BusinessMagazin

Tag: credit

  • Primul credit ipotecar online din România. BCR susţine că face accesibil creditul CASA MEA direct din aplicaţia George. Suma maximă a creditului: 450.000 lei

    BCR a acordat în ultima săptămână, primele credite ipotecare online, o premieră în România, soluţia financiară CASA MEA fiind disponibilă pe platforma de digital banking George.

    Suma maximă a creditului în varianta online poate ajunge până la 450.000 lei, iar clienţii nu trebuie să aibă alte credite garantate în desfăşurare.

    Proiectul este disponibil în această fază pentru clienţii care sunt angajaţi pe perioadă nedeterminată, obţin venituri din salarii şi contractează creditul fără un coplătitor.

    Echipele din laboratoarele digitale ale BCR lucrează pentru ca toţi clienţii să poată accesa online creditul CASA MEA de la BCR, a transmis banca.

    “Evoluţia creditului CASA MEA într-un produs online reprezintă o premieră pe piaţa din România şi aduce cu sine o experienţă inovatoare în achiziţia unei locuinţe. Principalele probleme ale unui credit de casă au fost mereu timpul îndelungat, complexitatea şi lipsa de claritate privind documentaţia proprietăţii şi drumurile nenumărate pe care clientul trebuia să le facă”, spune Vlad Huţuleac, director executiv adjunct Produse şi Segmente Retail la BCR.

    Odată cu aplicarea pentru credit, clienţii sunt ghidaţi pas cu pas în procesul de achiziţie, primind asistenţă şi informaţii despre documentele necesare, precum şi recomandări referitoare la modul cum acestea se pot obţine şi paşii de urmat, completează el. “Vor avea foarte rapid informaţiile necesare pentru a lua o decizie corectă bazată pe calculul în timp real al sumei maxime pe care o pot obţine şi vor primi, de asemenea, beneficii suplimentare în George şi reduceri de dobândă pentru încasarea salariului şi încheierea asigurărilor de viaţă, şomaj şi altele.”

    Care sunt paşii indicaţi de BCR pentru a aplica online la creditul CASA MEA?

    1. Intri în magazinul George şi aplici la creditul Casa Mea; dacă nu eşti client BCR, va trebui să-ţi deschizi online un cont George, pe site-ul BCR (bcr.ro), şi să-ţi instalezi aplicaţia George;
    2. În doar câteva minute, obţii o ofertă fermă, aprobată financiar. Afli imediat cât poţi împrumuta şi îţi configurezi creditul aşa cum ţi-l doreşti: alegi cum să-l plăteşti înapoi (în rate egale sau descrescătoare) şi cu ce tip de dobânda: fixă sau variabilă. Primeşti toate informaţiile pentru a lua o decizie informată;
    3. Rezervi oferta şi, pentru 3 luni, este garantată;
    4. Imediat după ce ai aplicat sau oricând în cele 3 luni, George te pregateşte pentru ce urmează. Afli pas cu pas ce ai de facut: de ce documente ai nevoie, de unde le obţii şi ce faci cu ele;
    5. Descarci aplicaţia Casa Mea şi încarci documentele casei. Urmează analiza documentelor în bancă şi evaluarea casei;
    6. Primeşti pe telefon aprobarea şi, tot în George, te pregateşti pentru singura vizită la banca de care ai nevoie, conform legislaţiei în vigoare, ca să semnezi contractele finale.  


     

     

  • Analiştii avertizează că impactul scumpirii creditului asupra companiilor de-abia de-acum începe să se facă simţit pe deplin

    Pericolul ca o înmulţire a de­faulturilor corporate să exacerbeze o încetinire a economiei mondiale este de luni întregi în mare măsură dat deoparte de pieţele de credit rezili­ente, însă acum problemele legate de datoriile companiilor încep să urce la suprafaţă, scrie Reuters.

    Un număr în creştere de compa­nii sunt retrogradate la categoria junk, având prin urmare în faţă costuri de finanţare în creştere.

    Retailerul Casino, cu datorii de 6,4 miliarde de euro, poartă negocieri cu creditorii, Thames Water din UK se scufundă sub povara unor datorii de 14 miliarde de lire sterline, iar compania imobiliară suedeză SBB, retrogradată la junk în mai, se află în epicentrul unui crah imobiliar care ameninţă să prindă în vâltoarea sa întreaga economie suedeză.

    Şi totuşi, costul asigurării expu­ne­rii la un coş de companii europene cu rating junk a atins recent cel mai scăzut nivel din peste un an, sugerând că investitorii rămân calmi în faţa amplificării riscurilor de default. S&P Global se aşteaptă ca ratele de de­fault pentru companiile ameri­cane şi europene cu rating sub-in­vest­ment să crească la 4,25% şi respectiv 3,6% până în martie 2024, de la 2,5% şi 2,8% în martie acest an.

