţiile în care reţelele sunt supradimensionate. El mai spunea că modelul de business al băncilor trebuie orientat tot mai clar către canalele alternative (internet şi phone banking). Mititelu susţinea atunci că pentru o bancă universală retailul rămâne baza afacerilor în condiţiile în care marja de câştig ridicată îl plasează peste celelalte tipuri de business: corporate sau întreprinderi mici şi mijlocii.
    Înainte de a fonda compania Optimus Fintech, Mititelu a condus BCR Asigurări de Viaţă (companie controlată de asigurătorul austriac Vienna Insurance Group – VIG), din 2014 şi până la jumătatea anului 2017. El a preluat conducerea BCR Asigurări de Viaţă când compania era pe pierdere şi în cei trei ani şi jumătate de mandat a reuşit să o aducă pe profit şi pe podium în clasamentul asigurătorilor de viaţă.

  • Numărul magazinelor online locale care oferă cumpărături în rate prin soluţii de creditare digitală este în creştere

    Platforma de creditare digitală produsă şi lansată de TBI Credit cu aproape un an în urmă este dedicată magazinelor online care vor să ofere clienţilor posibilitatea de a face cumpărături cu plata în rate. Comercianţii online pot instala platforma de creditare în câteva minute, în timp ce clienţii pot accesa un împrumut în 10 minute, fără a fi nevoie să meargă la ghişeul băncii. 

    Platforma digitală de creditare înlocuieşte operaţiunile bancare tradiţionale, pe bază de documentaţie tipărită, cu tehnologia OCR (Optical Character Recognition), folosindu-se identificarea video în interacţiune cu un operator bancar şi semnătura electronică a documentelor. Aceste tehnologii permit clienţilor să contracteze un credit de la distanţă, în câteva minute, fără nicio deplasare la bancă şi fără riscuri. Platforma de creditare digitală oferă posibilitatea efectuării de cumpărături cu plata în rate de pe orice dispozitiv – calculator, tabletă sau smartphone, procesul de acordare a împrumutului fiind simplificat prin integrarea cu Biroul de Credit, ANAF sau KeysFin. Mai mult, mecanismele anti-fraudă sunt activate în timp real. 

    Platforma de creditare digitală este parte a unui parteneriat strategic dintre TBI Bank şi FintechOS, ca urmare a unui angajament de transformare digitală şi reconfigurare a întregii strategii digitale pe parcursul a trei ani, prin servicii financiare bazate pe inteligenţă artificială, soluţii biometrice şi alte tehnologii moderne. În prezent, FintechOS şi TBI accelerează inovaţia în cadrul băncii prin intermediul a şase fluxuri operaţionale, pe toate liniile de business, dar în special pe segmentele de credite, factoring şi leasing pentru persoane fizice şi companii.

  • Opinie Vlad Năstase – consultant financiar şi CEO Concilium Consulting: “Arta negocierii cu o bancă”

    Pornind de la premisa că firma este bancabilă, în criteriile de selecţie pentru alegerea băncii este bine să fie luate în calcul câteva aspecte esenţiale.

     Prima opţiune referitoare la alegerea băncii ar trebui să fie exact cea cu care firma îşi desfăşoară majoritatea operaţiunilor, întrucât există deja un istoric. Dar de cele mai multe ori se alege banca ce are potenţial finanţator luând în considerare: valoarea tichetului de finanţat vs. profilul băncii; industria în care activează clientul vs. industrii/modele de business preferate de bancă (să aibă personal specializat care să înţeleagă mai uşor businessul şi produse specializate industriei / pricing competitiv); localizarea clientului în raport cu banca (ne referim aici la proximitate şi întelegerea zonei/regiunii dacă vorbim de firme din ţară); apetitul de creditare „real” al băncii; complexitatea produselor oferite de bancă vs. nevoile/cerinţele modelului de business.

     Din ce în ce mai mulţi antreprenori, în special cei care au putere de negociere în relaţia cu banca, refuză să mai semneze bilete la ordin avalizate sau contracte de fidejusiune. Băncile o cer. Care este limita unei „garanţii de confort” din partea băncii? Cât de utilă este ea în realitate?

