BusinessMagazin

Tag: constructii

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Andrei Corobea, Senior Project Manager One United Properties

    Andrei Corobea este Senior Project Manager la dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi a coordonat proiecte precum: One Charles de Gaulle (manager de proiect) şi One Floreasca City (coordonarea proiectului cu funcţiune mixtă) din Capitală..Recent, a preluat rolul de administrator pentru trei companii din cadrul grupului; administrează un buget pentru aceste investiţii de peste 150 de milioane de euro.

    În prezent, coordonează în mod direct o echipă de peste 50 de specialişti, în domenii precum: consultanţă, proiectare, ofertare, analiză de piaţă şi contractare, supervizare execuţie etc. Spune că, la rândul ei, echipa sa coordonează peste 700 de persoane implicate direct în procesul de producţie pentru fiecare investiţie în parte. Una dintre realizările recente este preluarea celei de-a doua investiţii One – complexul cu funcţiune mixtă One Verdi Park. „Domeniul construcţiilor este unul vast şi complex, care necesită dezvoltare în arii diferite, mai ales în ceea ce priveşte managementul de proiect. Pentru o astfel de carieră, este necesară dezvoltarea pe trei direcţii: tehnic, economic şi social-politic”, consideră Andrei Corobea.

    A absolvit în 2010 Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Imediat după facultate şi-a început cariera într-o multinaţională de profil, iar apoi a urmat toate treptele ierarhice: de la inginer de şantier, până la poziţia de manager de proiect. Unul dintre proiectele de referinţă în care a fost implicat este Sky Tower Bucureşti, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (ca membru el echipei de ingineri care a coordonat managementul din partea Antreprenoriatului General).

    Chiar dacă nu a lucrat niciodată în afara ţării, consideră că multinaţionala în care şi-a dezvoltat cariera i-a pus la dispoziţie modul de lucru din vest. „Cred că am ajuns la o maturitate profesională care îmi permite să vreau să contribui, zi de zi, prin ceea ce fac, la creşterea nivelului de calitate a pieţei construcţiilor de la noi.”

  • Muzeului Antipa i s-a cerut să cedeze 45% din parc; instituţia se opune

    Muzeul a primit, din partea autorităţii finanţatoare, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul instituţiei în vederea realizării unei alte construcţii.

    Anterior primirii acestei adrese, managerul instituţiei, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sectorul de construcţii a trecut Valea Plângerii şi încearcă să obţină cel mai bun rezultat din 2008 încoace

    Datele INS relevă o revenire spectaculoasă a sectorului de construcţii, animat de fa­cilităţile fiscale introduse la finalul anului trecut, de costul redus al finanţării, dar şi de un început de an bun pentru „lucrările inginereşti“, prepon­derent investiţii ale statului. Sectorul în ansamblu a crescut în primele patru luni din an cu 17,8% (9% serie ajustată), acesta fiind cel mai bun rezultat din 2008 încoace, când avansul a fost de 30%.

    „Statisticile indică continuarea pro­cesului de accelerare a dinamicii anuale spre maximul din iunie 2008, evoluţie susţinută de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare“, constată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania.

    Lucrările de construcţii au avut în ultimul deceniu un parcurs complicat: în ultimii zece ani, au fost trei ani de creştere şi şapte de cădere. Anul trecut sectorul a înregistrat un minus de 4,1% cu o restrângere drastică a sectorului rezidenţial (minus 24%), a celui nerezidenţial (minus 5,5%), în vreme ce sectorul construcţiilor inginereşti (investiţiile statului) a crescut cu 8%. Orice judecată în privinţa evoluţiei sectorului trebuie să înceapă de la această bază aflată foarte jos.  Sectorul construcţiilor a ajuns să însemne din ce în ce mai puţin în PIB: anul trecut a avut o pondere de doar 5,4% din PIB şi o contribuţie la creşterea economică de minus 0,3%, la o creştere reală de 4%. În primul trimestru din acest an, la o creştere eco­nomică de 5%, sectorul a avut o contribuţie la PIB de 3,2%, contribuţia la creşterea economică fiind de 0,3%.