    Speranţele că economia mondia­lă va evita un declin pronunţat şi că majorările de dobânzi agresive vor lua sfârşit în scurt timp explică op­timismul investitorilor, însă analiştii atrag atenţia că impactul scumpirii creditului de-abia de-acum va începe să fie resimţit pe deplin.

    Nu toate firmele vor putea su­pra­vieţui provocărilor datoriilor uriaşe, creşterii dobânzilor şi costurilor şi scăderii profiturilor.

    „Suntem încă la aproximativ 12 luni de resimţirea pe deplin a impac­tu­lui, în special în Europa, unde de­clinul ar putea fi mai puţin sever, dar redre­sarea va fi de asemenea mai len­tă“, arată Enela Lieskovska, par­te­ner la Bain Capital Special Situations.

    Richard Cooper, partener la Cleary Gottlieb, o firmă de avoca­tură de top pentru falimente corpo­rate, avertizează că situaţia pare dife­rită de ciclurile anterioare. „Vor fi o mulţime de defaulturi“.

    O furtună legată de datorii corporate de 500 miliarde de dolari se formează asupra economiei mondiale, potrivit Bloomberg.

    În profunzime, există un factor comun al problemelor companiilor: datoriile acumulate în timpul erei banilor neobişnuit de ieftini. Acestea devin o povară mai apăsătoare în contextul scumpirii creditului de către băncile centrale.

    În SUA, volumul obligaţiunilor cu randamente ridicate şi împrumuturilor riscante a consemnat mai mult de o dublare faţă de 2008 la 3.000 miliarde de dolari în 2021. În aceeaşi perioadă, datoriile companiilor chineze non-financiare au crescut raportat la dimensiunea economiei ţării, iar în Europa, vânzările de obligaţiuni junk au urcat cu peste 40% doar în 2021.

    O mulţime din titlurile respective va trebui rambursate în următorii ani, adăugându-se unui volum al datoriilor ce ajung la maturitate de 785 miliarde de dolari.

    Cu creşterea încetinind în China şi Europa şi Fed-ul aşteptat să majoreze în continuare dobânzile, plăţile respective s-ar putea dovedi a fi prea mult pentru multe companii.

     

  • UBS numeşte principalii conducători ai băncii de investiţii în urma procesului de integrare a fostului rival Credit Suisse

    UBS Group AG l-a numit pe Patrick Grob în funcţia de şef al diviziei de gestionare a averilor la nivel mondial, una dintre zecile de noi funcţii de conducere în cadrul băncii sale de investiţii, în condiţiile în care creditorul elveţian continuă să integreze fostul rival Credit Suisse, raportează Bloomberg

    Printre numirile anunţate în memo-urile adresate angajaţilor se numără un număr mic de bancheri de la Credit Suisse, inclusiv Olivier Charhon, care a fost numit ofiţer operaţional pentru gestionarea riscurilor şi a resurselor pentru banca de investiţii UBS. Neil Hosie, fost şef al departamentului global de acţiuni la Credit Suisse, a fost numit codirector al distribuţiei pieţelor globale.

    Un purtător de cuvânt al UBS a confirmat conţinutul memorandumului.

    Numirile fac parte din cea de-a treia rundă de schimbări la nivelul conducerii efectuate în urma preluării Credit Suisse. UBS şi-a numit echipa de conducere cheie în luna mai, aproape toate rolurile de top fiind ocupate de membri existenţi ai consiliului de administraţie sau de lideri de lungă durată ai UBS.

    Rob Karofsky şi-a păstrat rolul de şef al băncii de investiţii, iar George Athanasopoulos şi Jason Barron au fost numiţi co-şefi ai pieţelor globale. Banca l-a numit pe Michael Ebert, care a venit de la Credit Suisse, pentru a conduce divizia de investiţii bancare din America.

    UBS a manifestat un apetit scăzut pentru banca de investiţii a Credit Suisses de când a fost anunţată preluarea prin intermediul guvernului, în martie. Aceasta a insistat că îşi va continua propria strategie de a avea o unitate de titluri de valoare mai mică şi cu capital redus.

    În schimb, angajaţii din unitatea de avere a Credit Suisse au fost anunţaţi să se pregătească pentru potenţiale roluri de conducere odată ce a treia rundă de numiri va fi finalizată, potrivit Bloomberg.

    Echipa de conducere pentru activitatea bancară globală va fi anunţată la sfârşitul acestei luni, conform memorandumului.

  • Semnal neaşteptat de la bănci. Au început să micşoreze dobânzile la depozite

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    ♦ Comparativ cu luna martie, o dobândă de 9% pe scadenţa de 12 luni nu se mai găseşte la nicio bancă de pe piaţa locală, cea mai mare fiind acum 8,75% ♦ Pentru scadenţa de 6 luni plaja este între 5% şi 8%, iar pentru scadenţa de 3 luni dobânzile se află între 4% şi 8%.

