BusinessMagazin

Tag: context

  • Statul în care partidul de la guvernare care a câştigat IERI alegerile europarlamentare, dar a fost demis ASTĂZI prin moţiune de cenzură

     
    Parlamentul Austriei a aprobat luni după-amiază moţiunea depusă de Partidul Social-Democrat (SPÖ, centru-stânga) împotriva Guvernului condus de cancelarul Sebastian Kurz, liderul formaţiunii de centru-dreapta Partidul Popular Austriac (ÖVP). Moţiunea social-democrată a fost susţinută şi de Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) şi de mişcarea JETZT (ACUM, de stânga).
     
    Partidul Popular (OVP), condus de cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, s-a clasat pe primul loc în urma scrutinului europarlamentar, în creştere cu aproximativ 7,5% faţă de rezultatul înregistrat la alegerile din 2014, potrivit unei proiecţii, informează site-ul Politico Europe. Astfel, Partidul Popular  a obţinut 34,5% din voturi, rezultat în urma căruia formaţiunea lui Kurz ar obţine şapte din cele 18 locuri ale Austriei în Parlamentul European.

  • Ce produse vor românii să îşi cumpere. Cele mai noi trenduri: Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare

    Trendurile de consum se schimbă în peisajul retailului românesc în contextul în care creşterile de salarii din ultimii ani, corelate cu tendinţele promovate la nivel global, sporesc apetitul românului pentru produse de înaltă calitate. cum se reflectă pe rafturile magazinelor rafinarea gusturilor românilor?

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 

    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.

    Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

  • Românii sunt din ce în ce mai bogaţi? Ce spun retailerii

    „Piaţa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult pe rafturi în ultimii ani. Totul este despre diversificare, originalitate, oamenii merg spre achiziţia de produse cu mai puţine grăsimi, mai puţin zahăr”, a observat Robert Hellwagner, CEO al Selgros, în cadrul conferinţei ZF Retail 2019. 
    Perspectiva retailerului german are în vedere atât clienţi mici şi mari, sectorul HoReCa, magazine tradiţionale şi chiar şi persoane fizice.
    Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în primele trei luni din acest an cu 8,4%, avans susţinut de mobilă, haine şi electro-IT. Chiar dacă mai timid, şi vânzările de alimente, băuturi şi tutun au crescut cu 3%. Aşa cum spune Hellwagner, „consumul este în ADN-ul ţării”. La o primă vedere, românii cumpără mai mult, dar retailerii atrag atenţia că în ultimii ani au început să se orienteze mai des şi înspre „produsele aflate pe raftul de sus” – chiar dacă România este privită din multe direcţii drept o piaţă de discount.


    „O piaţă de discount nu înseamnă calitate proastă. Cred că clienţii de aici caută calitate. Probabil în industria noastră, importanţa serviciilor oferite pe lângă produse va creşte în următorii ani”, apreciază Frederic Lamy, CEO al retailerului de bricolaj Leroy Merlin, notând un trend interesant şi în acest sector.
    Surpriza nu este mare pe acest segment, deoarece spiritul românesc de meşter a alimentat necesitatea de a face mereu câte ceva în casă, de a renova sau a adăuga câte un element în plus. „Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi pe care îi numiţi meseriaşi şi ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi”, spune Lamy.
    Acest trend de „premiumizare” este condus de locuitorii marilor oraşe din ţară, unde salariile sunt mai mari, iar oamenii îşi permit să consume diferit. În rândul tinerilor, impactul ideologiei de a trăi o viaţă mult mai sănătoasă împânzită de „eco” şi „bio” se reflectă în rafturile pe care au început să apară nume noi, dar şi în lansările noi de branduri de pe piaţa locală. Aşa a decis conglomeratul L’Oréal să aducă în România primul magazin monobrand Yves Saint-Laurent. „Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă în calitate, în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi”, a spus Vanya Panayotova, CEO al L’Oréal.
    Entuziasmul francezilor de a „invada” piaţa din România este de fapt un pariu ambiţios pe nevoia oamenilor de a se afirma, alimentată de social media. Panayotova spune chiar că „această exprimare a devenit un motor pentru piaţa de cosmetice şi este principalul motiv pentru care deschidem magazine”. Cu toate acestea, retailerii de îmbrăcăminte şi încălţăminte sunt cei care observă şi tendinţe de a cumpăra scump care nu pot fi explicate, mai ales prin comparaţie cu vecinii din regiune, ori din Europa. Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo, care operează pe piaţa locală brandurile Kenvelo, Tom Tailor, Lee Cooper, Timeout şi Only şi în total are aproximativ 140 de magazine în România, sesizează schimbările de paradigmă prin care au trecut românii în ceea ce priveşte consumul.
    „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără textile, dar nu cumpără apartamente, sau invers. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii au bani să cumpere şi haine, şi apartamente, iau mai multe credite de la bancă. Este incredibil!”, a spus Besadoux. Tot el observă un trend cel puţin ciudat în privinţa consumului de produse din gama premium, un fenomen pe care el îl cataloghează „împotriva logicii”. Românii din oraşele mai mici din ţară cumpără produse mult mai scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. Pe segmentul de încălţăminte, clienţii din România urmează acelaşi trend, unde preţul rămâne încă un factor important, însă acesta a ajuns să fie mai mult privit în raport cu calitatea decât ca atare.
    „Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul este atent şi la brand. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs”, spune Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România. Produsele şi preferinţele consumatorilor nu sunt singurele care au făcut pasul înspre premiumizare şi personalizare, comunicarea de brand urmând aceleaşi tendinţe. Consumatorii nu mai reacţionează la fel de mult la vedete ca ambasadori de brand, iar imaginea unei personalităţi nu mai are acelaşi impact în marketing şi nu mai aduce automat „ştampila” de premium. „Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice, vedete, persoane cunoscute, acum este mai relevant pentru consumator ce primeşte, în linie cu ce îşi doreşte el. Nu mai contează ce reclame ai la televizor sau ce ai pe stradă, deşi bineînţeles că le vom păstra şi pe acelea, cât contează contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte”, atrage atenţia Alexandra Rîştariu, sales manager al Mondelez România, producătorul unor branduri precum Milka, Poiana, Oreo, Halls şi BelVita.
    Cu toate acestea, deşi există deviaţii împotriva logicii, trendul de premiumizare rămâne caracteristic momentan oraşelor mari, în special Bucureştiului. Aici oamenii aleg mai des produsele de pe raftul de sus, unde Selgros a observat cel mai pregnant referitor la HoReCa alegerile mai elevate ale oamenilor, unde L’Oréal a decis să intre în mallul Băneasa Shopping City cu Yves Saint-Laurent, unde şeful grupului Montecristo îi vede pe toţi aceşti români care au bani şi pentru apartamente, şi pentru haine, şi pentru electrocasnice.

