BusinessMagazin

Tag: corina cretu

  • Comisarul Corina Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac

    Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de peste 90%.

    „Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru acest an acest risc de pierdere, la începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe programul operaţional”, spune comisarul.

    Corina Creţu a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centală şi de Est”, a spus Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa

    Viorica Dăncilă a spus că se va încerca găsirea unor soluţii pentru Pilonul I de pensii.

    ”Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este faptul că nu vom desfiinţa Pilonul II de pensii, dar nu exclud faptul că vom încerca să găsim soluţii pentru Pilonul I. Nu am date referitoare la Pilonul II în acest moment, dar se va face o analiză la Ministerul Muncii şi vom vedea. Încă o dată vă spun clar că Pilonul II de pensii nu se va desfiinţa”, a declarat premierul.

    Viorica Dăncilă a făcut luni o vizită în judeţul Bacău, alături de Corina Creţu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Amazing Grace”: Omagiu pentru Regele Mihai la „Vocea României”. Cine a câştigat marele premiu în valoare de 100.000 de euro

    Sezonul şapte al emisiunii „Vocea României” şi marele premiu în valoare de 100.000 de euro au fost câştigate de Ana Munteanu, adolescenta în vârstă de 16 ani, din Chişinău, din echipa lui Smiley.

    „Vă mulţumesc din tot sufletul că aţi avut încredere în mine. Această piesă este pentru voi”, a spus Ana Munteanu, dedicându-i publicului piesa „La Boheme”.

    În marea finală au fost patru concurente: Meriam Jane Ndubuisi din echipa lui Tudor Chirilă, Ana Munteanu din echipa lui Smiley, Zsuzsana Cerveni din echipa Loredanei Groza şi Andrada Creţu din echipa lui Adrian Despot.

    Pe cel de-al doilea loc s-a situat Meriam Jane Ndubuisi, pe locul al treilea, Zsuzsana Cerveni, iar pe cel de-al patrulea loc, Andrada Creţu.

     

  • Buzău: Maşina care a lovit un grup de persoane în faţa unei şcoli, condusă de directorare

    O maşină a intrat, miercuri, într-un grup de persoane, în centrul municipiului Buzău, şase oameni fiind răniţi.
     
    Purtătorul de cuvânt al ISU Buzău, George Creţu, declara, pentru corespondentul MEDIAFAX, că maşina care a intrat în grupul de persoane, aflate în centrul municipiului Buzău, a rănit cinci femei şi un bărbat.
     
    O a şaptea persoană a suferit atac de panică, potrivit sursei citate.
     
    Potrivit unor surse din cadrul Poliţiei, la volanul maşinii se afla directoarea şcolii în faţa căreia s-a produs accidentul, Monica Gheorghe.
     
    Aceasta ar fi lovit o poartă a şcolii, a intrat în panică şi, în loc să frâneze, a accelerat. Maşina a întrat într-un grup de părinţi şi bunici care îşi aşteptau copiii sa iasă de la şcoală.
     
    ”Din primele verificări efectuate la faţa locului a reieşit că o conducătoare auto, pe fondul unei manevre executate greşit, a acroşat poarta de acces în curtea unei instituţii şcolare. În urma impactului, şase persoane adulte – cinci femei şi un bărbat – au suferit vătămari corporale”, arată IPJ Buzău.

  • Reconstrucţia în urma dezastrelor naturale va fi finanţată în proporţie de 95% din fonduri europene

    Propunerea iniţială a Comisiei, de cofinanţare 100% a unor astfel de operaţiuni, nu a fost reţinută, precizează Corina Creţu. În acelaşi timp, actuala soluţie va permite acestei finanţării necesare să ajungă prompt în regiunile afectate de dezastre naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Politico: Stilul de lucru al Corinei Creţu a determinat demisia mai multor colaboratori. Reacţia comisarului european

    Site-ul Politico.eu. scrie că, potrivit unor foşti şi actuali angajaţi ai cabinetului Corinei Creţu, biroul comisarului desemnat de România este în haos, după plecarea mai multor membri ai personalului, printre care şeful său de cabinet, adjunctul acestuia şi responsabilul de comunicare.