    Băncile au ajuns să ofere dobânzi la depozitele la termen pentru populaţie uşor ajustate, ajungând să mai elimine un prag maxim, cel de 9%, dar în acelaşi timp se pot observa instituţii de credit care şi-au îmbunătăţit ofertele de dobândă la depozitele la termen în lei, chiar dacă creşterea este una minoră.

    Aurelian Dochia, analist economic, a explicat pentru ZF că băncile îşi gestionează în permanenţă trezoreria şi de multă vreme au depozite suficiente, mai ales în condiţiile în care ritmul creditării nu a crescut, ci stagnează oarecum din cauza creşterii dobânzilor la credite.

    „Băncile nu sunt foarte interesate să atragă noi depozite şi îşi permit în felul acesta să ţină dobânzile destul de scăzute. Marja aceasta mare care s-a menţinut între dobânzi la depozite şi dobânzi la credite a făcut ca profitul băncilor în 2022 să fie la un nivel record. În general asta este o situaţie temporară, dar cât va ţine, care va fi situaţia pe piaţă anul acesta este greu de spus”, a explicat Aurelian Dochia. 

    El a mai adăugat că este puţin curios faptul că oamenii, în vremea pandemiei, au continuat să depună banii la bănci, deşi temerea era că veniturile, fiind scăzute sau stagnante, economiile vor scădea.

    „În practică au fost aproape permanent, cu mici excepţii, creşteri ale dobânzilor la depozite. De aceea, cred că în momentul acesta băncile nu sunt interesate să atragă noi depozite şi oferă dobânzi destul de scăzute. Raportul dintre viteza creditării, adică cât pot să plaseze băncile drept credite în momentul de faţă, şi volumul depozitelor este factorul determinant în această gestiune pe care o fac băncile a dobânzilor la credite şi depozite. Dacă de exemplu luna viitoare ar creşte foarte mult cererea de credite, atunci s-ar putea să asistăm la fenomenul în care băncile sunt nevoite să atragă depozite şi pot să mărească dobânzile pentru a atrage aceste noi depozite”, susţine analistul economic. Deşi scăderea dobânzilor la depozite poate fi percepută ca un semnal din partea băncilor privind scăderea presiunilor inflaţioniste, faptul că se anticipează o probabilă scădere a dobânzii BNR mai repede decât era aşteptată înseamnă, potrivit lui Aurelian Dochia că BNR deja a obţinut un rezultat, iar veniturile disponibile, care au scăzut pe parcursul anului trecut, şi consumul care creştea cu cifre foarte mari şi care s-a temperat anul acesta înseamnă mai degrabă începerea normalizării.

    BNR deja a obţinut un rezultat. Veniturile disponibile au scăzut pe parcursul anului trecut. Consumul care creştea cu cifre foarte mari în ultimul an s-a temperat deja anul acesta. Acum şi în România, ca şi în majoritatea celorlalte ţări care au fost în situaţii similare se pune problema aşa numitei normalizări. Adică banca centrală începe să se uite dacă nu este cazul să stopeze creşterile de dobânzi şi poate să înceapă chiar scăderea lor. Şi la noi s-a întâmplat stoparea, Bnca Centrală Europeană a decis şi ea stoparea creşterii dobânzilor. Pe de altă parte, deja câteva economii şi câteva zone din zona euro au fost în recesiune declarată statistic, iar în România a început din nou să se discute intrarea într-o scurtă recesiune şi deja nu mai are rost pentru banca centrală să se îngrijoreze de o creştere prea bruscă a consumului şi veniturilor disponibile”, a mai explicat Aurelian Dochia.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu a ofertelor pe care băncile le au în prezent la depozitele la termen în lei pentru populaţie, ZF a analizat nivelul dobânzilor oferite de 14 bănci, pentru cele trei scadenţe principale, respectiv 3 luni, 6 luni şi 12 luni, din informaţiile publicate pe Conso, comparator online. Nivelul dobânzilor prezentat pot suferi modificări în funcţie de mai multe criterii pe care băncile le folosesc pentru a îmbunătăţi oferta pentru fiecare client individual, precum canalul prin care constituie depozitul, suma pe care o depune, dacă salariul este încasat la bancă şi alte criterii sepcifice fiecărei bănci.

    Astfel, pentru scadenţa de 12 luni, din datele colecatate de pe comparatorul online, Intesa Sanpaolo Bank oferă o dobândă de la depozitul la termen în lei pentru populaţie de 8,75%. Deşi nivelul este cele mai mare dintre variantele prezentate de ZF, în urmă cu trei luni, TBI Bank oferea printre cele mai mari dobânzi la depozitele la termen în lei pe 12 luni, respectiv 9,3%. Pe de altă parte, tot în urmă cu trei luni, Intesa Sanpaolo avea o ofertă de dobândă de 8,50%, iar acum aceasta este cu 0,25 puncte procentuale mai mare, ceea ce înseamnă că instituţia de credit urmăreşte să atrag mai multe depozite de la clienţii săi.