    Prin aceste instrumente suplimentare de garantare băncile urmăresc, în special, să obţină „angajamentul” antreprenorului faţă de business şi faţă de relaţia cu banca. În practică, însă, în cazul nefericit al unei executări sau insolvenţe, prea puţin se recuperează din averea personală a antreprenorului. Aşadar, acest tip de garantare nu urmăreşte neapărat creşterea gradului de acoperire cu garanţii a creditului, ci obţinerea pe termen lung a unei „mize personale” din partea antreprenorului care poate influenţa direct performanţa financiară a companiei creditate. Oricum, să nu uităm că băncile ar trebui să crediteze firme în special pe baza situaţiilor financiare şi a modelului de business, prin urmare, o posibilă soluţie de mitigare a acestor solicitări de bilete la ordin sau fidejusiuni personale poate constitui o negociere cu banca a indicatorilor de performanţă pe care afacerea trebuie să îi atingă şi eventuale condiţii sau consecinţe în cazul în care nu se întâmplă.

     Băncile vor să vadă şi să înţeleagă ce finanţează, având în vedere că perioada de criză le-a schimbat abordarea flexibilă faţă de acordarea creditelor. Un business plan este de foarte multe ori extrem de util, prezentarea unei viziuni coerente crescând şansele de creditare.

     Calitatea şi claritatea documentaţiei contractuale sunt, de asemenea, importante. Puterea de negociere a clientului este considerată în general a fi destul de limitată. Care sunt elementele cheie care trebuie urmărite? Companiile care au credite la mai multe bănci, în special, ar trebui să urmărească cum şi în ce măsură colateralele care sunt aduse în garanţie sunt alocate afacerii sau liniei de business care este creditată şi, de asemenea, în ce măsură gradul de acoperire cu colaterale a creditului este corect din punctul de vedere al proporţionalităţii cu valoarea creditului.

    Cazurile în care banca impune o creştere a dobânzii ca măsură de „penalitate” sunt în general clare în contractul de credit, însă şi antreprenorul, la rândul său, ar trebui să negocieze ca aceste majorări de dobândă să fie limitate în timp doar pentru perioada în care firma încalcă sau nu respectă indicatorii sau clauzele care au dus la creşterea dobânzii. 

     Verificarea periodică a celor mai bune oferte din piaţă, în acord cu modelul şi segmentul din care faci parte. Firmele care înregistrează o activitate de lungă durată în raport cu o anumită bancă ar trebui să analizeze în mod constant în ce măsură  actualul model de business ar fi în continuare potrivit. Totul, în contextul în care băncile îşi schimbă periodic focusul, iar ofertele sunt reactualizate.

     Modelul şi procentele de garantare a creditelor în relaţia cu banca, trebuie revizitate periodic, în funcţie de evoluţia businessului.
     Este bine de ţinut cont că, în general, băncile înregistrează fluctuaţii de personal în zona de front office. De aceea, este indicat ca impactul „relaţiei umane” faţă de afacerea antreprenorului să fie diminuat pe cât de mult posibil. 

     Companiile „premium” sunt deseori tratate preferenţial, de aceea o ofertă primită de la o altă bancă poate deveni un factor de presiune şi un motiv de negociere cu actuala bancă.  

     Imaginea face cât o mie de cuvinte. Termenii si condiţiile ofertate de bancă depind de calitatea proiectului, dar şi de modalitatea în care acesta este prezentat. Astfel, o abordare eficientă poate să crească şansele obţinerii unei finanţări/refinanţări, iar costurile şi condiţiile obţinute să fie mult mai avantajoase.

     Definirea şi cuantificarea costului de oportunitate. Evaluarea realistă a situaţiei în care se află compania, respectiv posibilitatea obţinerii doar a unei finanţări sau a negocierii celor mai bune condiţii de finanţare, este, de asemenea, extrem de importantă. Câteodată costurile de finanţare nu sunt neapărat factorul decisiv, însă cele prea mari sunt doar o soluţie salvatoare de moment care, dacă nu este gestionată atent, poate să ducă pe termen scurt sau mediu la situaţii dificile şi, în loc să rezolve, complică situaţia.