  • Cine a tras lozul cel mare la bursa românească?

    Circa 86 milioane de lei urmează să fie transferaţi ca dividende de Banca Transilvania, Digi Communications, Electrica şi Conpet Ploieşti lui Horia Ciorcilă, preşedinte şi unul dintre membrii fondatori ai băncii de la Cluj, Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, şi fraţilor Pavăl, proprietarii Dedeman şi cei mai activi antreprenori în companii de energie din România.

    Prin urmare, cei patru investitori sunt cei mai mari câştigători ai bursei româneşti în anul 2019 în contextul în care conturile acestora urmează să fie alimentate cu două treimi din valoarea totală a dividendelor pe care le vor primi cei mai mari antreprenori.

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit din România în funcţie de activele gestionate, urmează să-şi remunereze investitorii, printre care şi fondurile de pensii private Pilon II, dar şi SIF-urile, cu un dividend brut de 0,17 lei pe acţiune, echivalentul unui randament de circa 8% la preţurile de tranzacţionare de la începutul lunii mai. Banca va acorda de asemenea şi acţiuni gratuite în toamna acestui an, fiind alături de Teraplast Bistriţa singurele companii listate care au şi această practică de remunerare a investitorilor.

    Horia Ciorcilă, preşedinte al consiliului de administraţie al băncii şi unul dintre membrii fondatori, controlează 4,42% direct şi indirect cu acţionarul BT Castorius Limited, potrivit datelor din cel mai recent raport anual. Ciorcilă are investiţii de 1,2 milioane de lei la SIF Moldova, al doilea cel mai mare acţionar instituţional individual al băncii de la Cluj (7,18%), după Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (8,6%).

    Digi Communications împlineşte în această lună doi ani de la listarea la Bucureşti, interval de timp în care acţiunile s-au depreciat cu circa 40% ca urmare a unui rezultat net în scădere dar şi ca urmare a afirmaţiilor politice cu privire la politica de investiţii a Pilonului II la această companie. Pentru a-i „îmbuna” pe investitori, acţionarii Digi au decis anul acesta să-i recompenseze cu dividende, pentru al doilea an consecutiv.

    Zoltan Teszari, orădeanul care controlează Digi, urmează să primească dividende de circa 30 mil. lei.

    Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj din România, au investit masiv în ultimii ani la bursa de la Bucureşti. Ei au încasat deja dividende de la Alro Slatina, companie la care au un pachet de 23,2%, şi urmează să primească alte circa 20 milioane de lei de la Electrica şi Conpet Ploieşti. Fraţii Pavăl sunt acţionari şi la Transelectrica, compania care nu va acorda dividende din profitul pe 2018.

    Pe lista celor mai mari antreprenori care urmează să încaseze anul acesta dividende se numără şi Radu Dimofte de la Sphera, Gheorge Iaciu, acţionarul majoritar al dezvoltatorului imobiliar Impact, Victor Bostan, acţionar minoritar şi directorul general al Purcari.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Geanina Băbiceanu, market director { Mars România }

    •   Are o experienţă de peste 20 ani în domeniul FMCG, ocupând poziţii de management în departamentele de marketing şi vânzari ale unor companii din industrie precum Lactalis România, Intersnack România sau Kraft Foods.
    •   S-a alăturat echipei Mars în 2009, în cadrul diviziei Wrigley din România, ca regional marketing director.
    •   Principalele reguli după care se ghidează în carieră sunt acelea de a lucra pentru o companie cu care împărtăşeşte aceleaşi valori şi principii şi de a accepta doar roluri care îi vor face plăcere şi o vor provoca la nivel profesional, ajutând-o să se dezvolte şi să înveţe lucruri noi.
    •   Sfatul său pentru cineva care doreşte să înceapă o carieră în acest domeniu este de a o începe într-o companie care îşi asumă un scop şi un impact pozitiv în societate, pe termen lung, deoarece consideră că acest lucru creează o legătură extraordinară între tine ca profesionist şi companie, şi setează un nivel foarte bun de motivare personală, şi de a avea răbdare şi de a accepta că fiecare etapă este importantă în dezvoltarea ca profesionist.

