BusinessMagazin

Tag: compozitor

  • România ar putea avea un nou imn? Unul în care suntem daci? Iată ce ne propun muzicienii…

    România este, va fi şi va rămâne! România trebuie apărată moral, clădită pe fundaţii sănătoase, respectând istoria, tradiţia, credinţa, cultura, valorile şi aspiraţiile neamului românesc, chemând pe toate căile la unitate naţională pentru consolidarea identităţii noastre naţionale. Se poate! Imnul nostru naţional, ca simbol, trebuie să ne reprezinte în mod demn ca popor independent, „deşteptat” şi pacifist. Să ne respectăm şi apoi vom fi respectaţi, scrie cunoastelumea.ro

    Ascultaţi mai jos varianta finală a IMNULUI „Un Suflet de Român”, versuri Adrian Toader, PhD, muzica compozitorul Radu Goldiş, aranjament coral compozitorul Adrian Enescu, interpretat de Corul de Cameră al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” , Cappella Transylvanica , Dirijor: Prof. univ. dr. Cornel Groza, Cluj-Napoca.

     

  • România ar putea avea un nou imn? Unul în care suntem daci? Iată ce ne propun muzicienii…

    România este, va fi şi va rămâne! România trebuie apărată moral, clădită pe fundaţii sănătoase, respectând istoria, tradiţia, credinţa, cultura, valorile şi aspiraţiile neamului românesc, chemând pe toate căile la unitate naţională pentru consolidarea identităţii noastre naţionale. Se poate! Imnul nostru naţional, ca simbol, trebuie să ne reprezinte în mod demn ca popor independent, „deşteptat” şi pacifist. Să ne respectăm şi apoi vom fi respectaţi, scrie cunoastelumea.ro

    Ascultaţi mai jos varianta finală a IMNULUI „Un Suflet de Român”, versuri Adrian Toader, PhD, muzica compozitorul Radu Goldiş, aranjament coral compozitorul Adrian Enescu, interpretat de Corul de Cameră al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” , Cappella Transylvanica , Dirijor: Prof. univ. dr. Cornel Groza, Cluj-Napoca.

     

  • InnerSound: la confluenţa artelor momentului

    Trei compozitori români au creat singurul eveniment independent din România dedicat muzicii contemporane, în relaţie cu artele vizuale. La cea mai recentă ediţie, desfăşurată la finalul anului trecut, InnerSound New Arts Festival a ajuns să reunească 70 de artişti din 10 ţări şi un public format din 1.500 de vizitatori. Totodată, după patru ani de la iniţierea proiectului, acesta s-a impus ca o platformă puternică de promovare a tinerilor compozitori, interpreţi, fotografi, regizori şi artişti vizuali.

    „Contactul cu artele este o cale spre autocunoaştere şi, credem noi, spre fericire“, descrie Sabina Ulubeanu filosofia care a stat la fondarea InnerSound New Arts Festival. Printre evenimentele desfăşurate în cadrul acesuia se află proiectarea de film mut, instalaţii multimedia, experienţe vizuale live, foto, performance art. În acelaşi timp, festivalul susţine utilizarea noilor tehnologii în artă, conceptele crossover şi folosirea spaţiilor neconvenţionale. Totodată, evenimentul aduce împreună artişti de muzică clasică recunoscuţi internaţional, artişti români şi artişti contemporani în alăturări surprinzătoare. InnerSound New Arts Festival se întinde de obicei pe parcursul a patru zile, fiecare circumscrisă tematicii festivalului printr-un concept specific, şi s-a desfăşurat până acum în spaţii emblemă a Capitalei. Spre exemplu, cel mai recent eveniment din cadrul festivalului, desfăşurat în decembrie 2015, a constat într-o  seară de film mut cu muzică contemporană, live, cu dirijor. „Cerem tinerilor regizori să realizeze filme mute, de scurtmetraj, cu o plajă estetică largă: de la filme narative la experimente şi animaţii.  Apoi compozitorii scriu partituri special pentru aceste filme, muzici care se interpretează live, de către un ansamblu cameral cu dirijor“, descria Sabina Ulubeanu modul în care s-a desfăşurat evenimentul. Conceptul a fost atât de apreciat, încât a fost preluat în cadrul festivalului Black Nights Tallinn din Estonia.

    De profesie compozitor, Sabina Ulubeanu a pus bazele festivalului, alături de Diana Rotaru şi Cătălin Creţu, care împart cu ea aceeaşi profesie. Toţi trei au studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, dar şi în afara ţării. “Preocupările noastre s-au extins de-a lungul timpului către o zonă de confluenţă a artelor, fie prin performance art sincretic (Diana), prin fotografie (Sabina) sau noile tehnologii din sfera audiovizualului (Cătălin)”, povesteşte Ulubeanu. Compozitorii simţeau nevoia  unui festival care să funcţioneze ca o punte între lumea academică muzicală şi muzicienii independenţi pe de o parte, şi lumea celorlalte arte pe de altă parte şi astfel s-a conturat ideea festivalului, în 2011. „În plus, încă din studenţie ne-a interesat problema apropierii publicului de muzica prezentului, iar odată cu terminarea studiilor ne-am dat seama că nu ţine decât de noi să realizăm acest lucru. Funcţionăm pe principiul «să nu ne plângem, ci să punem ceva bun în loc»“, povesteşte Ulubeanu.