    În ceea ce priveşte TBI Bank, care pe tot parcursul anului 2022 s-a menţinut cu ofertele la depozitele la termen în lei pentru populaţie de 10%, chiar dacă acest nivel era pe o scadenţă mult mai mare, de 5 ani, acum banca şi-a mai domolit oferta, ajungând la 8,45% pentru scadenţă de 12 luni, faţă de 9,3% în urmă cu trei luni. Din perspectiva celor mai mari bănci din sistemul bancar, nivelul dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie ating pragul de 8%, dar nu îl mai depăşesc, plaja menţinându-se în jurul a 7%.

    Pentru scadenţa de 12 luni, pe lângă Intesa Sanpaolo Bank şi TBI Bank, nivelul dobânzilor oferite de celelalte bănci analizate sunt de 8,1% în cazul ProCredit Bank, 8% în cazul UniCredit Bank, 7,7% la CEC Bank, 7,5% la BRD, 7,5% la Raiffeisen Bank, 7,5% la Eximbank, 7,45% la Garanti BBVA, 7,4% la Alpha Bank, 7% la BCR, 7% la ING Bank, 7% la OTP Bank şi 6,7% la Banca Transilvania. Comparativ cu nivelul dobânzilor din urmă cu trie luni care se aflau între 7% şi 9,3% pentru scadenţa de 12 luni, acum plaja este între 6,7% şi 8,75%.

    Din perspectiva ofertelor la dobânda pentru depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 6 luni, printre ofertele cele mai mari colectate de ZF de pe platforma Conso.ro, TBI Bank oferă 7,8%, Intesa Sanpaolo Bank 7,75%, ProCredit Bank 7,75%, Garanti BBVA 7,6%, OTP Bank 7,3%, Raiffeisen Bank 7,25%, Eximbank 7,25%, Alpha Bank 7,2%, BRD 7%, UniCredit Bank 7%, CEC Bank 6,7%, Banca Transilvania 6,5%, BCR 6,4%, iar ING Bank 5,25%. Comparativ cu luna martie 2023, nivelul maxim al dobânzilor la depozite pe care persoanele fizice putea să-l găsează era de 8,75%. Pe de altă parte, schimbări semnificative pe această scadenţă nu se observă. Cu toate acestea, Banca Transilvania a redus oferta de dobândă de la 7% în martie 2023 la 6,5%, BCR care a crescut ofeta cu 0,2 puncte procentuale, Intesa Sanpaolo care a majorat oferta cu 0,25 puncte procentuale, în timp ce ProCredit Bank a majorat oferata cu 0,45 puncte procentuale.

    Din punctul de vedere al dobânzilor la depozitele la termen în lei pentru populaţie cu scadenţa de 3 luni, cele mai mari oferte analizate de ZF nu depăşesc 7,5%, iar plaja se restrânge şi mai mult în jurul nivelului de 7%. Astfel, Garanti BBVA oferă un nivel de doândă de 7,5%, Raiffeisen bank 7,2%, TBI Bank 7,1%, Alpha Bank 7%, Intesa Sanpaolo Bank 7%, OTP Bank 6,8%, Eximbank 6,65%, BRD 6,5%, UniCredit Bank 6,5%, CEC Bank, 6,45%, ProCredit Bank 6,3%, Banca Transilvania 6,1%, BCR 6,1%, iar ING Bank 4,75%. Comparativ cu martie 2023, ofertele băncilor se duceau şi spre 8%.

    Deşi băncile s-au mişcat destul de lent anul trecut privind creşterea dobânzilor la depozite, în timp ce inflaţia atingea câte un prag maxim în fiecare lună, nicio bancă nu a reuşit să ajungă cu ofertele la dobânzile oferite pentru depozitele la termen cel puţin la 10%, având în vedere că inflaţia urcase la peste 16%. Acum, în ultimele luni, băncile au început deja ajustări a ofertelor, dar acestea nu sunt neaparat doar orientate către scăderi, ci în anumite cazuri sunt chiar puţin mai mari. Conform ofertelor celor 14 bănci analizate de ZF, nivelul mediu al celor trei scadenţe principale se află în jurul nivelului de 7%.


     

     

  • Banca Transilvania vine cu un nou produs de creditare dedicat fermierilor care beneficiază în acest an de subvenţii, Creditul APIA 100%

    Banca Transilvania lansează Creditul APIA 100% online pentru clienţii care beneficiază în acest an de subvenţii, banii fiind asiguraţi pentru fermierii care au nevoie pentru plăţi curente, până la primirea subvenţiilor APIA, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

    În funcţie de când aplică pentru credit, clienţii au acces la bani în aproximativ o oră şi cel târziu în următoarea zi lucrătoare. Destinaţia banilor sunt pentru achiziţia de materii prime şi mărfuri, salarii, respectiv plata utilităţilor, taxelor la stat şi către furnizori.

