BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Cum a reuşit un primar din Botoşani să reducă numărul asistaţilor social din comuna lui de la 382 la 8

    Un primar din judeţul Botoşani a reuşit să reducă numărul asistaţilor social din comună de la 382 la 8. Edilul a adus, pe fonduri elveţiene, un psiholog, cu ajutorul căruia a aflat că asistaţii social sunt deprimaţi şi nu cunosc beneficiile angajării, apoi le-a găsit locuri de muncă.

    Primarul comunei Dângeni, Cătălin Rotundu, a reuşit, cu sprijinul unui psiholog şi cu accesarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă din fonduri elveţiene, să convingă sute de oameni, asistaţi social, că e mai bine pentru toată lumea să muncească.

    „Când am venit la Primărie aveam 382 de asistaţi sociali. Am făcut o evaluare a fiecărei gospodării prin aplicarea unor chestionare şi am căutat soluţii. Am scris un proiect pe fonduri elveţiene pentru a putea aduce un psiholog în comună, pe lângă compartimentul de asistenţă socială al Primăriei, şi am reuşit. Am colaborat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu mediul privat pentru a vedea de ce calificări e nevoie pentru muncitori şi am solicitat AJOFM să organizeze cursul de calificare la noi în comună, pe nevoile din mediul privat. Luna trecută am avut opt asistaţi sociali, luna aceasta sunt 11, dar mai mult de 60 de zile nu îi ţinem ca asistaţi social pe cei care au adeverinţă că sunt apţi de muncă. Îi ajutăm să se integreze în piaţa muncii”, a declarant, pentru corespondentul MEDIAFAX, primarul comunei Dângeni, Cătălin Rotundu.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Noi beneficii pentru cea mai BOGATĂ comună din România. Ce a reuşit aici primarul nu mai există în ţara noastă

    În comuna Ciugud din judeţul Alba, locuitorii îşi pot plăti taxele şi impozitele la automatele electronice instalate de primărie. Potrivit primarului Gheorghe Damian, montarea acestor sisteme de tip „self pay” în toate satele componente este o premieră la nivel naţional deoarece, în prezent această facilitate este oferită cetăţenilor doar de o primărie din Capitală, respectiv cea a Sectorului 4 Bucureşti.
     
    Prezentarea acestor aparate a fost făcută, miercuri, de către primarul Gheorghe Damian. El a explicat că a fost instalat, în fiecare sat din comună, la magazinul sătesc, câte un automat, iar angajatul magazinului a fost instruit să ajute oamenii care nu se descurcă să plătească.
     
     
    Primarul a precizat că este o măsură care vine în sprijinul primăriei, deoarece elimină deplasarea săptămânală a unui funcţionar în aceste sate, pentru încasarea banilor.
     
    Operaţiunea a fost mult simplificată, astfel încât automatul să poată fi folosit şi de cei care nu sunt obişnuiţi cu o astfel de tehnică. Se eliberează câte un card pe care e înscris un cod de bare, pentru fiecare cetăţean din comună, iar acesta trebuie doar să-l apropie de ecranul aparatului şi apoi să plătească.
     
    Primăria Ciugud lansează totodată şi campania „O primărie fără hârtii, o primărie aproape de cetăţeni” prin care îşi doreşte să organizeze la nivel naţional o dezbatere serioasă pentru informatizarea administraţiilor publice din România. În viitor Ciugudul îşi propune să ofere cetăţenilor posibilitatea de a obţine on-line toate actele de care au nevoie, iar în activitatea curentă să nu mai fie folosită hârtia ci totul să se desfăşoare electronic, scrie ziarulunirea.ro
     

  • Câţi bani câştigă o femeie din România care cultivă cel mai scump condiment din lume

    Doamna Viorica Froicu este subinginer de industrie uşoară, ca formaţie. Povestea culturii de şofran din satul natal al doamnei Viorica, din Săldăbagiu Mic, începe cu o declaraţie neaşteptată: „Eu am urât agricultura!”.

    Viorica Froicu spune că şi-a schimbat optica despre agricultură după ce a avut o experienţă în acest domeniu în Italia. „Am văzut cât câştigă oamenii din agricultură în Italia. Aceia care se ţin de treabă”, explică doamna Viorica.