    Cifră de afaceri (2017): 503 mil. lei
    Profit (2017): 28,9 mil. lei
    Număr de angajaţi: 213

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Adriana Grigorescu, director comercial { Rompetrol Downstream }

    •   Adriana Grigorescu a preluat funcţia de director comercial al Rompetrol Downstream în februarie 2017.
    •   Lucrează în cadrul grupului, din 2002, când a fost deschisă prima staţie Rompetrol din Ploieşti.
    •   Adriana Grigorescu a absolvit Facultatea de Chimie, dar nu a activat niciodată ca profesoară.

    Cifră de afaceri (2017): 8,87 mld. lei
    Profit (2017): 168 mil. lei

  • Care sunt motivele pentru scăderea uriaşă a profitului celui mai mare producător de smartphone-uri din lume

    Producătorul sud-coreean Samsung a raportat profituri extrem de scăzute în primul trimestru din 2019, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul în care preţurile pentru chipuri au scăzut spectaculos iar cererea pentru ecrane continuă să încetinească, potrivit BBC.

    Gigantul sud-coreean din industria electronicelor a raportat un profit net de doar 4,3 miliarde dolari pentru primele trei luni încheiate în martie, cu 57% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă în linie cu aşteptările Samsung.

    „Uitându-ne spre al doilea trimestru, noi la Samsung ne aşteptăm să vedem îmbunătăţiri în piaţa de chipuri de memorie, în contextul în care cererea se va îmbunătăţi pentru produsele mobile, însă preţurile ar mai putea scădea”, a transmis compania.

     

  • Când schemele de beneficii nu mai sunt suficiente

    “Vreau să muncesc mult, dar când vreau eu”, „Vreau să muncesc mult şi repede, dar să decid eu asupra procedurii”, „Vreau ca munca mea să aibă o semnificaţie pentru mine” sunt câteva exemple ale nevoilor angajaţilor de astăzi, a căror motivare începe din ce în ce mai mult să treacă de schemele clasice de beneficii extrasalariale. „Motivarea este un termen foarte des folosit în literatură, dar învechit la momentul acesta. Nu se mai vorbeşte atât de mult de motivare şi este şi foarte greu să spui că un om nu este motivat. Este imposibil să nu fie motivat de ceva, nu este motivat de ce ai vrea tu să fie motivat. Abordarea care astăzi se utilizează cu precădere este dacă angajaţii sunt implicaţi în muncă în direcţia în care tu vrei să fie: depun energie, le pasă, se responsabilizează, sunt entuziaşti, creativi. Termenul folosit astăzi este „engagement” (implicare), spune prof. dr. Dragoş Iliescu, specializat în psihologie organizaţională şi care predă în cadrul Facultăţii de Psihologie a Universităţii din Bucureşti.
    Din punctul de vedere al profesorului, reţeta succesului pentru a menţine un angajat implicat la locul de muncă este ca angajatorul să îi ofere mai multe resurse decât cerinţe. Astfel, explică profesorul, fiecare manager ar trebui să se uite în organizaţia sa şi să vadă care dintre cerinţe pot fi evitate: deadline, volum de muncă, target etc. şi care sunt resursele pe care i le poate pune la dispoziţie angajatului: flexibilitate, feedback etc. Prin înclinarea balanţei în favoarea resurselor, există o şansă mult mai mare de a păstra angajatul implicat şi entuziast. „Când există mai multe cerinţe decât resurse, stresul intervine şi ajungi treptat în burnout, dacă starea persistă. Generezi entuziasm şi implicare prin echilibrul pe care îl creezi între resurse şi cerinţe.”
    De asemenea, semnificaţia personală atribuită activităţii sau sentimentul controlului angajatului asupra muncii pot constitui resurse importante.Profesorul mai spune că menţinerea angajatului la un nivel mare de implicare la job nu este un proces individual, ci este generată de mai multe variabile de context.
    „Motivaţia era văzută ca un proces individual: un om este motivat de ceva, un altul de altceva, şi asta face ca managementul să fie aproape imposibil, pentru că, deşi lucrezi cu oameni, este dificil să lucrezi cu fiecare în parte. Este greu de gestionat. Motivaţia, deşi pare a fi un lucru individual, este generată de variabile de context, care ţin de muncă în general, nu de variabile individuale. Şi asta este foarte bine, pentru că asta face managementul, se ocupă de contextul muncii.”
    Orice job este caracterizat de cerinţe care sunt inevitabile, cum ar fi targetul, volumul de muncă, deadline-urile. Angajatorul poate să contrabalanseze aceste cerinţe prin alocarea de resurse, dintre care unele critice.
    „O parte dintre resursele care au impact semnificativ sunt: sprijinul, feedbackul – o resursă absolut critică – poţi gestiona un volum foarte mare de muncă şi în condiţii de stres dacă ţi se spune în mod constant dacă ceea ce faci este bine sau nu. O organizaţie bazată pe feedback este una care, în general, creează o implicare mult mai mare. Semnificaţia personală a muncii este o altă resursă importantă”, mai spune Dragoş Iliescu.
    În momentul în care cerinţele sunt mai multe decât resursele, angajatul, expus la stres în mod constant, poate avea un sindrom denumit burnout, care se manifestă prin epuizare fizică şi psihică, dar şi prin cinism.
    „Burnoutul se traduce prin epuizare, o traducere care nu este tocmai bună. Nu este un sindrom clinic. În mod evident, ţine de stres prelungit. Stresul acut este o parte integrantă din viaţa noastră şi nu ai cum să-l eviţi. La sfârşitul unei perioade prelungite de stres cronic, ajungi într-un sindrom ciudat, care are o componentă emoţională şi una comportamentală, dar care nu reprezintă un diagnostic.”
    Burnoutul duce la afecţiuni psihiatrice, precum depresia. Este asociat de asemenea cu afecţuni fizice severe, în mod special cardiace, care sunt ireversibile: „Din burnout ieşi, dar din boala de inimă dezvoltată din cauza stresului nu ieşi”.
    Specialistul recomandă ca, dacă o persoană crede că a intrat într-o asemenea stare de epuizare, să apeleze la un psiholog, care îl va ajuta să depăşească momentul.
    „O persoană care este în burnout prezintă epuizare fizică şi mentală, este fără vlagă, fără chef de nimic. Nu se mai bucură de nimic. Burnoutul are ca efecte şi cinismul, un tip de agresivitate pasivă prin care angajaţii privesc lumea. Foarte pe scurt, aş zice că este o stare psihologică, iar acest sindrom apare după expunerea îndelungată la stres. Se rezolvă destul de uşor dacă este identificat. Fiind în tărâmul psihologiei, aceasta este foarte bine echipată pentru a rezolva sindromul de burnout. Cu alte cuvinte, dacă bănuieşti că eşti în burnout, discută cu un psiholog.”