    Suma acordată este de până la 90% din suma pe care urmează să o primească un client BT, ca subvenţie. Astfel, perioada împrumutului este până la primirea subvenţiei. De asemenea, garanţia este subvenţia care urmează să fie primită de la APIA.

    Pentru a aplica pentru împrumut, clienţii trebuie să aibă adeverinţa APIA, iar contul collector specificat pe adeverinţă să fie la Banca Transilvania. BT are aproape 35.000 de clienţi agribusiness.

    În 2022, banca a cordat peste 6.000 de împrumuturi, în valoare de 5,5 mld. lei, din care peste 500 mil. lei reprezintă credite APIA.

     

     

  • Românica, şi pe tine te iubim!

    Noi/voi avem/aveţi o părere destul de proastă despre conaţionalii noştri: analfabeţi funcţionali, needucaţi financiar, ţărani, manelişti, bombardieri, neam de hoţi, corupţi, leneşi etc. Când vorbeşti cu străinii, cu cei care au stat pe aici, aceştia au o altă părere: românii nu diferă faţă de popoarele lor, nu suntem mai buni sau mai proşti decât alţii, nu suntem mai mult sau mai puţin leneşi, mai mult sau mai puţin corupţi.

    Totul depinde de cât de tare strigăm acest lucru. Patronii români îşi pun mâinile în cap când se confruntă cu noua generaţie, în schimb, dacă aceeaşi generaţie, dacă aceiaşi tineri se duc în afară, patronii de acolo au o altă părere, că românii sunt muncitori, pot să ducă mult, sunt mai serioşi decât conaţionalii lor. Cu toţii vorbim despre şcoală, cât de prost a ajuns, copiii nu mai învaţă aşa cum învăţam noi, iar în aceste condiţii, rezultatul nu poate fi altul decât prost. În schimb, şcolile externe de-abia aşteaptă să vină în România să facă recrutări, considerând că elevii/studenţii români sunt poate mai isteţi decât alţii, nu sunt mai prejos în privinţa inteligenţei etc. Când noi plecăm în afară înjurând, expaţii nu ştiu cum să-şi prelungească mai mult şederea în România sau cum să-şi găsească alte posturi ca să rămână în ţară. Bineînţeles că este altceva să te duci să lucrezi în afară pe 1.000-2.000 de euro şi altceva când un expat câştigă în România 15.000 de euro pe lună net plus o listă lungă de beneficii. Cum se spune, la aceşti bani şi eu aş rămâne în România. Foarte mulţi intelectuali vor neapărat să scoată în evidenţă că suntem pe penultimul loc din Europa la testele PISA. Dar dacă noi am încerca să facem aceste teste, am vedea că nu suntem mai buni decât alţii. Dacă am lua numai zona urbană pe testele PISA, am vedea că suntem peste media Uniunii Europene, că elevii români sunt peste cei francezi, germani, austrieci. Însă rezultatul nostru final arată prost din cauza zonei rurale, acolo unde şcoala poate nu este pe primul loc. Bancherii spun despre clienţii lor români că nu au educaţie financiară, că se împrumută mai mult decât pot duce, dar uită să precizeze că aceste credite sunt date de către bănci ştiind că persoana care le ia nu realizează ce înseamnă acel credit. Creditele în franci elveţieni au fost vândute celor needucaţi financiar de către cei mai educaţi financiar. Şi cel mai ironic este că primii clienţi ai creditelor în franci elveţieni au fost chiar directori şi oameni din bănci. Cu toţii considerau că dobânda este prea mică şi că nu există risc valutar. Când a venit criza din 2008, când a crescut francul elveţian, primii care aşteptau reducerea cursului CHF la valoarea din momentul acordării creditului erau chiar bancherii, nu oamenii de rând. Bancherii vorbesc despre economii pe termen lung, despre conturi de investiţii, inclusiv pentru copii, dar ce economii poţi să faci când dobânda este de 4%, iar inflaţia este de 16%. În mod normal nimeni n-ar mai trebui să investească în acest produs de economisire pe termen lung. Toţi analiştii economici, toţi economiştii, toţi bancherii au criticat ani de zile  faptul că economia României  se bazează pe consum, pe faptul că românii ies cu coşurile pline din supermarket, pe faptul că aruncă cu bani în dreapta şi-n stânga. Când consumul creştea, inclusiv pe datorie, nu era bine. Acum, când consumul scade, când oamenii sunt mai atenţi cu banii lor, nu e bine pentru că afectează economia. Pentru companiile internaţionale, România este o ţară extraordinară, vânzările pe metrul pătrat sunt printre cele mai ridicate din Europa şi nimeni nu se plânge de acest lucru. Numai noi ne plângem, numai economiştii ne arată cu degetul. Dacă întrebi chelnerii români care lucrează în restaurantele din Bucureşti, cei mai buni clienţi ai lor nu sunt „străinii care au bani”, ci „românii, care nu au bani”.  Străinii nu prea se înghesuie să lase bacşiş, în schimb românii, dacă sunt într-o stare bună, nu se uită la bani, vor ca şi chelnerii să se simtă fericiţi, aşa cum se simt şi ei.