    Datele la aprilie indică un reviriment puternic al sectorului. În primele patru luni din an, an/an, creşterea a fost, pe ansamblu, de 17,8% (serie brută). Pe elemente de structură, construcţiile noi au crescut cu 25,6%, reparaţiile capitale cu 1%, iar zona de întreţinere şi reparaţii curente cu 0,4%.

    Mai spectaculoasă este creşterea în aprilie faţă de aprilie trecut. Pe total, construcţiile au crescut cu 33,4%. Construcţiile noi au avansat cu 40,8%, sectorul reparaţiilor capitale a avansat cu 11,4%, iar sectorul de întreţinere şi reparaţii curente cu 20,4%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Facilităţile fiscale şi-au făcut efectul: Lucrările de construcţii au avut în aprilie o creştere explozivă, de 33%

    În acelaşi timp, lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 11,4%.

    Pe obiecte de construcţii, seria brută evidenţiază creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii astfel: construcţii inginereşti, cu 36,6%, clădiri nerezidenţiale, cu 32,9% şi clădiri rezidenţiale, cu 27,5%.

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 25,5%.

    Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri astfel: lucrările de construcţii noi cu 34,2%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 11,5% şi la lucrările de reparaţii capitale cu 7,9%. Pe obiecte de construcţii, seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate indică creşteri ale volumului lucrărilor de construcţii la clădirile nerezidenţiale (+29,4%), de construcţii inginereşti (+26,1%) şi la clădirile rezidenţiale (+24,4%).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Andrei Rădulescu, Banca Transilvania : În martie construcţiile au crescut cu cel mai bun ritm din septembrie 2008

    Datele anunţate astăzi de Insitutul Naţional de Statistică arată accelerarea dinamicii anuale a acestui sector intensiv în capital şi forţă de muncă spre maximul din toamna anului 2008, pe fondul schimbării de tendinţă în sfera construcţiilor rezidenţiale (din descendentă în ascendentă) şi redinamizării construcţiilor inginereşti.

    În dinamică an/an, în luna martie se evidenţiază majorarea construcţiilor noi cu 38,6%, cel mai bun ritm din ianuarie 2012.  De asemenea, lucrările de reparaţii curente au urcat cu 0,2% an/an. 

    La polul opus, lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 19,8% în martie, cea mai slabă evoluţie din martie 2018. 

    Din perspectiva analizei pe obiecte de construcţii se evidenţiază creşterea componentei clădiri rezidenţiale pentru a treia lună la rând, cu 29% an/an. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Schimbări pentru construcţii: Klaus Iohannis a promulgat legea care prevede noi reguli pentru construcţii. Ce amenzi riscă cei care nu o respectă

    Astfel, legea adaugă la articolul 22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii o nouă prevedere: “i) permiterea utilizării construcţiei numai după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii, atât în cazul investiţiilor noi, cât şi în cazul intervenţiilor la construcţiile existente care nu au fost utilizate pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţii”.

    Totodată, la articolul 27 al legii vizate se introduce următoarea prevedere: “h) permiterea utilizării construcţiei numai după admiterea recepţiei la terminarea lucrărilor de construcţii pentru intervenţiile asupra construcţiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul execuţiei lucrărilor de construcţii”.