    Angajatul milenial – 
    o bătaie de cap. Mit sau adevăr?
    „Am făcut împreună cu câţiva colegi o serie de studii interesante axate pe evoluţii intergeneraţionale. Într-adevăr, există diferenţe rezonabil de mari între generaţii. În principiu, acestea sunt caracterizate de faptul că o generaţie dobândeşte valorile pe care le are, felul în care vede lumea, în urma experienţelor care au marcat-o. Spre exemplu, părinţii mei erau copii în vremea războiului. Au fost adolescenţi în timpul marii foamete de după război. Este imposibil ca o asemenea experienţă să nu te marcheze. Generaţia care a trecut prin acele lucruri va preţui mai mult decât orice siguranţa, securitatea”, exemplifică specialistul.
    Angajaţii tineri, care fac parte din generaţia Millennials şi care au crescut într-un mediu democratic, abundent în resurse, luând contact cu tehnologia încă de la vârste fragede, se deosebesc la nivel de valori dar şi comportamental de generaţiile din urmă. „Eu sunt copilul Revoluţiei, este imposibil ca momentele acelea să nu mă fi marcat. Generaţia milenială este născută într-un mediu deja democratic, deja fertil pentru creativitate. Evenimentele care erau tipice pentru societatea în care ai crescut persistă şi se imprimă în felul în care se comportă, visează, felul în care construieşte o generaţie şi după ce aceasta a depăşit etapele de adolescenţi sau de copii.” Generaţia Millennials şi generaţia Z, care o precede, sunt caracterizate de o inteligenţă mai mare, de o conştiinciozitate ridicată, dar şi de o instabilitate emoţională mai ridicată.
    „Generaţia tânără este percepută ca fiind mai puţin ataşată de organizaţie. Ce rezultă destul de clar din studiile noastre este că există o schimbare în variabilele individuale, creşte inteligenţa, creşte conştiinciozitatea – atunci când se responsabilizează sunt foarte responsbili –, creşte extraversia – uşurinţa cu care vorbeşti despre tine şi comunici –, creşte instabilitatea emoţională. Noile generaţii sunt mai instabile emoţional decât vechile generaţii, îşi controlează mult mai greu impulsurile.”
    În ciuda opiniei generale, „copiii din ziua de azi” sunt mai inteligenţi decât generaţiile anterioare. La fiecare decadă, media coeficientului de inteligenţă creşte în România cu trei puncte, fenomen denumit Flynn.
    „În spaţiul public se vehiculează ideea că reprezentanţii generaţiei de 18 ani de astăzi sunt nişte incapabili. Ce ştim, de fapt, din date, este că sunt mai inteligenţi decât eram noi. Cam cu trei puncte de IQ pe decadă, asta înseamnă că la o diferenţă de 20 de ani media generaţiei mai noi este mai mare cu 6 puncte de IQ.”
    O altă diferenţă semnificativă între mileniali şi generaţia anterioară se referă la nevoia de siguranţă şi securitate care la cei mai tineri nu este atât de pregnantă. Astfel, cei născuţi după Revoluţie, crescuţi într-un mediu perceput ca fiind sigur şi care oferă resurse multiple, nu pun atât de mare accent pe conservarea resurselor şi pe siguranţă şi securitate.
    „Generaţiile tinere au crescut într-o lume în care abundă resursele. Când eşti crescut stând la coadă la pâine pentru a prinde o jumătate de pâine de om, nu ai resurse şi te formezi în direcţia conservării resurselor. Noua generaţie a crescut într-un context al abundenţei.” Diferenţele dintre generaţii există şi la nivelul valorilor. Dragoş Iliescu observă cum tinerii adoptă mult mai puternic modelul vestic de individualism, faţă de generaţiile anterioare, care erau caracterizate de colectivism – preţuirea faptului că toţi sunt la fel.
    „România este în mod marcant o cultură colectivistă. Tipic într-o cultură colectivistă este că preţuieşte faptul că toţi sunt la fel. E aversivă faţă de merit, cum să fii altfel decât ceilalţi? E rău. Sunt multe alte ţări care au aceste tendinţe, cum ar fi ţări din Orientul Mijlociu, Asia de Sud-Est. Noile generaţii din România se îndreaptă mai mult către o cultură individualistă, precum culturile occidentale, ale căror valori le preluăm din ce în ce mai mult. Noua generaţie este masiv individualistă”, mai spune Dragoş Iliescu. Crescuţi într-un mediu în care sunt obişnuiţi cu feedback imediat (reţelele sociale, spre exemplu, în care imediat după o postare generează feedback – like, comentariu etc.), tinerii sunt dependenţi de această formă de validare sau, după caz, invalidare, a muncii lor. Instabilitatea emoţională ridicată îi face să fie mai afectaţi de un feedback negativ decât ar fi un angajat dintr-o altă generaţie.
    Un alt aspect care caracterizează generaţia tânără de angajaţi se referă la instabilitatea la locul de muncă. Dragoş Iliescu explică faptul că tinerii tind să fie mai flexibili când vine vorba de locul de muncă şi ca urmare a oportunităţilor mult mai diversificate decât în anii de comunism, de exemplu, când cele mai multe persoane făceau carieră numai într-un singur loc.
    „Sunt două forţe care acţionează aici: pe de-o parte faptul că sunt mai multe oportunităţi. Un al doilea lucru, care este tipic pentru mileniali, este că nu se mai asociază cu organizaţia. Acel «Nu plec de aici că am vorbit cu oamenii şi mi-am dat cuvântul» nu mai este în raport cu organizaţia, ci cu o cauză. În momentul în care cauza cu care ei se identifică poate fi servită mai bine în altă parte, va pleca în altă parte.” De asemenea, tinerii angajaţi au nevoie de sentimentul că se dezvoltă încontinuu, spre deosebire de generaţiile din urmă. Dacă înainte, când după ce angajatul învăţa tot ce putea face la locul de muncă considera că din acel moment este cu adevărat productiv, tinerii angajaţi simt nevoia de dezvoltare continuă.
    „Ai foarte mulţi tineri adulţi care zic: sunt de doi ani în jobul ăsta şi simt că nu mai am ce învăţa, deci plec în altă parte. Din nou, acest aspect este tipic individualist – construieşti la dezvoltarea proprie şi când simţi că nu mai pui cărămizi la construcţie, te duci în altă parte.”
    Generaţia nouă de angajaţi, generaţia Z, nu se diferenţiază de mileniali în zona de calitate, ci de cantitate. Trendul se continuă, aceştia fiind şi mai instabili emoţionali, şi mai conştiincioşi, şi cu un IQ mai ridicat.

