BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Unul din 5 angajaţi îşi va părăsi angajatorul în 2022. Cine vrea un salariu mai mare nu îl poate obţine în compania în care lucrează VIDEO

    Potrivit specialiştilor în recrutări, unul din cinci angajaţi va renunţa la actualul loc de muncă în 2022. Principala motivaţie din spatele acestei decizii dar şi a fluctuaţiei de personal este salariul, pentru că nu poţi obţine un salariu mai mare decât la o altă companie sau eventual la concurenţă.

    „Aceasta este aşteptarea pe care o avem nu numai pentru România, fiind o provocare apărută la nivel global. Mişcarea salarială vine ca urmare a fluctuaţiei de personal, a faptului că trebuia să recrutăm noi oameni din piaţă cu salarii mult mai mari decât ceea ce ofeream la momentul respectiv în organizaţie”, a declarat Alina Popescu, Talent Information Solution Leader, SEE Europe, Mercher Marsh Benefits la ZF Live.

     

     

  • Dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi

    Doar cei din domeniu au auzit de Agroland, cea mai mare reţea de magazine cu produse pentru grădinărit, îngrijire a animalelor de companie şi hobby farming din România. În 1997, Horia Cardoş, originar din Satu-Mare, dar stabilit în Timişoara, a pus bazele acestui business, care în 2021 s-a listat la Bursa de Valori, ajungând acum la o capitalizare de peste 200 milioane de lei, adică 50 de milioane de euro. El deţine 74% din acţiunile companiei, care are o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de euro. Horia Cardoş a fost invitat la Meet the CEO, formatul lansat de Business MAGAZIN acum un deceniu, prin care un antreprenor sau un executiv vorbeşte despre cariera lui profesională sau despre modul cum a pus bazele unui business. Horia Cardoş spune că nu a fost angajat niciodată, dar îi sfătuieşte pe cei din noua generaţie ca înainte să înceapă o afacere, să se angajeze într-o companie, să vadă cum e, să aibă posibilitatea să greşească pe banii companiei la care lucrează. Eu am plătit toate greşelile din buzunarul meu, a menţionat el. Dacă tinerii vor să se angajeze, el recomandă multinaţionalele – Coca-Cola, Orange, Vodafone etc. –, care sunt adevărate şcoli de business, unde înveţi structura şi logistica unui business, lucruri care te pot ajuta ca antreprenor, odată ce businessul tău depăşeşte o anumită cifră de afaceri. După 25 de ani în business, Horia Cardoş spune că răbdarea reprezintă un atu extrem de important. Ca să citez un proverb, „dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi”. Viaţa oricărui business  este marcată de creşteri, uneori excepţionale, venite de nicăieri, dar care apoi sunt urmate de căderi spectaculoase, de foarte multe ori de neînţeles. Businessul românesc este plin de „cadavre”, de antreprenori care au avut creşteri spectaculoase, dar care n-au înţeles ce este în spatele lor, în jurul lor, considerând că tot ce ating ei se transformă în aur, tot timpul. În business rezistă şi supravieţuiesc cei care au constanţă, cei care înţeleg că de la un anumit moment structurarea şi birocraţia businessului le poate aduce un câştig mult mai mare pe termen lung decât modelul antreprenorial în care visezi noaptea ce vrei să faci şi vrei ca aceste planuri să se implementeze a doua zi. Tot timpul apare o concurenţă, tot timpul condiţiile din piaţă se schimbă, dar businessurile care rezistă sunt cele care depind mai puţin de proprietar. În momentele de criză cineva trebuie să ia decizii dure, iar cel care a fondat afacerea, fiind îndrăgostit de ea, este cel mai puţin dispus să taie şi să dea deoparte ceea ce el a creat. Deşi au curaj, deşi au determinare şi energie, mulţi antreprenori români încep să intre în criză atunci când îşi extind afacerea în mai multe domenii, împărţindu-şi astfel concentrarea. De cele mai multe ori, concentrarea se pune pe businessurile care nu merg, iar businessurile bune, care aduc bani, sunt uitate, lăsate deoparte, până ajung şi ele să intre pe minus.