    Nerespectarea noilor prevederi va atrage sancţiuni cu aplicarea unor amenzi de la 20.000 lei la 40.000 lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Constructorul Cristian Erbaşu vorbeşte despre OUG 114: Cu noile facilităţi fiscale, un zidar bun trebuie să câştige 1.000 euro. Vrem să aducem 50.000 de români de afară

    „Va trebui să atragem oameni buni în domeniu, de oriunde, ori dintre ti­neri care să nu mai ple­ce în străinătate, fie să îi con­vingem pe cei din afa­ră să se întoarcă în ţară.“

    Facilităţile fiscale acordate secto­rului construcţiilor prin preve­derile OUG 114/2018 duc la ma­jo­rarea cu 30% a sa­la­riilor mun­ci­to­ri­lor, însă doar pentru cei cali­fi­caţi care au o produc­tivitate bună, a spus în cadrul emi­siunii de busi­ness ZF Live Cristian Erbaşu, proprie­ta­rul fir­mei de Construcţii Erbaşu şi pre­şe­dintele Fede­raţiei Pa­tro­na­telor Socie­tăţilor de Construcţii.

    „Scopul nu este ca orice anga­jat să aibă acest salariu mai mare, ci doar cei care meri­tă. În primul rând, preve­derile OUG 114/2018 nu sunt în con­struc­ţii, ci pentru constructori şi în mod special pen­tru for­ţa de muncă pe care nu o mai avem. Acestea sunt reduceri pe impozite ale sala­ria­ţilor, iar ei trebuie să beneficieze de salarii mai mari, ceea ce ar putea însemna sa­larii mai mari cu 30%“, a spus Cristian Erbaşu.

    Spre exemplu, dacă un zidar calificat care are o productivitate bună avea un salariu de 2.500 de lei pe lună, acum trebuie să primească 3.500 de lei, a adăugat pro­prie­tarul firmei Construc­ţii Erbaşu. „Sala­riul se duce spre 1.000 de euro net sau chiar trece de această sumă pentru cei mai buni dintre ei.“

    Preşedintele Federa­ţiei Patro­na­telor Societăţi­lor de Con­strucţii este de păre­re că faci­li­tăţile acordate sec­torului con­struc­ţiilor prin Or­do­nan­ţa de Urgenţă 114/2018 au sco­pul de a spri­jini com­paniile de con­strucţii care fac pro­ducţie şi a combate munca la negru.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este italianul stabilit în România care conduce un business de zeci de milioane de euro

    Toni Pera a venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Născut în Sicilia, studiase industria mecanică, dar şi muzica clasică şi clarinetul; cu toate acestea, a ajuns să lucreze în industria jucăriilor, în nordul Italiei, pentru compania americană Mattel, din portofoliul căreia fac parte, printre altele, păpuşile Barbie, Monster High şi Polly Pocket, maşinuţele Hot Wheels şi diverse jocuri de societate.

    Când Mattel şi-a deschis un punct de lucru în România, Toni Pera a fost trimis de oficialii din Italia să coordoneze activitatea de aici. Iniţial, un coleg al său fusese desemnat pentru această funcţie, însă contextul a făcut ca Pera să ajungă în cele din urmă în România. „Prima săptămână de lucru în România s-a transformat într-o lună, un an şi apoi într-o frumoasă experienţă în lumea jucăriilor Mattel, în perioada 2000-2005, în departamentul Industrial Engineering”, îşi aminteşte Toni Pera, acum în vârstă de 45 de ani.

    Mattel a fost cea mai bună şcoală de business, după cum spune el, fiind locul din care a învăţat cum să comunice cu oamenii pe care îi are în subordine. În 2005 însă, Mattel a decis să-şi concentreze activitatea în China şi a închis subsidiara din România, dar italianul a ales să rămână aici, chiar şi în altă companie şi în altă industrie.

    A ajuns să se angajeze în Botoşani, la o fabrică italienească de mobilă, ca responsabil de producţie. Un an de zile a trăit în nordul Moldovei, călătorind frecvent la Bucureşti, de unde spera să vină o soluţie care să-l readucă în agitaţia Capitalei.