    Cum a pus bazele unei culturi exotice? „Am primit o reclamă pe e-mail, în italiană. Iniţial am şi vrut să o şterg. Am deschis aşa, într-o doară… Ştiu că suna ca o provocare: «Vrei să devii bogat cultivând şofran?»… Nu ştiam ce-i şofranul, am început să caut informaţii”, povesteşte doamna Viorica Froicu. „Mi-am amintit că şi mama mea cultiva şofran, nu cred că era original, dar ştiu că punea în cozonaci, în orez, şi că mâncarea avea un gust deosebit”, îşi aminteşte doamna Viorica.

    La început a pus şofran pe 12 ari. „Am investit mult în primul an. Mi-am făcut gard, un sistem de supraveghere cu camere video. Ştiţi, oamenii nu prea au noţiunea de proprietate privată şi se cred tot pe vremea cooperativelor. Şofranul s-a înmulţit apoi extraordinar. Am un hectar de şofran. Are un ciclu relativ scurt. După 5-6 săptămâni de la plantare înfloreşte, totul este mov. Începe apoi recoltarea, şi nu aceasta e munca cea mai grea. Scoatem doar pistilul. Munca de Sisif e la sortare. Iar secretul stă în uscare. Şofranul are termen de garanţie cinci ani, dacă e păstrat cum trebuie. După sortare, şofranul e uscat în tăviţe de aluminiu, care sunt purtătoare de căldură, într-un cuptor la 45 grade C, timp de 45-50 de minute. Îl păstrăm în borcane închise ermetic”, spune doamna Viorica.

    Şofranul este căutat în întreaga lume pentru aroma şi culoarea pe care le dă mâncărurilor. Un kilogram de şofran ajunge să coste până la 28.000 de euro. Însă pentru a obţine astfel de cantităţi este nevoie de foarte multă muncă. 40 de grame de şofran necesită o recoltare de la 6.000 – 8.000 de flori de şofran.

    „Preţul unui bulb de şofran depinde de calibrul lui, explică doamna Viorica Froicu. Între 0,80 lei – 1,50 lei costă cei mai mari, care sunt şi cei mai productivi. Pentru 250 mp teren trebuie 5.000 de bulbi. Sunt necesare aproximativ 70.000 de stigmate pentru a obţine 500 g de şofran, şi de 2,5 kg de stigmate proaspete pentru obţinerea a 500 g de produs uscat. Fiecare floare prezintă câte 3 stigmate. Acestea trebuie să fie atent culese cu mâna şi apoi uscate. Munca şi îngrijirea pe care le necesită fac din şofran cel mai scump condiment din lume”, explică doamna Viorica.

    Şofranul este o plantă originară din Persia. Planta are bulbotubercul, frunze înguste şi lungi, flori unice de culoare violet-albastră, cu pistil de culoare portocalie şi linii purpurii, iar fructul este o capsulă trioculară de dimensiuni reduse şi culoare albă. De la plantă se folosesc în scop terapeutic doar stigmatele, care reprezintă partea superioară a pistilului, pe care se prinde şi încolţeşte polenul, scrie bihon.ro

  • Fenomen invers: Motivul pentru care locuitorii unui oraş din România doresc ca localitatea să redevină comună

    Constantin Brănescu, consilier local PNL, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că va începe o campanie de strângere de semnături, în oraşul Ţicleni, iar dacă cetăţenii vor fi de acord, va depune, în şedinţa Consiliului Local, un proiect care prevede organizarea unui referendum pentru revenirea oraşului Ţicleni la statutul de comună. Localitatea Ţicleni a devenit oraş în anul 1968 şi are aproximativ patru mii de locuitori.
     
    ”Mai multe persoane mi-au solicitat să iniţiez o campanie de strângere de semnături pentru a organiza un referendum pentru schimbarea statutului oraşului Ţicleni în comună. Iniţiativa respectivă o voi desfăşura începând cu data de 1 martie, iar în ceea ce priveşte data organizării referendumului o să propun Consiliului Local să fie odată cu alegerile prezidenţiale din anul 2019, să nu mai zică nimeni din primărie că se face cheltuială în plus. Oraşul Ţicleni a fost declarat oraş în 1968, doar să plătim impozite şi taxe locale. Cetăţeanul practic nu beneficiază de absolut nimic în momentul de faţă, nu avem canalizare în tot oraşul, avem doar patru blocuri, nu avem piaţă agroalimentară, nu avem spital, nu sunt locuri de muncă”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Constantin Brănescu, consilier local şi preşedintele organizaţiei PNL Ţicleni.
     