    Deşi au câştigat mulţi bani din businessul de bază, extinderea în alte sectoare, în alte afaceri, le-a fost fatală multor antreprenori. De multe ori, antreprenorii români nu au suficientă răbdare să aştepte creşterea unui business, aşa că, înainte ca acesta să ajungă la maturitate şi să ajungă în situaţia în care să meargă singur, cu o echipă proprie de management, ei deja intră în alte afaceri. S-au pierdut milioane, zeci de milioane, sute de milioane cu acest model, dar aproape că niciodată nimeni nu învaţă din greşelile altora.

    Cei care cresc repede în business sunt o excepţie, la fel ca şi motivele care au stat la baza acestei evoluţii. Dar, în timp, constanţa şi răbdarea sunt lucrurile care susţin mai bine un business şi îl fac să reziste atunci când vin crizele. România este la prima generaţie de antreprenori, fiecare învaţă pe propria piele cum este în business, foarte puţini învaţă de la alţii ce să nu facă, aşa că tot timpul se repetă greşelile. Dacă la începutul unei afaceri ceea ce contează este dorinţa de a face ceva, de a ajunge cu un produs sau un serviciu undeva, pe măsură ce businessul creşte, structurarea şi chiar birocratizarea lui îl susţin mai departe. Şi, bineînţeles, răbdarea de a aştepta fie oportunităţile, care nu apar în fiecare zi, fie greşelile concurenţei. Dacă ai suficientă răbdare, poţi să vezi plutind cadavrele duşmanilor tăi.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)
     

  • Concurenţă mare pentru locurile la buget: la Facultatea de Matematică şi Informatică şi Facultatea de Administraţie şi Afaceri ale Universităţii din Bucureşti concurează 17 candidaţi pentru un loc

    ♦ În topul facultăţilor din UB cu cei mai mulţi candidaţi pe un loc la buget sunt şi Facultatea de Litere, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Facultatea de Istorie, Facultatea de Biologie şi Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării.

    La sesiunea de vară a admiterii la Universitatea din Bucureşti s-a înregistrat o concurenţă de aproape 9 candidaţi pe loc bugetat – mai exact, 8,59 – la nivelul întregii universităţi.

    Concurenţă acerbă pentru locurile bugetate s-a înregistrat la Facultatea de Matematică şi Informatică şi Facultatea de Administraţie şi Afaceri, cu peste 17 can­didaţi pe loc, Facultatea de Litere, cu peste 10 candidaţi pe loc, la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Edu­caţiei şi la Facultatea de Sociologie şi Asis­tenţă Socială, cu peste 9 candidaţi pe loc, Fa­cul­tatea de Biolo­gie, cu aproape 8 can­didaţi pe loc la şi la Facultăţile de Istorie şi Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, cu peste 6 candidaţi pe loc. 

    Pentru anul universitar 2021-2022, Uni­versi­tatea din Bucureşti a scos la concurs, în sesiunea iulie 2021 a admiterii la licenţă, un număr de 4.515 locuri bugetate. Compa­rativ cu anul 2020, când Universitatea din Bucureşti a înregistrat 33.917 înscrieri la programele de studii universitare de licenţă, în 2021 datele generale arată un număr de 38.806 candidaturi depuse pentru cele 97 de programe de licenţă oferite de facultăţile Universităţii din Bucureşti.

    Aproape 39.000 de înscrieri au fost înregistrate la studii de licenţă la cele 19 facultăţi ale UB, cel mai mare număr de candidaturi din ultimii 12 ani, conform datelor transmise de unitatea de învă­ţământ.

    Având în vedere situaţia actuală generată de pandemie, admiterea la programele de studii ale celor 19 facultăţi ale UB pentru următorul an universitar a fost adaptată, iar facultăţile au organizat un proces online de înscriere şi de admitere.