    Salvarea a venit de la prietenul său Giulio, proprietarul unui restaurant italienesc din Bucureşti, care a făcut posibilă prima interacţiune cu Isopan, o companie din domeniul materialelor de construcţii care făcea primii paşi pe piaţa din România. După câteva interviuri, Toni Pera avea să revină în Bucureşti, luând-o de la capăt într-un domeniu nou.

    Pionieri pe piaţa panourilor termoizolante

    De zece ani conduce, din funcţia de director general, businessul din România al producătorului italian de panouri termoizolante Isopan, parte a Manni Group, cu sediul la Verona. Din grupul Manni fac parte şi companii cu activitate în sectorul energiei regenerabile, al oţelului sau al inoxului. Manni Group este o afacere de familie, fondată de familia Manni în 1945.

    În total, Isopan deţine şase unităţi de producţie în toată lumea, în Italia, Rusia, Spania, România, Mexic şi Germania. Fabrica de pe piaţa locală, care funcţionează sub numele Isopan Est, a fost deschisă în 2007, iar la scurtă vreme de la inaugurare i s-a alăturat şi Toni Pera. Isopan s-a numărat astfel printre pionierii producătorilor de panouri termoizolante din România, produsul fiind foarte puţin popularizat pe piaţa locală la acea vreme.

    „În 2007, Isopan reprezenta un nou început, o provocare în lumea construcţiilor, a panourilor termoizolante. După doi ani de învăţat bune practici, produsul şi tehnologia alături de fostul director general – care este astăzi administrator unic al Isopan – am ajuns în fruntea companiei”, spune Toni Pera.

    Cu afaceri de 52 de milioane de euro în 2018, Isopan Est reprezintă circa 20% din totalul businessului la nivel de grup, fiind cea mai profitabilă subsidiară din întregul concern. O bună parte din angajaţii actuali din Isopan sunt foşti colegi pe care Toni Pera i-a avut pe vremea când lucra pentru Mattel.

    Când nu e la birou – un loc conceput având ca sursă de inspiraţie identitatea vizuală alb-negru a echipei de fotbal Juventus Torino, al cărei fan este Toni Pera călătoreşte, fiind adept al principiului că „cine călătoreşte trăieşte de două ori”. Iar pasiunea pentru muzică – pe care a şi studiat-o, de altfel – încearcă să i-o insufle şi băieţelului său de 11 ani, Raphael, care urmează cursuri de pian, unul dintre instrumentele preferate ale tatălui său.

    O fabrică de 25 mil. euro

    Pe platforma din Popeşti-Leordeni, în fabrica de panouri termoizolante Isopan Est, lucrează 130 de angajaţi. Practic, produsele pe care le realizează sunt un înlocuitor pentru prefabricatele din ciment, simplificând astfel munca firmelor de construcţii şi făcând ca proiectele pentru care se pretează să fie finalizate mai rapid.

    „Livrăm produse către clienţi din domenii diferite, precum agricultură sau retail”, spune Toni Pera.

    Magazinele Dedeman, spre exemplu, sunt construite pe baza panourilor termoizolante (sau panouri sandwich, cum mai sunt numite în industria construcţiilor), retailerul de bricolaj fiind, de altfel, unul dintre principalii clienţi ai Isopan. La fel şi multe din depozitele logistice care împânzesc anumite segmente de autostradă, de o parte şi de alta. Depozitul retailerului francez de articole sportive Decathlon din localitatea Ştefăneştii de Jos (judeţul Ilfov), centrul logistic al retailerului Lidl din Roman (judeţul Neamţ) sau centrul logistic al retailerului online eMAG sunt alte proiecte construite cu panouri termoizolante de la Isopan Est.

    Isopan a intrat pe piaţa locală la mijlocul anilor ’90, iar până în 2007 a adus în România panourile termoizolante produse în fabrici din Italia. Când piaţa locală a devenit suficient de mare pentru grupul italian, s-a luat decizia construirii unei fabrici pe plan local. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 15 milioane de euro; la aceasta se mai adaugă o investiţie de 10 milioane de euro finalizată anul trecut, prin care Isopan Est a început să producă, pe lângă panouri cu poliuretan expandat, şi panouri cu vată minerală.