    Acesta mai spune că, dacă oraşul Ţicleni ar deveni comună, oamenii ar putea accesa mai uşor fonduri europene, iar taxele şi impozitele vor fi mai mici.
     
    ”Trecerea la statutul de comună va aduce beneficii, orice cetăţean va putea accesa mult mai uşor fonduri de la Uniunea Europeană, vor fi impozite şi taxe locale mai mici. De statutul de oraş beneficiază doar salariaţii primăriei, din 2017 salariile au crescut de trei – patru ori, în acest moment cel mai mic salariu în primărie este de peste 3.200 de lei şi îl are un muncitor necalificat. Odată cu trecerea la statul de comună, numărul salariaţilor va rămâne mult mai mic”, a mai declarat Constantin Brănescu.
     
    Primarul oraşului Ţicleni, Radu Constantin, a declarat că nu susţine un astfel de demers pe care îl consideră inoportun, deoarece, spune el, va aduce pierderi mari.
     

  • Oana şi Eduard Andraş au renunţat la joburile din Bucureşti şi s-au mutat în comuna Stăniţa din Neamţ să devină fermieri

    Cu salariile pe care le aveau atunci şi cu determinare au pus pe picioare Ferma lu’ Moş Ghiţă, unde au început să cultive roşii.
     
    În prezent, produc legume şi verdeţuri de sezon, lapte şi produse din lapte de vacă, dulceţuri şi conserve de legume, iar din livrările de anul trecut au făcut aproximativ 5.000 de euro, dar se declară mulţumiţi. „Am avut mai multe livrări decât ne-am aşteptat şi contactul direct cu consumatorul ne motivează să continuăm ceea ce facem.”
     

  • O nouă staţiune turistică a apărut în România. Principala atracţie este o rezervaţie naturală care adăposteşte 29 de zimbri

    Având o rezervaţie naturală de 29 de zimbri, Vama Buzăului din judeţul Braşov, unde se găseşte şi Cascada Urlătoarea, a devenit oficial staţiune turistică. Vinerea trecută a fost dezvelit panoul indicator la intrarea în localitate. Pentru păstrarea liniştii, sporturile cu motor sunt descurajate aici.

    „Mă bucur că localitatea dumneavoastră a devenit staţiune turistică de interes local. Este o oportunitate pentru comunitate, pentru că de acum se pot accesa mai uşor proiecte pe fonduri europene şi proiecte cu fonduri guvernamentale. Este meritul primarului şi al comunităţii, pentru că a ştiut să se bată pentru acest proiect. Comuna arată extraordinar, este bine pusă la punct şi aveţi nişte peisaje care chiar merită să fie puse în valoare”, a afirmat ministrului Turismului, Bogdan Trif.

    Ministrul le-a recomandat edililor de la Vama Buzăului să pună în valoare şi zona montană, potrivit Mediafax.
     
    „Cu siguranţă, punctul de atracţiei – rezervaţia de zimbri – va fi în continuare punctul dumneavoastră central prin care atrageţi turiştii, dar vă sfătuiesc să încercaţi să puneţi în valoare în special zona montană, poate pe viitor o să dezvoltăm un domeniul schiabil în apropiere, astfel ca oamenii să vină să petreacă aici cât mai mult timp, pentru că, aşa cum v-am spus, cât mai mulţi turişti înseamnă bani pentru comunitate şi dezvoltare în zonă”, a afirmat ministrul.
     
    Primarul din Vama Buzăului, Tiberiu Chirilaş, a declarat, la rândul său, că localitatea a trebuit să îndeplinească mai multe criterii, pentru a obţine atestatul, printre care existenţa unui centru de informare turistică, obiective turistice, locuri de cazare sau o sală de conferinţe.
     
    „Acest lucru este o atestare a ceea ce am realizat în localitatea noastră, a ceea ce avem, dar ne şi obligă de acum încolo şi în niciun caz nu vrem să-i aducem vreo atingere. Turiştii tocmai asta apreciază, că nu este o aglomeraţie foarte mare, nu este zgomot, încercăm inclusiv sporturile cu motor să le descurajăm, astfel încât cel care vine aici chiar să se liniştească, să-şi încarce bateriile, cum se spune”, a afirmat primarul din Vama Buzăului.
     