     

  • Consiliul Concurenţei analizează racordarea clienţilor casnici la gaze şi electricitate

    Astfel, conform noilor reglementări, introduse în 2020, operatorul de distribuţie de energie electrică sau de gaze naturale are obligaţia de a racorda la reţea toţi solicitanţii clienţi finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obţinerii autorizaţiei de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani.

    În acest context, ANRE a modificat procedura privind planurile de investiţii ale operatorilor de distribuţie, pentru a asigura capacitatea de a satisface solicitări rezonabile de racordare pe termen lung, fără afectarea investiţiilor care vizează siguranţa în funcţionare a sistemelor de distribuţie.

    Prin adoptarea acestor modificări legislative se urmăreşte impulsionarea procesului de racordare a consumatorilor casnici la reţelele de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale. În aceste condiţii, creşterea constantă a numărului locurilor de consum va determina expansiunea pieţelor de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale către consumatorii casnici, putând conduce atât la creşterea portofoliului furnizorilor existenţi, cât şi la apariţia de noi furnizori pe piaţă.

    În acelaşi timp, însă, eventualele sincope în procesul de racordare a clienţilor casnici pot afecta procesul de liberalizare, prin limitarea creşterii dimensiunii pieţei, putând conduce în final la restrângerea concurenţei pe piaţa de furnizare a energiei electrice sau a gazelor naturale către clienţii casnici.

    „Obiectivul nostru este ca procedura de racordare la reţelele de energie electrică şi gaze naturale să se deruleze eficient, transparent, nediscriminatoriu şi cu respectarea regulilor de concurenţă, ceea ce pentru clienţii casnici înseamnă un proces de racordare la reţele cât mai facil şi la preţuri acceptabile” a declarat Bogdan Chiriţoiu preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Sectorul energetic naţional este unul cu impact puternic şi vizibil atât asupra clientului final casnic, care consumă energie electrică sau gaze naturale pentru satisfacerea necesităţilor zilnice, cât şi asupra întregii economii a României. De altfel, sectorul energetic naţional şi, în particular, domeniile energiei electrice şi gazelor naturale au reprezentat preocupări constante ale Consiliului Concurenţei în ultimii ani, autoritatea de concurenţă folosind în această zonă întreaga paletă de instrumente de care dispune.

    În ultimii ani, autoritatea de concurenţă a aplicat mai multe sancţiuni companiilor care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze sau de energie pentru încălcarea normelor de concurenţă.

    Astfel, compania Distrigaz Sud Reţele SRL (DGSR) a fost amendată cu 17.650.326 lei (aprox. 3,7 milioane euro), pentru abuz de poziţie dominantă manifestat prin practicarea unor tarife excesive, nejustificate economic, pentru avizarea tehnică a proiectelor de execuţie, recepţia şi punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale (IUGN).

    Distribuitorul de gaze naturale Premier Energy SRL, în calitate de succesor legal al companiei Gaz Sud SA a fost sancţionat cu 6,3 milioane lei (aprox. 1,3 milioane euro) pentru că a abuzat de abuz de poziţia sa dominantă prin impunerea unor tarife discriminatorii pentru servicii de avizare tehnică a proiectelor, de recepţie a lucrărilor şi de punere în funcţiune a IUGN, diferenţiate în funcţie de realizatorul lucrărilor de proiectare şi de execuţie a instalaţiilor.

    Distribuitorul de gaze naturale Wirom Gas SA şi nouă executanţi de lucrări în domeniu au fost amendaţi cu 920.069 lei pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale prin care au stabilit un preţ fix pentru realizarea IUGN.

    În urma implementării angajamentelor asumate de E-Distribuţie Muntenia SA (EDM) în contextul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă, durata medie de obţinere a avizelor tehnice de racordare (ATR) emise de companie a scăzut cu 20%, în condiţiile în care numărul cererilor de racordare a crescut cu 30%. De asemenea, intervenţia Consiliului Concurenţei a condus la creşterea transparenţei procesului de racordare şi a gradului general de informare a utilizatorilor în legătură cu procesul de racordare, în ultimul an, numărul de clienţi care utilizează serviciul online de racordare crescând cu peste 90%.