    Numărul neobişnuit de mare de demisii – opt din 19 angajaţi ai biroului său au plecat în 12 luni – vine pe fondul îngrijorărilor privind programul lejer de lucru al comisarului şi privind tendinţa sa de a îmbina călătoriile oficiale cu cele private şi de a cere angajaţilor săi să îndeplinească sarcini personale, precum spălarea rufelor, cumpărături sau transportarea unor membri ai familiei cu maşina, au precizat sursele citate de Politico.

    Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu o vor putea apăra. Personalul a devenit atât de îngrijorat că aceasta îşi ia prea mult timp liber, încât şeful său de cabinet a avertizat cu privire la blocarea programului.

    Politico scrie că a discutat cu 11 foşti şi actuali angajaţi, dintre care mulţi au refuzat să facă declaraţii on the record. O copie a programului personal al comisarului din ultimele 12 luni, obţinută de Politico, arată că, adesea, Corina Creţu nu avea nicio întâlnire programată lunea, joia şi vinerea. Surse din cadrul personalului au declarat că “programul deschis” înseamnă că de obicei nu lucrează în acele momente.

    Dintre cei 28 de comisari europeni, Creţu are una dintre cele mai mari rate de absenţă la reuniunile săptămânale ale Comisiei, lipsind de la aproape un sfert dintre acestea.

    Creţu, un politician de 48 de ani care a lucrat ca jurnalist în tinereţe, a dovedit lipsă de consideraţie faţă de regulile Comisiei, alimentând frustrarea membrilor cabinetului său, au precizat sursele. De exemplu, Creţu fuma în biroul său, încălcând o regulă valabilă în toată instituţia, au afirmat foşti şi actuali angajaţi.

    “Toată lumea îi spunea «Nu poţi face asta», dar ea răspundea că «în România, un ministru poate face ce vrea»”, ar fi povestit un fost angajat.

    Problemele Corinei Creţu la Bruxelles intervin într-un moment dificil pentru România pe scena europeană. Ea a fost numită de Victor Ponta, care a demisionat luna trecută din postul de premier şi este acuzat de corupţie. Potrivit unor surse, Creţu le-ar fi spus angajaţilor săi că intenţionează să candideze pentru o funcţie publică în România pe viitor, scrie Politico.

    Potrivit unui oficial de la CE, până în prezent nu au existat plângeri oficiale despre comportamentul lui Creţu sau investigaţii legate de personalul său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că ea este “un membru solid al echipei Juncker şi face o treabă bună”.

    Într-un interviu de săptămâna trecută pentru Politico, Creţu a spus că are un program complet de lucru şi călătorii. Ea a recunoscut că încearcă să-şi programeze cât mai puţine întâlniri, dar a adăugat că petrece mult timp documentându-se pentru acestea.

    Creţu, despre acuzaţiile din Politico: Sunt uluită. Nu vreau să transform CE într-o casă a bârfelor

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se declară “uluită” de “atacul” dintr-un articol publicat de Politico pe tema programului său lejer de lucru şi a faptului că aproape jumătate din angajaţii de la cabinetul ei au demisionat din cauza modului în care i-ar trata.

    “Nu am ce să răspund pentru că nu vreau să transform Comisia Europeană într-o casă a bârfelor. Eu cred că sunt date concrete şi, din acest punct de vedere, vă asigur de onestitatea şi integritatea mea. Sunt uluită de acest atac şi suntem toţi şocaţi, inclusiv în cabinet, pentru că nu există nicio evidenţă, nicio bază faţă de nimic din ce se scrie acolo”, a declarat, joi, comisarul european, care a participat la reuniunea de la Bucureşti a Grupului de comunicatori ai politicii de coeziune (grupul INFORM).

    Creţu a mai spus că nu ştie la ce săptămână se referă programul său la care face referire articolul şi a dat asigurări că programul său este foarte încărcat.

    “Eu nu ştiu ce săptămână anume a primit acel jurnalist din partea celui frustrat din cabinetul meu care a oferit acel program, dar eu vă rog să luaţi programul meu pe tot anul şi să-mi spuneţi dacă nu aveam şi eu dreptul la un weekend, care este citat acolo şi care este printre puţinele weekend-uri pe care mi le-am luat într-un an de zile”, a afirmat Creţu.