  • Ce se va întâmpla cu clienţii băncilor în lumea din ce în ce mai digitalizată a industriei. Vor dispărea bănci din România în următorii 10 ani? – VIDEO

    “Nu construieşti succes doar uitându-te la business. Trebuie să te uiţi la cine eşti şi să adaugi valoare în lanţ – dacă nu faci acest lucru, lanţul va deveni din ce în ce mai scurt. Pentru asta ai nevoie de o minte deschisă – lumea se schimbă foarte rapid – deschiderea reprezintă cheia viitorului”, crede Petr Baron, CEO-ul TBIF Financial Services, compania mamă a TBI Bank. Potrivit executivului, grupul leton 4finance, din care TBIF şi, implicit, TBI Bank fac parte, reprezintă cel mai mare business de credite online din Europa, acesta fiind prezent nu doar pe pieţele europene, ci având activităţi chiar şi în Mexic şi Argentina. TBI Bank operează în Bulgaria, România şi Germania, deservind peste 1,4 milioane de clienţi, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei. Valoarea activelor totale ale TBI Bank în 2018 pentru România şi Bulgaria au ajuns anul trecut la 395,6 milioane de euro, iar profitul net, la 14,1 milioane de euro. În ceea ce priveşte portofoliul de credite în România, acesta a ajuns la 71 de milioane de euro anul trecut, fiind acordate 76.000 de credite, dintre care 10% online. În total, în România şi Bulgaria au fost acordate în total 400.000 de credite în 2018.
    „TBI Bank operează în prezent pe patru pieţe, având sediul central în Bulgaria, dar considerăm România  ca fiind locul în care avem cel de-al doilea sediu al companiei, avem o echipă mare aici”, descrie Petr Baron, CEO-ul companiei mamă a TBI Bank, importanţa pieţei locale când vine vorba despre activităţile instituţiei financiare pe care o conduce deopotrivă în România şi Bulgaria. „România reprezintă o parte importantă a afacerii noastre, cu circa 40% din activele noastre aici; un procent similar când vine vorba despre numărul total al angajaţilor se află în România, de aceea considerăm Bucureştiul a doua noastră casă”, explică Baron. Potrivit lui, compania are în România şi Bulgaria circa 1.500 de angajaţi – care au varii naţionalităţi, în contextul în care în tot grupul lucrează angajaţi cu peste 50 de naţionalităţi. „Credem că acesta reprezintă viitorul pentru afacerile care au trecut printr-un proces de transformare, trebuie să ai experienţe diferite, opinii diferite în echipe şi încurajăm foarte mult ideea aceasta de varietate a echipei în interiorul organizaţiei”, explică Petr Baron.
    Transformarea este, de altfel, cuvântul cheie pentru industria pe care o reprezintă, în contextul provocărilor aduse de valul digitalizării. „Aş vrea să cred că în acest context nu vorbim despre supravieţuire, ci despre dezvoltare. TBI are un avantaj competitiv în contextul în care nu avem dimensiunile giganţilor din domeniu, cărora le este greu să facă transformări – industria financiară de acum se află într-un punct de inflexiune, de transformare, în care clienţii aşteaptă mult mai mult, în fiecare zi.” Pe de altă parte, şi reglementările din domeniu – cum ar fi directiva europeană PSD2 (varianta revizuită a Payment Services Directive, Directiva Serviciilor de Plăţi), care se aplică începând de anul trecut în ţările europene, la doi ani de la intrarea în vigoare a normei – vor contribui la a-l face pe client cu adevărat rege: „Clientul va putea să ia decizii în ceea ce priveşte serviciile financiare pe care le foloseşte în câteva clicuri”.  Nu ar fi trebuit să fie regele şi până acum? Potrivit lui Petr Baron, aceasta nu a fost neapărat un mod de lucru în trecut. „Din păcate, în multe industrii, inclusiv în banking, exista o opinie care spunea că «We will build, and they will come» (Noi vom construi, iar ei vor veni – n.red.), dar într-o abordare digitală nu se mai poate întâmpla acest lucru.”
    El observă că în prezent clientul are o multitudine de opţiuni şi îi va fi foarte uşor să îşi schimbe furnizorul de servicii – fie acestea şi financiare. „Organizaţiile trebuie să devină mult mai orientate către client încă de pe plan intern. Băncile au tendinţa să fie mai rigide, poate şi datorită modului în care bancherii obişnuiau să privească lucrurile – Suntem bancheri, suntem foarte serioşi, suntem profesionişti, avem grijă de bani, prin urmare vom fi foarte pretenţioşi. Realitatea este că aceste graniţe sunt dărâmate acum, prin transformările digitale, iar clientul este acum cu adevărat pe locul şoferului şi, cum am spus, noile reglementări, precum PSD2, oferă clienţilor oportunitatea să schimbe relaţia cu bancherii într-un mod mult mai uşor.”
    Astfel, observă Petr Baron, dacă organizaţiile nu se transformă în unele orientate înspre client şi nu încep să se concentreze pe rezolvarea nevoilor acestora, vor exista companii care vor face acest lucru – de unde şi boomul în ceea ce priveşte numărul de fintech-uri existente pe piaţă. „Fintech-urile preiau o problemă a clientului şi analizează modul în care ar putea să o rezolve în modul cel mai puţin stresant pentru clienţi.” Pe de altă parte, spune Petr Baron, băncile acoperă sute de nevoi ale clienţilor, fiind foarte greu să se concentreze pe una singură, într-o anumită perioadă de timp. „Viitorul din perspectiva serviciilor va fi ca un puzzle, realizat din mai multe componente: tehnologia va permite tuturor să beneficieze de un API Integration (Application Programming Interface, un software care permite ca două aplicaţii să comunice între ele), toată lumea va interacţiona cu furnizorii de servicii.”