  • Ameninţarea cu care se confruntă multinaţionalele din România: angajaţii nu mai pleacă să lucreze pentru concurenţa din ţară, ci să lucreze pentru companii străine, dar din România

    O discuţie cu un director din BIG4: Aveţi de lucru, aveţi contracte? Da, avem, nu-i asta problema, clienţii au revenit, de fapt nici nu au plecat, dar au apelat la un alt fel de consultanţă. Problema este că nu avem oameni, chiar putem ajunge să nu mai avem cu cine să facem proiectele angajate. Înainte puteai să mai iei de la concurenţă dacă aveai neapărat nevoie. Acum însă, cei care îşi caută de lucru nu se mai uită în ţară, ci prima dată se uită la poziţiile din străinătate. Dar nu să plece să lucreze acolo, ci să lucreze de aici, din România. Iar asta începe să devină o problemă importantă, pentru că diferenţele salariale sunt destul de mari. Nu mai poţi să-i ţii aici, oricât
    le-ai creşte salariile.

    Toată lumea are nevoie de oameni, toată lumea caută talente, în special Occidentul, care îmbătrâneşte, iar generaţiile ies la pensie fără să vină cineva în urmă.

    Japonia, Germania sunt principalele ţări ameninţate.

    Această criză adusă de Covid a deschis o oportunitate fantastic la nivel global, care schimbă modul de lucru.

    Marile companii, marile multinaţionale, marile branduri pot recruta oameni de peste tot din lume fără să-i mai aducă să lucreze la sediul central. Pot lucra de unde sunt ei, de unde vor ei. Şi scade şi costul salarial, pentru că un român care lucrează de la Bucureşti sau din Cluj sau din Timişoara pentru o multinaţională americană nu va primi acelaşi pachet salarial ca un american.

    Spre exemplu, PwC, una dintre firmele BIG4, tocmai a anunţat la nivel mondial că vrea să-şi majoreze numărul de angajaţi cu 100.000 în următorii 5 ani, pentru a face faţă solicitărilor clienţilor legate de ESG. Toate companiile mari încep să dea atenţie acestui acronim legat de environment, sustenabilitate şi guvernanţă, la care investitorii încep să se uite tot mai mult. Vă daţi seama că cele 100.000 de posturi vor fi deschise pentru întreaga lume.

    Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs România, cea mai importantă platformă de recrutare online, spune că, din cele peste 33.000 de joburi noi, apărute în luna mai, a doua cea mai bună lună din istoria eJobs, 87% au fost postate de angajatori din România, 7,8% de cei din străinătate şi 5,2% au fost joburi remote.

    „Atât pentru străinătate, cât şi pentru remote, vedem o creştere substanţială a numărului de poziţii nou deschise. În ceea ce priveşte munca remote, surpriza este cu atât mai mare, cu cât predicţiile generale vizau o reîntoarcere, din vară, a angajaţilor la programul clasic de muncă, la birou”, menţionează ea.

    Zoom a deschis o piaţă mondială pentru cei din ţară, care pot acum
    să-şi caute de lucru în afară fără să mai lucreze acolo.

    Acest lucru va pune o presiune extraordinară pe companiile din România, care trebuie să se bată pentru ţinerea talentelor nu numai cu concurenţa din ţară, ci şi cu lumea întreagă.

    Modul de lucru hibrid, remote work, a devenit o obişnuinţă şi, chiar dacă aduce cu sine mari probleme psihologice, de anxietate, de depresie, începe să devină o normă.

    Cei din România, care au un loc care le permite să lucreze de acasă, dintr-un Starbucks, dintr-un work space,  pot să lucreze pentru orice din lume şi chiar o vor face, în primul rând pentru diferenţa salarială.