    Când au aflat că România este o ţară de videochatiste, mulţi români au sărit în sus. Dar aceste videochatiste sau videochatişti, pentru că sunt şi băieţi, sunt buni consumatori în România, poate îşi ţin banii în bănci în depozite sau conturi de economii, iau un credit, cumpără apartamente, lasă bacşiş la un restaurant, ca şi chelnerii să aibă mai mulţi bani. Suntem cum suntem, suntem cum este ADN-ul nostru – nu putem fi nici nemţi, nici sârbi, nici polonezi, să murim cu sabia în mână, suntem cum venim din istorie. Dar nu cred că suntem mai prejos decât alţii. Din punct de vedere economic, munca noastră, ceea ce am făcut în ultimii 20 de ani, a asigurat României cea mai rapidă creştere economică din Europa. Această creştere nu a venit pentru că am fi leneşi, ci dimpotrivă. În caz că vă întrebaţi, creşterea economică din ultimul deceniu, când PIB-ul s-a dublat de la 140 de miliarde de euro la 280 de miliarde de euro, a fost susţinută de pariuri, entertainment, de Untold, Electric Castel dar şi de manelişti, de videochat, de piaţa neagră şi gri.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cea mai mare afacere a anului din domeniul bancar e pe cale de-a se încheia: UBS ar putea finaliza preluarea Credit Suisse până pe 12 iunie

    UBS Group AG ar putea finaliza achiziţia Credit Suisse Group AG până pe 12 iunie, punând astfel bazele unei noi puteri în sectorul bancar european şi finalizând o lungă perioadă de incertitudine pentru cei peste 100.000 de angajaţi ai creditorilor, raportează Bloomberg.

    Încheierea tranzacţiei este încă supusă anumitor condiţii, inclusiv unele la care UBS a declarat că ar putea renunţa. După finalizarea afacerii, acţiunile Credit Suisse vor fi delistate de la bursa elveţiană SIX Stock Exchange pe 13 iunie şi de la bursa din New York pe 12 iunie. 

    Acţionarii Credit Suisse vor primi o acţiune UBS pentru fiecare 22,8 acţiuni deţinute în circulaţie. Toate titlurile de creanţă în circulaţie ale Credit Suisse vor deveni obligaţii ale UBS. 

    Tranzacţia, convenită în martie cu sprijinul guvernului elveţian, va remodela lupta globală pentru afacerea de gestionare a averilor elitelor. 

    UBS a declarat iniţial că preluarea rivalului său va fi finalizată încă de la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie. Dar închiderea risca să fie amânată deoarece UBS şi guvernul elveţian negociau încă termenii exacţi ai unei garanţii de stat de 9 miliarde de franci elveţieni (9,9 miliarde de dolari) pentru pierderile pe care banca le-ar putea suferi, a relatat anterior Bloomberg News.

    UBS a declarat luna trecută că se aşteaptă la deprecieri de aproximativ 13 miliarde de dolari pentru activele Credit Suisse şi a estimat, de asemenea, că obligaţiile legale ar putea costa până la 4 miliarde de dolari în 12 luni. De asemenea, creditorul susţine că ar putea obţine un câştig pe hârtie estimat la 34,8 miliarde de dolari ca urmare a preluării fostului rival.

    Totodată, UBS a mai declarat că ar putea fi nevoită să amâne publicarea rezultatelor pentru al doilea trimestru pentru a avea suficient timp de furnizare a situaţiilor financiare combinate. Potrivit Financial Times, rezultatele oficiale ar putea fi publicate undeva la finalul lunii august.

    Înainte de tranzacţie, UBS avea 74.000 de angajaţi. Dacă tot personalul Credit Suisse va fi absorbit – o perspectivă puţin probabilă – numărul total de angajaţi ai UBS ar urca la 120.000.

  • Guvernul american a cerut unor bănci, precum JPMorgan Chase, Bank of America, să depună oferte pentru First Republic, instituţie de credit care anul acesta are o prăbuşire de 97% a preţului acţiunilor pe Wall Street

    Guvernul american a cerut JPMorgan, PNC şi alte câtorva grupuri financiare, inclusiv firme de investiţii nebancare, să liciteze pentru întreaga sau o parte din First Republic, în timp ce autorităţile de reglementare americane încearcă să determine cât ar costa preluarea creditorului californian aflat în dificultate, scrie publicaţia britanică Financial Times.