    CEO-ul TBIF Financial Services oferă ca argument şi un fenomen din America de Nord, unde aproximativ 40% din toate serviciile se întâmplă prin intermediul vocii. „Dacă organizaţiile nu se transformă astfel încât să furnizeze acele servicii în cel mai lin mod, în beneficiul clientului, va fi foarte dificil pentru ele să fie competitive. Va fi dificil să ţină pasul pentru cele mai mari dintre acestea, care au multe probleme pe care să le gestioneze.” Cum vor rezista marile bănci în acest context? Petr Baron contestă scenariul dispariţiei acestora, care s-a propagat în media mai cu seamă prin reprezentanţi ai fintech-urilor din domeniu, şi este de părere că există şi bănci mari care „fac o treabă grozavă când vine vorba despre transformare – inclusiv giganţi precum JPMorgan, care are o bază de clienţi extraordinară”. Pe de altă parte, vor exista şi bănci care vor eşua în acest proces fiindcă nu vor putea ţine ritmul cu transformarea. „Vor fi cunoscute clientului aproape ca un furnizor de utilităţi: nu îţi pasă cu adevărat cine este furnizorul de energie sau de telecomunicaţii; giganţi din tehnologie precum Google, Apple, Facebook, Amazon vor putea oferi astfel de servicii – printr-un parteneriat cu o astfel de instituţie financiară.”
    La acestea se adaugă provocările aduse de fintech-uri precum Revolut, care se promovează drept „alternativa digitală a băncilor”, nume din toată lumea care vor provoca statu-quo-ul şi care, de fapt, vor ridica ştacheta pentru jucători – „dar să spui că aceştia nu vor exista, cred că este wishful thinking şi PR”. Astfel, peisajul instituţiilor bancare din viitor va fi unul diferit faţă de cel al prezentului. Când îşi vor face un card, de pildă, clienţii de retail vor avea la dispoziţie mai multe tipuri de furnizori de servicii. Marile bănci se vor transforma în furnizori de servicii digitale şi vor crea ecosisteme în jurul produsului lor. „Ecosistem înseamnă că vor exista câteva produse cheie pe care le vor oferi, iar apoi vor realiza şi parteneriate pentru a oferi alte servicii. Totul va fi creat pe bază de parteneriate – ajungem la un punct în care nu poţi fi bun la toate. Trebuie să observăm afacerile marilor platforme digitale – Airbnb, Facebook, YouTube, Instagram – dar cred că în lumea serviciilor financiare va fi puţin diferit – va exista un cârlig către un produs al băncii, fie că vorbim despre contul curent sau despre un alt instrument al băncii, dar nu poţi fi cel mai bun la toate produsele.”
    Prin intermediul produselor existente, clienţii vor putea realiza propriile combinaţii, în funcţie de nevoile lor: pe o platformă va exista posibilitatea de integrare a conturilor, clientul va avea opţiunea să facă un depozit într-o bancă, prin aceeaşi platformă, apoi să ia un card de credit sau altceva de la altă bancă, asigurările de călătorie de altundeva etc. „Acestea vor fi oferite prin consultanţă de la roboţi, prin inteligenţă artificială – asta se întâmplă deja pe alte pieţe – nu vorbim despre nave spaţiale, ci despre tendinţe clare care vor fi tot mai vizibile şi în România fiindcă este o piaţă mare, este în Europa, prin urmare, mulţi jucători europeni din industria serviciilor financiare văd o oportunitate pe această piaţă de 20 de milioane de locuitori, cu familii răspândite în Europa şi tranzacţii care se întâmplă între ei şi cei de aici.” În Asia, de pildă, din ce în ce mai mulţi furnizori de servicii de chat trec prin această transformare; mare parte din banking se realizează acolo, în timp ce Facebook plănuieşte să construiască servicii de banking prin WhatsApp, dar doar pentru anumite produse.
    România oferă, din punctul de vedere al lui Petr Baron, oportunităţi interesante, pentru toţi jucătorii existenţi, indiferent de profilul acestora. „Cred că viitorul va arăta astfel: bănci mari care se vor transforma, fintech-uri, care vor deservi anumite nişe şi care vor avea un rol important în ecosistemul altor jucători, şi vor exista Google, Amazon, Facebook, Apple, care vor avea de asemenea o platformă prin care vor oferi propriile servicii pentru acei utilizatori pe care băncile nu reuşesc să îi deservească.” Noile generaţii au şi acestea un rol important în transformările prin care trece industria. „Până acum, deschideai un cont la o bancă şi rămâneai cu acela cam toată viaţa – pentru tinerele generaţii nu mai există acea loialitate, ei preferă să aleagă pe cineva care le oferă o soluţie mai bună, iar ei nu au nicio problemă în a migra foarte rapid către aceasta.” În acest context, încrederea în brandul unei instituţii financiare nu mai este atât de importantă ca în trecut; aspect întărit de existenţa schemelor de garantare a depozitelor din Europa, care, în conformitate cu normele UE, garantează o sumă de 100.000 de euro pentru fiecare deponent. „Nu mai contează despre ce tip de bancă vorbim, mare sau mică, primeşti aceeaşi acoperire.”
    Cum va arăta ecosistemul bancar din România în contextul tuturor acestor transformări?