    Din acest motiv, directorul din BIG4 vede în faţa ochilor această ameninţare care vine peste el, dar şi peste celelalte companii: angajaţii să nu mai plece la concurenţă, să schimbe doar clădirea de birouri, ci să lucreze din România pentru o multinaţională din afară.

    Acest lucru se întâmplă deja, iar trendul va continua. Problema este că firmele din România nu au unde să se ducă după angajaţi, pe acelaşi model.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 1,4 mil. euro şase companii de alimentaţie publică din aeroport

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti a încredinţat, în exclusivitate, companiei Dnata Catering gestionarea spaţiilor cu destinaţie pentru alimentaţie publică. La rândul ei, Dnata Catering a încheiat acorduri de subcontractare cu Food & Beverages Managament, cu Trotter şi cu City Cafe Express (ambele din grupul City Grill), precum şi cu Primero Business Consulting (în prezent, Land of Util Tehnology) şi RBK Property Management.

    În urma investigaţiei declanşate din oficiu în iunie 2019, Consiliul Concurenţei a constatat că aceste companii şi-au coordonat politicile comerciale în materie de preţuri, discounturi, promoţii atât prin clauzele contractuale, cât şi printr-o serie de proceduri şi prin modalitatea de derulare a relaţiilor contractuale, astfel încât să îşi alinieze constant preţurile pentru serviciile oferite pasagerilor din aeroport.

    În acest fel, concurenţa prin preţ a fost restricţionată, iar pasagerii din aeroport nu au avut posibilitatea de a plăti un preţ mai mic decât cel stabilit în comun de toţi cei din piaţă sau de a alege serviciile în funcţie de preţ.

    Amenzile au fost aplicate astfel: Dnata Catering SRL: 6.622.401 lei; Food and Beverages Management SRL: 43.558 lei; Trotter Management SRL: 8.010 lei; City Cafe Express SRL: 148.752 lei; RBK Property Management SRL: 104.294 lei; Primero Business Consulting SRL (în prezent, Land of Util Tehnology SRL): 3.994 lei

    Toate cele şase companii implicate au recunoscut fapta anticoncurenţială, beneficiind astfel de reduceri ale amenzilor.

     

  • Complicaţii pentru tranzacţia cu Orange. Concurenţa a făcut inspecţii inopinate la Telekom România: gigantul e suspectat de abuz de poziţie dominantă – ar fi mărit arbitrar unele tarife pentru emiterea unor avize tehnice

    Consiliul Concurenţei a anunţat că derulează o investigaţie privind un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Telekom Romania Communications SA – fostul Romtelecom – pe piaţa serviciului de emitere a avizului tehnic de amplasament, investigaţie ce ar putea complica procesul prin care pachetul majoritar de acţiuni al operatorului urmează să fie achiziţionat de Orange România.

    “Pentru a obţine autorizaţie de construire sunt necesare avize de la administratorii/furnizorii de utilităţi urbane, numite avize de amplasament. Aceste avize, enumerate în certificatul de urbanism, sunt necesare pentru a stabili dacă construcţia propusă nu creează dificultăţi în funcţionarea reţelelor edilitare din zonă, iar operatorii le emit contra cost.

    Astfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii că, fără a avea o justificare economică, Telekom Romania Communications SA a impus, în anul 2019, un tarif mult mai mare comparativ cu anul anterior pentru emiterea avizului necesar pentru autorizarea executării construcţiei.

    Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediul companiei, documentele ridicate aflându-se în analiza autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigaţie.

    Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a autorităţii de concurenţă în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri”, a anunţat Concurenţa.
     

  • Conssiliul Concurenţei: Legislaţia în domeniul deşeurilor medicale trebuie revizuită

    Autoritatea de concurenţă a făcut această recomandare în urma derulării unei anchete sectoriale pe piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale, în cadrul căreia a constatat că legislaţia specifică este ambiguă şi incompletă, iar modul de aplicare şi interpretare al acesteia de către autorităţile implicate îngreunează accesul pe piaţă şi extinderea activităţii operatorilor, ceea ce duce la restrângerea concurenţei.