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.

  • Primarul care deszăpezeşte singur comuna pentru că nu-şi permite un angajat

    Bartók Ede Ottó, primarul din Dalnic, judeţul Covasna, a ajuns să deszăpezească singur comuna.

    Aflat sub cod galben de vreme rea, judeţul Covasna a fost măturat de viscol sâmbătă. Dacă va continua în felul acesta, satul Dalnic va rămâne izolat de restul lumii.

    Şi mai grav e ca oficialităţile nu au bani pentru deszăpezire. Primăria Dalnic are, ce-i drept, o lamă, dar nu şi-a permis să cumpere şi tractorul care s-o împingă pe drumuri. Primarul Otto Bartok şi-a scos din curte propriul utilaj cu volă şi a pornit pe drumuri – în încercarea de a da singur zăpadă la o parte.
     
    “N-avem bani anul ăsta nici de salarii, avem facturi restante la electricitate şi la telefoane. O să ies la deszăpezit, nu prea am altă soluţie”, spune edilul, scrie stirileprotv.ro

  • Călin Fusu, CEO şi fondator / BestJobs: “Sunt multe poveşti de business care au pornit de la o pasiune comună a fondatorilor sau businessuri care s-au dezvoltat prin prisma unor relaţii construite într-un cadru mai puţin formal. Nu cred că există vreo regulă şi nici vreo reţetă miraculoasă”

    Carte de vizită
    ¶ Avea doar 16 ani când şi-a început studiile universitare la Academia de Studii Economice din Bucureşti
    ¶ Călin Fusu a fost unul dintre primii investitori din zona de servicii şi aplicaţii online pe plan local
    ¶ A fondat grupul Neogen, care deţine în prezent platforma de recrutare online BestJobs, platforma de comerţ online cu produse home & deco Vivre, platforma de E-fulfillment Frisbo şi site-ul de informaţii financiare pentru consumatori Conso

  • Mutaţia suferită de monumentul Eroilor dintr-o comună din România. Statuia, folosită pe post de BRAD de Crăciun. Comunitatea, uluită | FOTO, VIDEO

    Primarul comunei Cudalbi, din Galaţi, a declarat, joi, presei, că împodobirea Monumentului Eroilor nu reprezintă o lipsă de respect faţă de înaintaşi.
     
    „Nu este o lipsă de respect faţă de eroi, ba din contra. Oamenii din localitate au o părere bună. A fost o propunere a unui grup din Primărie la care eu m-am aliat şi am fost de acord. Sincer să fiu, mie îmi place. Nu aş putea să vă spun cât a costat, sunt documente în acest sens. Sunt de acord şi cu cei care spun că mai bine îl puneam lângă monument. Oricum este ultimul an pentru că centrul de greutate al localităţii se va muta în altă parte, acest brad va sta în parc… Nu am crezut că o să iasă atâta tămbălău pentru o chestie foarte simplă şi frumoasă… În alte părţi se îmbracă în plasă construcţii, mănăstiri şi biserici şi asta nu-i împiedică pe oameni să se închine la biserică”, a declarat primarul comunei Cudalbi, Ştefan Drugan.
     
    Primarul mai spune că lumânările în memoria eroilor pot fi depuse în faţa bradului şi că localnicii îl vor judeca la alegeri.
     
    „Este loc de aprins lumânări, până la urmă şi acest monument, ca şi bradul, este un lucru simbolic…. Eu sunt sigur că dacă ar trăi acei eroi sau dacă, Doamne ajută, ar putea să vadă de acolo din Cer, s-ar bucura că cineva îi bagă în seamă măcar aşa, cu o mantie de brad. Poate eu nu gândesc normal, dar dacă tatăl meu ar fi acolo, bunicii mei, rudele mele, vă spun că nu m-ar deranja, m-ar bucura pentru că în felul ăsta le cinstim memoria…. Mai este un an şi jumătate până la alegerile locale şi o să văd care este impactul, dacă impactul va fi negativ, oamenii mă vor trimite acasă”, a mai spus primarul.
     
    Până la alegeri, bradul a devenit subiect de dispută în sat: unii localnici vin şi fac fotografii, lăudând iniţiativa aleşilor.