    „Cu siguranţă vor ieşi de pe piaţa din România câteva dintre instituţiile existente; dacă ne uităm la ultimii 100 de ani, vedem că băncile mereu vin şi pleacă. Se întâmplă ca unele să dispară – în cazul unei fuziuni sau a altei mişcări strategice, este un mediu competitiv.” Baron crede că va exista o remaniere a celor care oferă serviciile; clientul ar putea şti, de pildă, că doar Amazon îi oferă serviciile financiare, nu va ţine de cont de faptul că în spatele acestei platforme se află coloana vertebrală regulatorie a unui jucător de profil. „Tot ce vei şti este că furnizorul tău e Amazon.” De asemenea, anticipează el, noi jucători vor deservi noi nişe. În ceea ce priveşte TBI Bank, strategia a companiei, „lending at core” (de a oferi împrumuturi simple a unui număr cât mai mare de clienţi n.red.), se concentrează pe furnizarea de servicii clienţilor care nu sunt deserviţi pe tot globul, dar mai ales în Europa.
    „Suntem de părere că băncile folosesc în continuare o abordare foarte învechită atunci când vorbim despre accesarea unor nevoi de către clienţi, clasificarea lor drept bune sau rele nu este o chestiune de alb şi negru. Sunt multe de făcut pentru a creşte baza de clienţi, pentru educarea lor şi facilitarea accesului lor la credite.” Un alt pilon de dezvoltare a companiei constă în concentrarea pe dezvoltarea serviciilor pentru mobile, iar a treia concentrare a companiei vizează furnizarea cât mai multor servicii, ca bank as a service. „Aşa vedem viitorul nostru, inclusiv în România. În general, piaţa de aici este foarte bună pentru lansarea de noi produse, cum ar fi depozite online, soluţii de finanţare pentru jucătorii din comerţul online, credite bancare”, apreciază executivul.
    În rândul celor mai recente proiecte dezvoltate de companie în România se află o soluţie de creditare digitală realizată în parteneriat cu compania axată pe digitalizarea serviciilor FintechOS. Potrivit reprezentanţilor companiei, în prezent, pe piaţa locală peste 150 de magazine online folosesc această platformă. Aceasta înlocuieşte operaţiunile bancare tradiţionale, pe bază de documentaţie tipărită, cu tehnologia OCR (Optical Character Recognition), folosindu-se identificarea video în interacţiune cu un operator bancar şi semnătura electronică a documentelor. De asemenea, într-un parteneriat cu procesatorul român de plăţi electronice Netopia Payments, TBI Bank, prin subsidiara TBI Leasing, a lansat şi o soluţie de finanţare pentru comercianţii online, prin intermediul căreia pot obţine finanţare de până la 95%. Prin intermediul acesteia, comercianţii online pot accesa  o finanţare de până la 85% din încasările viitoare estimate pentru o perioadă de până la 12 luni, în baza istoricului de încasări prin Netopia Payments din ultimul an – magazinele care pot obţine o astfel de finanţare fiind cele care folosesc deja soluţiile procesatorului român de plăţi.
    Chiar dacă trendul dezvoltării unor servicii de acest tip este în creştere, Petr Baron consideră că mulţi dintre clienţi – şi cei din România – vor folosi în continuare serviciile offline, din sucursale fizice. „Atât în România, cât şi în sud-estul Europei, ştim că businessul offline va continua să existe, în timp ce în alte pieţe, nu.” Schimbările nu vor ocoli, în mod evident, nici modul în care va evolua profesia de bancher. „Ca părinte, citesc tot felul de păreri din care reiese că generaţia copiilor lor va avea joburi multiple; un raport al McKinsey spunea că noua generaţie de studenţi trebuie să înveţe puţine lucruri: codul şi constituţia.”
    El sesizează nevoia unei mentalităţi cât mai deschise – spre deosebire de sistemele educaţionale anterioare, care închistau oamenii în anumite seturi de abilităţi. În afară de cele două menţionate, le adaugă pe cele sociale. „Cred că multe dintre lucrurile pe care le învăţăm acum sunt foarte uşor accesibile – dacă te uiţi la cele mai importante, chiar şi faţă de atunci când am început eu, lucrurile pe care trebuie să le înţelegi, faţă de ce era iniţial bankingul, modul în care se transformă este fenomenal – prin tehnologie, marketing, comportamentul clienţilor.” Ce investiţii trebuie să facă o companie în digitalizare? Petr Baron spune că, în cazul TBI Bank, este vorba despre „investiţii de ordinul milioanelor”. „Alocăm digitalizării o parte importantă a bugetului nostru”, spune el, precizând că o primă parte a dezvoltării s-a concentrat pe găsirea soluţiilor de creditare potrivite, iar a doua parte ţine de dezvoltarea serviciilor de mobile. „Când eşti prea mic, este câteodată dificil să te dezvolţi pe baza datelor (data driven) fiindcă nu ai resursele necesare sau experienţa de care ai nevoie; dar când eşti prea mare, este prea greu să schimbi lucrurile. Cred că noi avem oportunitatea unică de a fi în «mijlocul de aur»”, observă el.
    În ceea ce priveşte impactul OUG 114 asupra businessului, executivul vorbeşte despre lipsa de predictibilitate pe care o aduc astfel de modificări. „Din perspectiva noastră, un element cheie în business este predictibilitatea şi vom juca după regulile pieţei. Este mereu bine să ai predictibilitate, dar eu trăiesc în Regatul Unit, iar acolo este cel mai scăzut nivel de predictibilitate.” Tehnologia permite lucrurilor să se întâmple şi trendurile sunt disruptive – trebuie să fim foarte deschişi în privinţa aceasta – cel mai dificil lucru este să creezi o cultură a organizaţiei în care să poţi să reacţionezi, să fii foarte flexibil şi foarte rapid când vine vorba despre schimbările care se întâmplă în piaţă.
    Aşadar, din punctul de vedere al executivului, companiile de succes ale viitorului sunt cele capabile să se adapteze la factori externi multipli, dar mai ales la aşteptările clienţilor.