    De exemplu, autorizaţii şi metodologii de lucru dintr-un judeţ nu sunt acceptate în alt judeţ. De asemenea, unele administraţii locale impun prevederi care încalcă obligaţii stabilite prin reglementări ale altor autorităţi. Durata procesului de autorizare poate ajunge la 1 an şi chiar mai mult, implicând şi o etapă de pre-autorizare de 6 luni.

    Consiliul Concurenţei consideră că Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Mediului trebuie să interpreteze similar legislaţia privind autorizarea staţiilor de transfer pentru deşeuri medicale.

    Staţiile de transfer sunt puncte intermediare între locul de generare al deşeurilor (spaţiul unităţii sanitare) şi locul de eliminare, având ca scop concentrarea deşeurilor provenite de la puncte de colectare multiple.

    La ora actuală, poziţiile acestor instituţii nu converg, afectând intrarea şi dezvoltarea pe piaţa deşeurilor medicale: Ministerul Sănătăţii susţine că operatorii care desfăşoară activităţi de tratare/eliminare a deşeurilor medicale pot deţine staţii de transfer pentru deşeuri medicale, în timp ce Ministerul Mediului (prin Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – ANPM, autoritate de autorizare şi control) consideră că transportul deşeurilor medicale se poate face fără colectare şi depozitare intermediară, direct la instalaţiile de tratare. Mai mult, ANPM central şi agenţiile judeţene au abordări diferite în privinţa autorizării staţiilor de transfer.

    Un alt aspect ce ar trebui clarificat se referă la aplicarea principiului proximităţii, care presupune ca deşeurile să fie valorificate şi eliminate cât mai aproape de locul de generare. Dispoziţiile legale privind principiul proximităţii sunt lipsite de claritate, iar mecanismul de verificare al respectării proximităţii de către ANPM nu este definit /prevăzut, astfel că decizia de aprobare a transportului nu se face pe baza unor criterii clare şi transparente, putând avea un caracter discreţionar.

    Consiliul Concurenţei mai recomandă deblocarea de către Ministerele Sănătăţii şi Mediului a situaţiei privind aprobarea Strategiei şi Planului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale la nivel naţional, documente care ar fi trebuit să fie elaborate până la data de 18 ianuarie 2014.

    Analiza Consiliului Concurenţei a mai arătat că piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale este puternic concentrată, trei companii gestionând aprox. 70% din totalul cantităţilor de deşeuri medicale în 2019, iar primele cinci aprox. 80%.

    Astfel, compania Stericycle România este principalul jucător, deţinând o cotă de piaţă de peste 40% raportată atât la volumul de deşeuri medicale gestionate, cât şi valoric.

    Deşeurile medicale au un regim special din punct de vedere al colectării, depozitării, transportului şi tratării/eliminării, pentru fiecare dintre etape existând dispoziţii legale foarte stricte.

    Astfel, responsabilitatea gestionării revine producătorului de deşeuri (unităţii medicale) sau, după caz, oricărui deţinător de deşeuri care are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare sau de a le transfera unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare şi/sau eliminare a acestora.

    Costurile operaţiunilor de gestionare a deşeurilor sunt suportate de către producătorul de deşeuri sau, după caz, de deţinătorul acestora.

    Deşeurile medicale se pot procesa prin incinerare (toate) şi/sau prin decontaminare termică la temperaturi scăzute (unele).

    Decontaminarea termică a deşeurilor se bazează pe acţiunea căldurii umede sau uscate pentru îndepărtarea microorganismelor conţinute în deşeurile medicale, în timp ce incinerarea se realizează la temperaturi medii şi ridicate (+800 ºC_+1100ºC) şi poate fi aplicată unei game largi a deşeurilor rezultate din activitatea medicală (excepţie fac cele care conţin metale grele sau cele pentru care există recomandări speciale).

    Instalaţiile active pentru procesarea deşeurilor medicale (22) sunt răspândite în 7 din cele 8 regiuni ale ţării, Nord-Vest fiind singura regiune în care nu există nicio instalaţie funcţională.