    „Am văzut un interes tot mai mare pentru panourile cu vată minerală, de aceea am decis să facem această investiţie”, explică Toni Pera.
    Acum, Isopan Est are o capacitate totală de producţie de 3,5 milioane de metri pătraţi de panouri sandwich, însă piaţa locală nu generează suficientă cerere cât să acopere întreaga capacitate. Totuşi, România este principala piaţă pentru producţia de la Isopan Est. În 2018, vânzările pe plan local au cumulat 31 de milioane de euro, din cifra de afaceri totală de 52 de milioane de euro a companiei. Restul a mers la export, în special în ţările apropiate României – Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Bosnia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria.

    La nivel de grup, Manni mai deţine o firmă care livrează clienţilor structurile din panouri sandwich gata făcute în fabrică, urmând să fie doar asamblate de cumpărător la faţa locului. Practic, este vorba despre câteva etape de care clientul este scutit în procesul de construcţie. Compania care se ocupă cu aceste structuri modulare – Manni Green Tech – va ajunge pe piaţa locală în 2020, viitoarea fabrică urmând să fie lipită de actuala unitate de producţie.

    „Investim continuu în inovaţie şi tehnologie. Pentru 2019 avem un buget de investiţii de un milion de euro, destinat softului, îmbunătăţirii serviciilor de încărcare a produselor şi amenajării vestiarelor pentru angajaţi, ţinând cont că anul trecut am recrutat 25 de oameni noi. Salariul mediu net la Isopan Est este de 1.000 de euro pe lună, iar cel minim porneşte de la 700 de euro, pentru un motostivuitorist, de exemplu”, spune Toni Pera.

    Capacităţi duble faţă de cerere

    Pentru 2019, directorul general al companiei estimează că afacerile Isopan Est se vor menţine la acelaşi nivel cu anul trecut, ca urmare a creşterilor de preţ înregistrate la materia primă şi care se vor reflecta în bilanţurile financiare ale companiei. Producţia ar urma însă să avanseze cu 10%. Printre furnizorii companiei se numără ArcelorMittal – cel mai mare producător de oţel din lume, Marcegaglia – producător italian din domeniul siderurgic – şi austriecii de la Voestalpine, tot din industria siderurgică.

    „Întreaga piaţă de panouri termoizolante din România se situează la un volum de 6,5 milioane de metri pătraţi ca cerere, însă capacitatea de producţie este mai mult decât dublă, de 13,5 milioane de metri pătraţi. Cota noastră de piaţă este de 20%”, spune Toni Pera.

    La o valoare medie de 20 de euro pe metru pătrat de panou sandwich şi o piaţă de 6,5 milioane de metri pătraţi, înseamnă că piaţa de profil se situează la o valoare de 130 de milioane de euro.

    Printre competitorii Isopan Est pe piaţa locală se numără Joris Ide (parte din grupul Kingspan), TeraSteel (parte a grupului TeraPlast din Bistriţa, controlat de Dorel Goia), Topanel (deţinut de politicianul Cristian Boureanu), polonezii de la Impro sau Proinvest Grup din Paşcani (judeţul Iaşi).
    „România este percepută de străini ca o ţară în care merită să faci investiţii. Trebuie însă rezolvată cumva problema forţei de muncă din construcţii, dar şi alte aspecte, precum infrastructura, dacă vrem să vină în continuare investitori”, încheie Toni Pera.

  • Românul care construieşte case de lux pentru englezi – VIDEO

    Afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. Chiar şi Barack Obama a înnoptat în una din cabanele concepute de Ionuţ Sănducu, iar românii par să fi prins şi ei gustul caselor din lemn.

    În 2014 a realizat primul său proiect – zece case de lemn sub numele Hunter Lodges, care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor. Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice.