BusinessMagazin

Tag: conflict de interese

  • China aprobă 38 de mărci cerute de Trump, generând temeri privind conflict de interese -AP

    China a oferit aprobări preliminare pentru înregistrarea a 38 de mărci comerciale solicitate de Donald Trump înainte de a deveni preşedinte al Statelor Unite, situaţie care riscă să genereze semne de întrebare referitoare la conflicte de interese, relatează site-ul agenţiei Associated Press.

    Avocaţii lui Donald Trump au depus cererile pentru înregistrarea mărcilor comerciale – în domeniile asigurărilor, serviciilor hoteliere, activităţilor de securitate – în aprilie 2016, în timp ce magnatul new-yorkez acuza China de activităţi de manipulare monetară şi de furtul locurilor de muncă din Statele Unite.

    Oficiul chinez pentru înregistrarea mărcilor a dispus aprobările pe 27 februarie şi pe 6 martie. Dacă nu vor fi contestate, deciziile de înregistrare a mărcilor vor deveni definitive în 90 de zile. Donald Trump deţinea deja alte 70 de mărci comerciale în China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia de Statut: Aleşii pot să angajeze la cabinet persoane cu care au lucrat în ultimii 5 ani

    Marton Arpad a declarat, pentru MEDIAFAX, că Statutul prevedea deja că “angajaţii cu contract de muncă sau convenţie civilă ai unui birou parlamentar pot fi reangajaţi în biroul parlamentar al aceluiaşi deputat sau senator şi în noul mandat, în cazul realegerii acestuia”, iar articolul adoptat de Comisia de Statut aduce o clarificare.

    Proiectul pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor propune introducerea la articolul 38 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, după alineatul 12, a unui nou alineat, cu următorul cuprins: “Prin derogare de la art. 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, nu constituie conflict de interese angajarea la biroul parlamentar a persoanelor cu care senatorii sau deputaţii s-au aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare scandal din SUA revine cu acelaşi personaj în centru. Ea este motivul pentru răsturnarea de situaţie dinaintea alegerilor

    Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a obţinut un mandat de percheziţie pentru emailurile găsite pe calculatorul Humei Abedin, vice-preşedintă a campaniei electorale a candidatei democrate, ca parte a investigaţiei mailurilor lui Hillary Clinton, informează CNN News.

    Noul mandat a trebuit să fie obţinut din cauza faptului că autorizaţia deţinută de FBI de percheziţiei calculatorului acoperea numai investigaţia lui Anthony Weiner, fostul soţ al Humei Abedin, anchetat pentru că ar fi trimis mesaje cu implicaţii sexuale unei fete în vârstă de 15 ani.

    Cel mai mare scandal din SUA revine cu acelaşi personaj în centru. Ea este motivul pentru răsturnarea de situaţie dinaintea alegerilor

  • Lege cu dedicaţie. Parlamentarii care şi-au angajat rudele scapă de sancţiuni

    Parlamentarii au adoptat proiectul privind angajarea rudelor înainte de august 2013. Plenul reunit al celor două Camere, întrunit miercuri, a adoptat cu 306 votui “pentru” şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ”nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora”.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) nu susţine iniţiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicţie cu dispoziţiile art.70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.

     

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aleşii să nu fie pedepsiţi pentru angajarea rudelor la cabinet înainte de august 2013 – proiect

    Deputaţii argumentează că dispoziţiile alin 11 ale art 38 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor – potrivit căruia membrii familiei parlamentarilor ori rudele/afinii până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi ţn cadrul biroului parlametar -, aşa cum au fost modificate prin Legea nr.219/2013, nu se aplică retroactiv şi nu produc efecte juridice pentru actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de intrarea în vigoare a acestor modificări.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: 32 de actuali sau foşti parlamentari, în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. LISTA demnitarilor vizaţi

    Potrivit ANI, 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator şi-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).

    Astfel, au fost găsiţi în conflict de interese deputaţii Mihăiţă Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorităţi), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorităţi), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurenţiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Răţoi (PSD), Ion Stan (PSD) şi Mădălin Ştefan Voicu (PSD), precum şi senatorul Cătălin Croitoru (PSD).

    În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, şi foştii deputaţi Aledin Amet, Gheorghe Ana, Ştefan Vasile Beres, William Gabriel Brânză, Viorel Vasile Buda, Sorin Gheorghe Buta, Petru Călianu, Vasile Cărare, Radu Eugeniu Coclici, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Mircia Giurgiu, Pavel Horj, Doru Braşoan Leşe, Corneliu Olar, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu.

    Dintre aceştia, în cazul foştilor deputaţi Viorel Cărare, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu şi a senatorului Cătălin Croitoru, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

    În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese de natură penală, a precizat ANI.

    Inspectorii de integritate au constatat că fostul deputat Aledin Amet a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 1.143 de lei.

    Gheorghe Ana a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de şef cabinet în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 9.691 de lei.

    Fostul deputat Ştefan Vasile Beres a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat sora în funcţia de consilier şi pe fiul său în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salarialede 37.646 de lei, iar fiul său a avut venituri salariale de 26.203 lei.

    Willian Gabriel Brînză a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale de 23.393 de lei.

    Viorel Vasile Buda a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 19.517 de lei.

    Sorin Gheorghe Buta a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.

    Mihăiţă Calimente a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 33.258 lei.

    Petru Călian a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 61.512 lei.

    Viorel Cărare a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat cumnatul şi soţia la biroul său parlamentar. Soţia acestuia a beneficiat, în baza contractelor civile încheiate, de venituri salariale de 31.933 de lei, iar cumnatul său a beneficiat, în baza contractului individual de muncă, de venituri salariale de 12.768 de lei. De asemenea, în cazul fostului deputat, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, întrucât şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut, în baza unuia dintre contractele civile încheiate, venituri salariale de 9.508 de lei.

    Liviu Bogdan Ciucă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora acestuia sa a obţinut venituri salariale de 40.956 de lei.

    Radu Eugeniu Coclici a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat mama în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, mama sa a obţinut venituri salariale de 32.576 de lei.

    Senatorul Cătălin Croitoru, în perioada exercitării mandatului de deputat, a încheiat două contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier juridic şi nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 55.038 de lei, iar nora a avut venituri salariale de 37.399 de lei. În cazul lui Croitoru, ANI a sesiza PICCJ să facă verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a angajării rudelor sale.

    Relu Fenechiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, acesta obţinând, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 4.051 de lei.

    Gheorghe Firczak, a încheiat un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 62.580 de lei.

    Gheorghe Gabor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiul şi soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 19.265 de lei, iar soţia sa a avut venituri salariale de 21.911 lei.

    Mircia Giurgiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de şofer la biroul său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 13.975 de lei.

    Pavel Horj a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 26.515 lei.

    Iulian Iancu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de subinginer în cadrul biroului său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 23.460 de lei.

    Miron Ignat a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 35.899 de lei.

    George Ionescu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.991 de lei.

    Kelemen Atilla Bela Laszlo a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de referent la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel venituri salariale de 27.248 de lei.

    Doru Braşoan Leşe a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 92.443 de lei.

    Ion Mocioalcă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 892 de lei.

    Iuliu Nosa a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul parlamentar. În baza contractelor încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.971 de lei, la care se adaugă indemnizaţia pentru creşterea copilului pe care a primit-o timp de un an, începând din 20 martie 2012.

    Laurenţiu Nistor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiica şi ginerele în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiica sa a obţinut venituri salariale de 34.171 de lei, iar ginerele acestuia a avut venituri salariale de 45.771 de lei.

    Vasile Daniel Oajdea a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut venituri salariale de 32.970 de lei.

    Corneliu Olar a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.

    Neculai Răţoi a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nepotul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nepotul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 26.336 de lei.

    Ion Stan a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut astfel venituri salariale de 6.594 de lei.

    Mădălin Ştefan Voicu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale de 3.302 de lei.

    Sorin Ştefan Zamfiresc a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, trei contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţiile de şofer, referent şi, respectiv, consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 28.893 de lei. În cazul lui Zamfirescu, ANI a sesizat Parchetul instanţei supreme, pentru posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a încheierii contractului civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier.

    Dan Radu Zătreanu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, iar aceasta a obţinut astfel venituri salariale de 3.249 de lei. Şi în cazul lui Zătreanu, ANI a sesizat PICCJ, care va face verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

    ANI a precizat că actualii şi foştii parlamentari au fost informaţi despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, iar dintre aceştia, Radu Eugen Coclici, Neculai Răţoi şi Willian Brînză nu au depus la dosar un punct de vedere.

    Potrivit ANI, cei 32 actuali şi foşti parlamentari au încălcat următoarele prevederi legale: art. 70 şi 71 din Legea 161/2003, potrivit cărora “prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative; Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”; art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

    ANI a menţionat că, în perioada 2011-2015, a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală şi administrativă.

    În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, în urma sesizării Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea acestora în judecată, instanţa a dispus condamnarea la închisoare cu suspendarea pedepsei şi interzicerea unor drepturi în 17 cazuri, dintre care nouă sunt sentinţe irevocabile.

    Referitor la conflictele de interese administrative, în 15 cazuri instanţa a confirmat, prin decizii definitive şi irevocabile, constatările Agenţiei Naţionale de Integritate.

  • DNA cere Camerei Deputaţilor avizul pentru urmărirea penală a lui Ponta pentru conflict de interese

    Conform sursei citate, în calitate de prim-ministru al României, Ponta l-a desemnat pe Dan Şova, în august 2012, în funcţia de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, în luna decembrie 2012, în funcţia de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, în luna februarie 2014, ca ministru interimar al Transporturilor şi în luna martie 2014 ministru al Transporturilor.

    Victor Ponta a făcut aceste numiri în condiţiile în care premierul a beneficiat în trecut de foloase din partea senatorului Dan Şova, constând în sume de bani (în total aproximativ 250.000 lei) şi dreptul de folosinţă gratuită a unui autoturism.

    “Probele administrate au relevat faptul că Ponta Victor-Viorel a beneficiat, lunar, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, de sume de bani cuprinse între 7.900 lei şi 14.000 lei, în total 181.439,89 lei, în temeiul unei convenţii fictive de conlucrare profesională în domeniul juridic încheiată între SCA „Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul de Avocat „Ponta Victor-Viorel” reprezentat de Ponta Victor-Viorel, iar în perioada noiembrie 2008 – iunie 2009 a beneficiat în mod gratuit de dreptul de folosinţă al autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10, achiziţionat de SCA „Şova şi Asociaţii” în sistem de leasing financiar de la Romstal Leasing (rate în valoare de aprox. 6.000 lei/lună), iar ulterior, în luna iunie 2009, de sumele de bani reprezentând avansul şi alte cheltuieli aferente contractului de leasing în momentul preluării acestuia de către Ponta Victor-Viorel, în total suma de 79.641,11 lei”, conform DNA.

    În acest context, procurorul şef al DNA a iniţiat procedura de sesizare a Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă Victor Ponta, care este deputat şi care în perioada în care se presupune că a săvârşit infracţiunile de conflict de interese a îndeplinit funcţia de prim-ministru.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat, potrivit DNA.

    Conform sursei citate, una dintre acuzaţii se referă la faptul că Victor Ponta ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii susţin că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

    Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-a înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, “pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”, mai spun procurorii anticorupţie.

    Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti.

    Conform sursei citate, firma lui Dan Şova i-ar fi dat premierului dreptul de folosinţă gratuită a unui autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, “la solicitarea expresă” a acestuia.

    Cercetările penale faţă de Ponta au fost făcute în dosarul Turceni Rovinari, în care senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA “Şova şi Asociaţii”. De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

    Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, “contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică”. Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA “Şova şi Asociaţii”, ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA “Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

  • ANI cere Parchetului să îl cerceteze pe preşedintele PSD Rădăuţi pentru conflict de interese

    Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Nistor Tătar, în calitate de director general al Servicii Comuna SA Rădăuţi, firmă la care acţionar unic este Primăria Rădăuţi, a semnat contractul individual de muncă prin care soţia sa a fost angajată în funcţia de inspector în cadrul societăţii respective.

    Ulterior, acesta a semnat şi actele adiţionale la contractul individual de muncă al soţiei sale din 5 martie 2003, 14 februarie 2005, 1 august 2008, 1 septembrie 2009, precum şi fişa postului întocmită în 30 septembrie 2004 şi, respectiv, fişa postului întocmită în 30 august 2011.

    ANI susţine că astfel Nistor Tătar a încălcat articolul din Codul Penal conform căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial […] pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii cinci ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    În acest caz ANI a sesizat Parchetul Judecătoriei Rădăuţi, care va verifica dacă acesta a fost în conflict de interese.

    Conform sursei citate, Nistor Tătar a fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Servicii Comunale SA Rădăuţi din 17 octombrie 2001 şi director general al societăţii din 11 ianuarie 2008.

    “Persoana evaluată a fost informată despre declanşarea procedurii de evaluare”, mai arată ANI în comunicat.

    La rândul său, Nistor Tătar a declarat corespondentului MEDIAFAX că nu are cum să fie în conflict de interese pentru că el nu este funcţionar public şi a menţionat că a aflat de la ziarişti despre această procedură de evaluare a ANI.