    În regiunea Vest se află cele mai multe echipamente de decontaminare termică (4), iar în regiunea Sud, inclusiv Bucureşti-Ilfov, cele mai multe incineratoare (3). Opt operatori deţin 12 instalaţii de sterilizare termică şi 10 companii deţin fiecare câte un incinerator.

    În Regiunea Centru nu se află niciun incinerator, iar în regiunea Sud-Est nicio instalaţie de decontaminare termică.

    Pe piaţă există patru companii care deţin atât instalaţii de decontaminare termică, cât şi instalaţii de incinerare: Stericycle Romania, Mondeco, Pro Air Clean Ecologic şi Demeco.

    De asemenea, patru companii deţin doar instalaţii de sterilizare termică a deşeurilor medicale (AKSD România, Bio Hazard, Ecologmed şi Perfect Curier), iar şase (Eco Burn, Eco Fire Sistems, Enviro Ecobusiness, Mediline Exim, Pro Air Clean şi Xtreme Ecoenergy Group) sunt operatori autorizaţi care oferă servicii de eliminare a deşeurilor medicale prin incinerare.

    Atribuirea contractelor se face fie prin atribuire directă, în cazul unor sume mai mici de 135.000 lei, fie prin licitaţii deschise, în situaţia unor cantităţi mai mari de deşeuri medicale, prin SEAP. Durata contractuală este cel mai adesea anuală sau multianuală (24 luni).

    Prin urmare, atât la nivelul cererii, cât şi la nivelul ofertei, există tendinţa pachetizării serviciilor, din motive de preţ, logistice, fiind mai uşor de urmărit buna gestionare a deşeurilor în mod integrat.

    Potrivit legislaţiei, deşeurile medicale se pot preda doar operatorilor autorizaţi pentru transport şi eliminare şi doar către operatori cu instalaţii autorizate, ceea ce presupune că unităţile sanitare pot încheia contracte fie cu eliminatori care au şi autorizaţie pentru transport, fie cu companii de transport care au încheiate contracte cu eliminatori.

  • Google devine ţinta autorităţilor de concurenţă: Marea Britanie lansează o investigaţie asupra celor mai recente schimbări anunţate de gigantul american

    Google este prima mare corporaţie de tehnologie luată la ochi de Marea Britanie, după ce Regatul Unit a părăsit blocul european, întrucât autorităţile de concurenţă au anunţat vineri că lansează o investigaţie asupra schimbărilor plănuite de Google în modelul de advertising, potrivit Bloomberg.

    Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a declarat că „investighează planurile Google de a elemina cookie-urile pentru terţi şi alte funcţionalităţi ale Google Chrome”, conform unei declaraţii lansate de autoritate.

    Aceste schimbări „ar putea submina abilitatea publisherilor de a genera venituri şi ar putea submina concurenţa în advertisingul digital, sporind puterea Google în piaţă”, a semnalat autoritatea.

    Publisherii şi companiile de tehnologie active în advertising au lansat apeluri publice în luna noiembrie prin care critică planurile Google. Schimbările plănuite de gigantul american ar putea limita abilitatea terţilor de a colecta informaţii despre utilizatori, o pârghie necesară pentru ca publicitatea să genereze cât mai multă valoare. Companiile media mai mici ar putea pierde până la 75% din venituri din cauza acestor schimbări.

  • Când alţii se gândeau la ce petrecere să mai meargă, doi tineri au ales să îşi deschidă o afacere. Acum, după 7 ani, businessul lor face milioane

    Businessul lor, operat prin firma Ruand Power Solutions, comercializează o paletă largă formată din peste 500 de produse din mai multe categorii (home&deco, electrocasnice mici, produse de îngrijire personală). „Încercăm pe cât se poate să acoperim cât mai mare parte din cererea care există pe piaţă”, a povestit antreprenoarea în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    80%  din vânzări sunt realizate prin intermediul platformei marketplace a eMag. Potrivit Mihaelei Rusu, cel mai bine vândute produse sunt gadgeturile, respectiv electronicele din categoria accesoriilor (gamepad-uri, controlere de joc, playstations, ochelari virtuali, de exemplu). „Comercializăm acest tip de produse într-un flux constant şi în volum destul de mare”, spune ea.  