    Ofertele trebuie depuse până duminică după-amiază, într-o măsură care, speră autorităţile, va calma pieţele şi va pune capăt unei perioade de incertitudine pentru creditorii regionali, notează CNBC.

    În ultimele 24 de ore, a devenit clar atât pentru First Republic, cât şi pentru guvern că stabilizarea băncii va necesita aproape sigur preluarea acesteia de către Federal Deposit Insurance Corporation, au declarat patru persoane informate despre situaţie.

    Acţiunile First Republic au pierdut peste 97% din valoarea lor în acest an, fiind trase în jos de îngrijorările legate de pierderile pe hârtie ale portofoliului său de credite ipotecare şi ale altor active, precum şi de ieşirile masive de depozite după prăbuşirea pe 10 martie a Silicon Valley Bank.

    Agenţia americană de ştiri Bloomberg notează că autoritatea de reglementare a contactat unele bănci la sfârşitul zilei de joi, solicitând indicaţii de interes, inclusiv un preţ propus şi un cost estimat pentru fondul de asigurare a depozitelor al agenţiei. Pe baza propunerilor primite vineri, autoritatea de reglementare a invitat unele dintre aceste firme şi altele la următoarea etapă a procesului de licitaţie.

    Procesul de licitaţie demarat de autorităţile de reglementare – după săptămâni de discuţii nereuşite între bănci şi consilierii acestora – ar putea deschide calea pentru o vânzare mai ordonată a First Republic decât licitaţiile prelungite care au urmat falimentelor Silicon Valley Bank şi Signature Bank luna trecută. Scăderea acţiunilor – lăsând compania cu o valoare de piaţă de 650 de milioane de dolari – a făcut ca o astfel de preluare să fie cel puţin oarecum mai fezabilă.

    Potenţialii ofertanţi au primit acces digital la o cameră de date cu informaţii extinse despre împrumuturile şi alte active ale First Republic, potrivit a două surse familiare cu procesul. O serie de firme de investiţii au primit, de asemenea, acces la date şi au fost încurajate să prezinte oferte, scrie FT.

    Băncilor şi altor persoane li s-a spus că sunt binevenite ofertele care ar include preluarea First Republic în administrare judiciară şi că o ofertă câştigătoare va include probabil o anumită asistenţă din partea fondului de asigurare al FDIC. Ofertanţilor li s-a dat termen până duminică pentru a depune oferte ferme.

    Guggenheim consiliază FDIC cu privire la acest proces, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

    JPMorgan, care a condus un efort anterior de stabilizare a First Republic prin convocarea unui grup de 11 bănci pentru a plasa depozite de 30 de miliarde de dolari în creditor, pregăteşte în prezent o ofertă pentru o tranzacţie post-rezoluţie, au declarat trei persoane informate despre situaţie. JPMorgan şi PNC au refuzat să comenteze.

    Nu este clar câte alte bănci vor depune oferte sau dacă FDIC va considera vreuna dintre oferte acceptabilă. Atunci când SVB a dat faliment, alţi creditori au refuzat iniţial să liciteze, iar FDIC a înfiinţat o bancă-punte pentru a le oferi clienţilor săi acces la banii lor.

    FDIC a declarat: “Nu putem comenta sau confirma rapoartele potrivit cărora licităm o bancă deschisă şi operaţională”.

    Dacă First Republic, cu sediul în San Francisco, va fi preluată de FDIC, aceasta se va număra printre cele mai mari falimente bancare din istoria SUA, alături de Washington Mutual în 2008 şi SVB.

    Modelul de afaceri al First Republic, care constă în utilizarea depozitelor cu costuri reduse pentru a finanţa creditele ipotecare ieftine, a fost presat de creşterea ratelor dobânzilor. Aceasta a dezvăluit luni că clienţii au retras peste 100 de miliarde de dolari în depozite, în condiţiile în care au crescut îngrijorările cu privire la băncile regionale în urma prăbuşirii SVB.

     

  • Investitorii nu sunt singurii loviţi de preluarea forţată a Credit Suisse: Planul de salvare pentru a doua bancă din sistem îi costă pe elveţieni 13.500 de dolari de fiecare

    Nota de plată pentru salvarea Credit Suisse, a doua cea mai mare bancă din sistem, îi costă pe elveţieni nu mai puţin de 13.500 de dolari( 12.500 de franci elveţieni) pentru fiecare cetăţean. Pentru a susţine vânzarea de urgenţă a Credit Suisse  către rivalul său din Zurich, UBS Group AG, guvernul elveţian s-a angajat să pună la dispoziţie peste 100 miliarde de dolari- o povară uriaşă pentru o ţară cu 8,7 milioane de oameni, scrie Bloomberg.