    Comisarul european a mai spus că articolul publicat de Politico “nu are nicio legătură cu jurnalismul de investigaţie sau de orice alt fel” şi că îşi doreşte să fie judecată în funcţie de realizările sale din ultimul an.

    “Am anunţat( joi, la Bruxelles – n.r.) că pentru perioada 2014-2020 am adoptat toate programele operaţionale, 205 programe operaţionale pentru cele 28 de state membre, am vizitat 24 de ţări în acest an încercând să rezolvăm problemele, unele ţări le-am vizitat de două ori, cum sunt Italia şi Grecia pentru care am adoptat măsuri excepţionale într-o situaţie de criză excepţională. Pe lângă aceste programe operaţionale sigur că am încercat să reducem dezangajarările de fonduri şi, fiind în România, sunt bucuroasă să spun că faţă de estimările pe care le aveam cu un an în urmă, practic aceste dezangajară de fonduri au scăzut cu 90%, potrivit estimărilor DG Regio”, a adăugat Corina Creţu.

     

  • CE adoptă reguli noi pentru a ajuta ţările, inclusiv România, cu absorbţie redusă a fondurilor UE

    CE a adoptat, luni, o versiune revizuită a orientărilor de finalizare pentru programele de politică regională din perioada 2007-2013, un document ce explică în detaliu paşii de urmat de către statele membre şi de către Comisie, în vederea finalizării programelor de politică de coeziune 2007-2013.

    Fondurile pentru această perioadă pot fi utilizate până la finalul anului 2015.

    “Prin intermediul grupului de lucru pe care l-am iniţiat imediat ce am devenit comisar pentru Politică regională, am conlucrat îndeaproape cu Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria pentru a le sprijini în utilizarea la maximum a fondurilor europene încă disponibile, aferente perioadei 2007-2013, în limitele reglementărilor aplicabile care cer ca aceste fonduri să fie cheltuite în cadrul unor proiecte până la sfârşitul anului 2015. După reuniunea Consiliului European din decembrie 2014, ne-am angajat să găsim soluţii care să asigure o utilizare rapidă şi cât mai eficientă a fondurilor alocate în perioada de programare 2007-2013, pentru a sprijini statele membre relevante să realizeze proiecte pe termen lung în următorii ani, folosind flexibilitatea regulilor existente”, a declarat, luni, comisarul Corina Creţu, citată într-un comunicat.

    “Până în luna martie 2017, statele membre vor trebui să depună un raport final în care să se menţioneze care au fost proiectele, să fie trecute în revistă cheltuielile şi să includă o declaraţie de finalizare ce atestă legalitatea şi conformitatea acestora din urmă. Revizuirea aliniază orientările de finalizare cu modificările de reglementare realizate de Consiliu şi de Parlamentul European la sfârşitul anului 2013. Ea simplifică o serie de proceduri de finalizare în ce priveşte instrumentele de inginerie financiară şi în termeni de «etapizare» («phasing») – procesul de iniţiere a unui proiect într-o anumită perioadă de programare şi de finalizare a lui în cea următoare”, a explicat Corina Creţu.

    Printre noutăţile din orientările de finalizare se află o componentă de “10% flexibilitate”, care va permite cheltuieli cu 10% mai mari într-un program pentru o anumită prioritate, dacă ele sunt compensate cu o reducere echivalentă a celor pentru o altă prioritate din cadrul aceluiaşi program.

    Revizuirea clarifică faptul că instrumentele de inginerie financiară vor putea continua să investească în economia reală şi în anul 2016.

    Totodată, procedurile ce gestionează modul în care proiectele pot fi etapizate pentru a continua din perioada de programare 2007-2013 în cea 2014-2020 au fost simplificate şi raţionalizate.

    “Pot fi obţinute rezultate deosebite prin intermediul reglementărilor existente şi cu ajutorul grupului de lucru. Acesta din urmă furnizează soluţii specifice de ţară şi pe termen scurt pentru a sprijini statele membre să accelereze absorbţia fondurilor europene. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă”, a afirmat Corina Creţu, adăugând că se observă deja progrese în implementarea programelor 2007-2013.

    România se numără printre cele opt state membre cu o absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune mai mică de 60%. Potrivit cifrelor publicate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie curentă este de 53,12%.

  • Corina Creţu şi Transparency International au lansat un proiect pentru o bună utilizare a fondurilor UE

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a prezentat joi, la Berlin, proiectul-pilot intitulat “Acorduri de integritate”, elaborat împreună cu organizaţia Transparency International, proiect care îşi propune să garanteze buna utilizare a fondurilor europene.

    Proiectul-pilot face parte dintr-o serie de măsuri noi, luate de Comisia Europeană cu scopul de a ajuta statele membre, regiunile şi oraşele să gestioneze eficient investiţiile Uniunii Europene.

    “Acordul de integritate” a fost elaborat de Transparency International pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă în îmbunătăţirea transparenţei activităţii şi creşterea încrederii în procedurile de achiziţii publice. Comisia vizează concluzionarea acordurilor de integritate pentru mai multe proiecte co-finanţate prin Fondul european de dezvoltare regională şi Fondul de coeziune.

    “Prin intermediul acestui proiect ne intensificăm eforturile care vizează protejarea fondurilor Uniunii împotriva fraudei şi corupţiei. Fondurile europene constituie o adevărată sursă de investiţii publice în statele membre, de aceea nu tolerez risipa. Parteneriatul nostru cu Transparency International este o ocazie excelentă de a trata această problemă într-o manieră pro-activă şi preventivă”, a a declarat comisarul Corina Creţu.

    La rândul său, Miklos Marschall, directorul executiv adjunct al Transparency International, a precizat că acordurile de integritate joacă “un rol important în protecţia fondurilor Uniunii Europene împotriva fraudei şi a corupţiei, deoarece sporesc transparenţa, încrederea şi gradul de responsabilizare, contribuie la buna reputaţie a autorităţilor contractante, reduc costurile şi stimulează concurenţa prin proceduri mai bune de achiziţii publice”.

    Conform comunicatului CE, acordul de integritate va fi sub forma unui document juridic între autoritatea contractantă si ofertanţi, prin care părţile se vor angaja să respecte o procedură de atribuire transparentă şi eficace. Pentru a garanta un grad ridicat de responsabilitate, acordul va avea în componenţă şi un sistem de monitorizare derulat de o organizaţie a societăţii civile.

    “Statele membre sunt puternic încurajate să profite de această iniţiativă, răspunzând apelului de manifestare a interesului care va fi lansat în mai 2015. În data de 5 mai, Transparency International va organiza o conferinţă la Bruxelles pentru promovarea acordurilor de integritate. Experienţa acumulată prin aceste proiecte pilot va fi ulterior împărtăşită administraţiilor publice din Europa”, se arată în comunicat.

    Acordurile de integritate sunt un instrument dezvoltat de Transparency International în anii ’90 pentru a sprijini guvernele, firmele şi societatea civilă care se angajează în combaterea corupţiei în domeniul achiziţiilor publice, fiind puse în aplicare în întreaga lume.

    Ele promovează rentabilitatea economică şi buna guvernare, dar pot de asemenea încuraja schimbări instituţionale, precum folosirea sistemelor de achiziţii publice electronice, simplificarea procedurilor administrative, îmbunătăţirea cadrului legislativ şi promovarea bunei guvernări.

    Proiectul pentru protecţia fondurilor UE este împărţit în două etape. Prima va începe la 1 iunie 2015 şi se va desfăşura pe durata a nouă luni. Este vorba despre o fază pregătitoare care vizează asigurarea participării autorităţilor naţionale şi a organizaţiilor societăţii civile din mai multe state membre, precum şi identificarea proiectelor potenţiale pentru punerea în aplicare a mecanismului de integritate. De asemenea, în cadrul proiectului va fi dezvoltat un mecanism de monitorizare pentru a măsura eficienţa acordurilor de integritate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea transparenţei şi creşterea gradului de responsabilitate.