    Mihaela Rusu a povestit că a înfiinţat businessul în studenţie, împreună cu soţul ei – „Soţul meu a fost cu iniţiativa, el este o persoană foarte energică, are multe idei şi mi-a propus să înfiinţăm împreună un magazin online”.

    Au pornit de la o investiţie iniţială de 1.000 de euro şi au început cu găsirea unui site din China, prin care au importat ceasuri de damă în valoare de 500-600 de euro, banii rămaşi după înfiinţarea firmei.

     „Ne-am propus să fie un produs de care să nu ne pară rău dacă rămânem cu el; în acelaşi timp, să fie ceva relativ ieftin, care să poată fi vândut”, spune antreprenoarea. Au făcut prima comandă, iar într-un interval de două săptămâni au reuşit să vândă toate ceasurile. Au reuşit apoi să strângă un fond de investiţii mai mare pe care să îl direcţioneze spre achiziţia de produse mai scumpe, bani de rulaj sau acoperit cheltuieli în cazul în care nu reuşeau să termine stocurile. În perioada recentă, de pandemie, au înregistrat o creştere a vânzărilor, mai ales în starea de urgenţă, când acestea au ajuns în unele luni la creşteri cu 120% mai mari faţă de anul trecut.

    „Din fericire, partea de logistică nu a fost afectată nici la noi în ţară, nici în cadrul Europei, de unde importăm, fiindcă suntem importatorii a 11 firme din Europa, ne-am mobilizat şi am gestionat lucrurile de aşa natură, încât să vindem cât mai mult mai rapid. Ne-am bucurat şi sentimentul acesta ne-a ajutat să stăm şi să lucrăm ore întregi”, povesteşte antreprenoarea.

    De altfel, chiar dacă până recent a dezvoltat businessul împreună cu soţul ei, în perioada pandemiei au început să colaboreze cu încă o persoană.

    În prezent se pregătesc pentru perioada Black Friday, despre care Rusu spune că este „ziua din an în care sunt plini de adrenalină” – şi fac acest lucru prin actualizarea stocurilor, negocierea preţurilor, găsirea unor oferte cât mai corecte şi atrăgătoare.

    Mihaela Rusu este absolventă de Farmacie şi Psihologie şi dezvoltă în continuare businessul împreună cu soţul ei, iar în perioada pandemiei au mai angajat o persoană. Ea spune că provocările într-un astfel de business se leagă de gestionarea timpului. „Într-un astfel de business, cea mai mare provocare este lipsa programului – tu eşti mereu acolo, mereu îţi verifici mail-urile, răspunzi la telefon, verifici ofertele, trebuie să fii în căutare de nou, să ţii aproape concurenţa, este o luptă constantă să stai pe piaţă, este o luptă acerbă. Într-un business de familie îţi trebuie înţelegere şi ajutor.”

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, ea spune că acest tip de business este mai dificil de crescut decât unul în mediul fizic: „Concurenţa este mai mare în online, riscul ca cineva să îţi ia un produs pe care te bazai este mare, cel să nu mai poţi concura la preţ este la fel de mare, chiar cred că este puţin mai dificil să faci afaceri în online”.  

    Iar când vine vorba de sfaturi pe care le-ar da altor antreprenori, ea spune: „Să fie cât mai inventivi şi creativi posibil şi să aibă curaj – fiindcă în online îţi trebuie curaj. Online-ul reprezintă un canal pentru o afacere mult mai accesibil. Trebuie să recunoaştem că această perioadă a fost bună pentru magazinele online şi a fost un pas bun şi pentru clienţii care erau sceptici uneori şi au fost acum obligaţi să testeze această opţiune de shopping”.