     Nu te duce la bancă abia atunci când ajungi în criză!  În cazul în care afacerea ta începe să aibă dificultăţi, o abordare proactivă în relaţia cu banca ar fi extrem de utilă. Afacerea se poate salva şi cu ajutorul băncii, care este direct interesată să îşi „protejeze” investiţia. Dacă ajungi, însă, prea târziu, este posibil să nu mai găseşti în bancă un partener constructiv de discuţie, iar şansele de salvare a afacerii să devină limitate, în condiţiile în care principala preocupare a băncii nu va mai fi sprijinirea afacerii, ci recuperarea banilor creditaţi.

  • Plafon de 600 milioane lei pentru programul de credite Investeşte în Tine

    „Pentru perioada 2018-2020, estimăm o rată de executare a garanţiilorde până în 3%, care s-a calculat prin raportare la utilizarea plafonului de garantare de 600 de milioane de lei (…) Având în vedere caracteristicile programului (categoriile de beneficiari, perioada de creditare, destinaţia creditelor), pentru toata durata de creditare estimam o rata a creditelor neperformante de cca 17%”, arată iniţiatorii proiectului de norme, în Nota de Fundamentare a viitorului normativ.

    De asemenea, costul total al creditelor acordate în cadrul Programului, care este suportat de bugetul de stat, se compune din:
    – dobândă, care este compusă din rata de referinţă ROBOR la 3 luni plus o marjă de maximum 2% pe an; marja include toate costurile legate de acordarea şi derularea creditului în toate etapele finanţării;
    – comision de analiză, perceput de către finanţator, de maximum 0,1% aplicat la valoarea finanţării;
    – comisioane de gestiune, datorate fondurilor de garantare, care se negociază anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TBI Credit lansează o linie de împrumuturi online pentru servicii stomatologice

    Clienţii acestei clinici vor putea să acceseze servicii stomatologice cu plata în rate prin intermediul platformei digitale de creditare TBI, începând cu luna august, cu finanţare 100% digitală oferită de TBI Credit.
     
    Procesul de creditare este exclusiv online, fără nicio vizită la bancă, susţin reprezentanţii băncii. După ce aleg serviciile stomatologice pe care vor să le finanţeze şi numărul de rate – între 6 şi 60, clienţii intră în apel video cu un reprezentant al TBI Credit în vederea identificării online şi a semnării electronice a tuturor documentelor necesare.
     

  • BNR: În iulie 2018 au crescut şi creditarea, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în iulie 2018 cu 0,4% faţă de iunie, până la 243,33 miliarde de lei; la 31 iulie 2018, creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% faţă de 31 iulie 2017”, arată un comunicat al băncii centrale.

    În luna iulie 2018, creditul în lei s-a majorat cu 0,8% (1,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,2%). La 31 iulie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,6% (1,9% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2017, pe seama majorării cu 14,8% a componentei în lei (9,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 7,4%)”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR menţine din nou neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an

    De asemenea, Banca Centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% sută pe an şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an.
     
    BNR a păstrat şi nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
     

  • Profitul BCR a crescut în semestrul I la 697 de milioane de lei, pe fondul accelerării creditării

    BCR a raportat şi un rezultat operaţional de 740,9 milioane de lei (159,2 milioane de euro), un volum de credite nou generate de 4,1 miliarde de lei în semestrul 1 din 2018 şi o pondere de peste 20% din piaţa creditării imobiliare din România (credite noi generate).

    „În semestrul I, veniturile nete din dobânzi au crescut cu 9,5% (la 962,3 milioane de lei – 206,7 milioane de euro), veniturile nete din comisioane au fost mai mari cu 3,1% (349,4 milioane de lei – 75,1 milioane de euro), dar rezultatul net din tranzacţionare a scăzut cu 0,9% (până la 187,8 milioane de lei – 40,4 milioane de euro)”, se arată într-un comunicat al băncii.

    De asemenea, a crescut şi venitul operaţional, cu 7,1% (1,54 miliarde de lei – 331,2 milioane de euro), iar cheltuielile administrative generale au crescut cu 12,8% (până la 800,7 milioane de lei – 172 de milioane de euro).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.