    Pe lângă aceasta, există o garanţie din partea Băncii Naţionale a Elveţiei de 100 de miliarde de franci care nu este susţinută de o garanţie guvernamentală, potrivit acordului anunţat duminică seară.

    Suma combinată de 209 miliarde de franci este echivalentă cu aproximativ un sfert din PIB-ul Elveţiei şi depăşeşte totalul cheltuielilor europene pentru apărare în 2021. Preţul pentru cel mai mare bailout corporativ din Elveţia ar putea însuma de peste trei ori mai mult decât planul de salvare de 60 de miliarde de franci al UBS în 2008.

    Decizia guvernului în ceea ce priveşte ajutorul acordat băncii n-a rămas fără reacţie. Salvarea reînnoită pentru bancherii bine plătiţi a stârnit proteste. Aproximativ 200 de persoane s-au adunat luni în faţa sediului central al Credit Suisse din Zurich, scandând “eat the rich” şi aruncând cu ouă în clădirea situată în inima districtului financiar al oraşului.

    „Ne-am săturat de ideea că, dacă eşti suficient de mare, primeşti totul. Legea este schimbată pentru tine într-un weekend”, a declarat Christoph Rechsteiner, partener la firma de consultanţă fiscală MME din Zurich.

    Pe lângă garanţiile financiare, guvernul elveţian a fost de acord să modifice legislaţia care susţine consultarea acţionarilor, iar autoritatea de reglementare financiară a ţării a eliminat obligaţiuni ale Credit Suisse în valoare de aproximativ 16 miliarde de franci pentru a creşte capitalul de bază al băncii.

    „Dacă totul merge bine, UBS ar putea obţine un profit uriaş. Au cumpărat Credit Suisse pe nimic, iar acum guvernul suportă pierderile”, a mai spus Christoph Rechsteiner.

    În ciuda frustrării, experţii financiari au avertizat că există şanse foarte mici ca nota finală de plată să se încadreze în limitele stabilite de guvern, însă în cazul în care guvernul nu s-ar fi implicat, Elveţia ar fi plătit cu mult mai scump.

    În timpul crizei financiare mondiale, UBS a primit 6 miliarde de franci de la guvern şi a împărţit 54 de miliarde de franci de active riscante într-un fond susţinut de banca centrală.

    În timp ce guvernul a impus noi reglementări pentru bănci din categoria „too big to fail”, după criza din 2008, legislaţia n-a reuşit să pună stop scandalurilor şi problemelor de management care au distrus în final încrederea investitorilor în Credit Suisse.

    Guvernul elveţian a decis să nu pună în aplicare legislaţia şi a făcut presiuni pentru fuziune. Lipsa evidentă de încredere în propriile reguli s-ar putea dovedi foarte costisitoare pentru imaginea unuia dintre cele mai importante centre financiare din lume.

    „Acum avem două bănci care au avut nevoie să fie salvate de guvern, iar asta nu poate fi bine”, a declarat Manuel Ammann, director al Institutului Elveţian de Bănci şi Finanţe de la Universitatea St. Gallen.

  • Lovitură de proporţii pentru industria bancară din Elveţia după preluarea forţată a Credit Suisse: 40.000 de bancheri ar putea rămâne fără un loc de muncă, după ce UBS va reduce drastic poziţiile care se suprapun

    Salvarea Credit Suisse de către UBS ar urma să ducă la zeci de mii de concedieri, sectorul financiar elveţian pregătindu-se deja pentru o lovitură puternică din cauza acestei preluări controversate, scrie FT. 

    Se preconizează că activităţile interne ale Credit Suisse şi banca sa de investiţii, care au împreună peste 30.000 de angajaţi, vor suporta cea mai mare parte a reducerilor de personal, potrivit unor persoane familiare cu planurile UBS.

    Aceste persoane au adăugat că este prea devreme pentru a cuantifica câte roluri vor dispărea, dar ar putea fi vorba de până la o treime din cele 120.000 de locuri de muncă din grupul combinat, pe măsură ce UBS reduce o mare parte din banca de investiţii şi elimină rolurile care se suprapun în Elveţia.

    Preluarea a fost orchestrată de autorităţile elveţiene la sfârşitul săptămânii trecute, după ce acestea s-au alarmat de rata retragerilor de clienţi pe care Credit Suisse o suferea săptămâna trecută.

    Tranzacţia de 3 miliarde de franci elveţieni (3,25 miliarde de dolari) a fost criticată pentru pierderile suferite de deţinătorii de obligaţiuni şi pentru lipsa unui vot al acţionarilor cu privire la sindicat.

    Credit Suisse, care la sfârşitul anului 2022 avea puţin peste 50.000 de angajaţi, se afla deja în mijlocul unei ample campanii de reducere a locurilor de muncă, cu 4.000 de posturi reduse până acum în acest an.