    Din Bulgaria în toată lumea

    TBI Bank operează în Bulgaria, România şi Germania, ca parte a grupului de creditare digitală 4finance. TBI Bank are o reţea de parteneri formată din peste 5.000 de puncte de vânzare şi deserveşte peste 1,4 milioane de clienţi. Potrivit reprezentanţilor companiei, TBI Bank este cea mai profitabilă şi eficientă bancă din Bulgaria. În 2002, compania a înfiinţat şi subsidiara TBI Leasing. 4finance îşi desfăşoară activitatea în 16 ţări, printre care Argentina, Armenia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda, Polonia, Spania, Suedia şi Cehia. 

    Carte de vizită Petr Baron

    ● De-a lungul a 16 ani de carieră, a avut roluri multiple în companii multinaţionale şi locale din Regatul Unit, Rusia, Macedonia şi, mai târziu, Ucraina, unde a deţinut poziţii ca CEO al VAB Bank şi VAB Group, membre ale TBIF Financial Services BV.

    ● Din 2012, a deţinut poziţia de vicepreşedinte al strategiei pentru TBI, fiind consultant pentru managing director în ceea ce priveşte operaţiunile bancare şi nebancare din Europa Centrală şi de Est, ulterior oferind consultanţă pentru 4finance Group în dezvoltarea strategiei de banking şi obiectivelor de achiziţii. Din 2016, este managing director al TBIF şi recent a fost numit membru al comitetului executiv pentru 4finance Group.
    ● A absolvit Facultatea de Investiţii şi Management al Riscurilor Financiare în cadrul Cass Business School din Regatul Unit. Se declară un colecţionar pasionat de artă contemporană şi este de asemenea un fan al rugby-ului şi boxului.

    ● Potrivit reprezen­tanţilor TBI Bank, el a reuşit să transforme identitatea companiei şi să creeze primul supermarket financiar din Ucraina în domeniul serviciilor financiare de retail.

  • Francezii de la Carrefour concediază peste 1.200 de persoane

    Gigantul Carrefour plănuieşte să concedieze 1.229 de persoane în contextul în care redimensionează businessul în format fizic din Franţa, în contextul unui plan de reorganizare a businessului care ar trebui să impulsioneze vânzările şi profiturile, potrivit sindicatului Force Ouvriere, citat de Reuters.

    Planul, care este discutat cu sindicatele, prevede ca aceste reduceri de personal să se facă printr-un acord negociat colectiv, potrivit reprezentantului Force Ouvriere, Michel Enguelz.

    În cea mai mare parte reducerile de personal sunt rezultatul eliminării bijuteriilor de pe rafturile hypermarketurilor şi automatizarea staţiilor petroliere din cadrul lanţurilor.