    Iniţial, InnerSound ar fi trebuit să se desfăşoare în garajul-pivniţă al unei case aflate la munte, pentru cei trei compozitori şi prietenii lor. Reacţiile stârnite în rândul artiştilor vizuali, regizorilor tineri sau performerilor au fost însă atât de entuziaste, încât „lucrurile au luat-o într-o direcţie extrem de serioasă“. Cătălin Creţu avea experienţă în conducerea Asociaţiei Opus, astfel că aceasta a devenit organizatorul principal al festivalului. Prima ediţie, organizată în 2012, s-a ţinut la Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti. Ulterior, au adăugat pe lista locaţiilor ARCUB sau alte locuri cu reputaţie în zona artei independente: Casa Loewendal, Palatul Spayer, Modulab, A5 sau chiar performance art pe străzile Capitalei.

    Bugetul primei ediţii, descris de Sabina Ulubeanu drept unul derizoriu, a fost de mai puţin de 5.000 de euro şi a fost format atât din sponsorizări private, cât şi din fonduri de la Ambasada Olandei sau fondurile proprii. Un public format din aproximativ 700 de persoane le-a întărit convingerea că evenimentul era necesar pieţei culturale şi i-a încurajat să îl dezvolte în continuare. „Un alt argument pentru necesitatea InnerSound a fost că ultimul spectacol al primului festival, recitalul compozitorului Henry Vega,  a fost cerut ca bis. Cred că nu greşesc dacă spun că a fost prima dată când s-a întâmplat aşa ceva cu un concert de muzică contemporană în România post-’89“, îşi aminteşte artista. La următoarele ediţii au abordat mai mulţi sponsori din mediul privat, institute culturale ale unor ţări precum Austria, Polonia, Spania ş.a., dar au accesat şi finanţări de la stat, prin concurs, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional. Bugetul a crescut astfel de la an la an şi a ajuns la cea mai recentă ediţie la circa 27.000 euro. Totodată a crescut şi dimensiunea echipei, până la cinci membri de bază şi încă 10 persoane în grupul de lucru (artişti, IT, logistică). Pe durata evenimentului, lucrează însă şi cu voluntari, numărul acestora fiind variabil, de la 20 la 40.

    Festivalul a devenit o platformă puternică de promovare în special a tinerilor compozitori, interpreţi, fotografi, regizori şi artişti vizuali. Pe scena InnerSound New Arts Festival s-au aflat, de-a lungul timpului,  tineri artişti renumiţi la nivel international, precum violonistul Alexandru Tomescu, violonistul şi compozitorul Vlad Maistorovici,  dirijorul Gabriel Bebeşelea, violoncelista Laura Buruiană, alături de artişti şi ansambluri de muzică clasică contemporană precum compozitorul Henry Vega, violonista Barbara Lüneburg, mezzosoprana Anat Spiegel, soprana Irina Ungureanu, Cvartetul Contempo, Dublin Sound Lab, Sigma Project ş.a. „Artiştii prezenţi în festival sunt fie consacraţi, fie emergenţi. Suntem întotdeauna fericiţi când cei pe care îi promovăm se dezvoltă puternic şi au succese în plan internaţional: dirijorul Gabriel Bebeşelea a dirijat primele trei ediţii ale Serii de Film Mut cu muzică live, iar acum dirijează în toată Europa şi câştigă mari premii internaţionale, compozitorul Sebastian Androne a câştigat premiu Enescu şi un important concurs la Marsilia. Este, desigur,  în întregime meritul lor,  pentru noi este însă important că artiştii  tineri pe care îi selecţionăm confirmă apoi în toate  mediile în care activează”, explică Sabina Ulubeanu.

    În ce priveşte cele mai dificile aspecte legate de munca de management cultural, printre acestea s-au aflat bugetul şi echipa, mici la început, în condiţiile unui volum de muncă uriaş, cât şi maximizarea resurselor limitate de timp de către cei trei compozitori, astfel încât propria lor muncă artistică să nu intre într-un con de umbră. Pe măsură ce nevoile financiare ale festivalului cresc, găsirea diverselor surse de finanţare este în continuare una dintre provocările lor principale. „Este important pentru mediul privat să realizeze că sprijinirea unui festival independent poate fi o monedă de schimb puternică, pentru că reprezintă vârful de linie al dezvoltării unei societăţi“, observă Ulubeanu, care spune şi că pe piaţa locală există companii care înţeleg necesitatea sprijinirii unui astfel de proiect.

    Următorul festival va avea loc la finalul lunii septembrie în acest an şi se desfăşoară sub tema „Touch“. „Ne extindem conţinutul şi îl racordăm la tendinţele internaţionale: mai multă instalaţie sonoră, mai mult în zona multimedia şi fotovideo”, descrie Ulubeanu câteva din particularităţile InnerSound New Arts Festival 2016. Printre artiştii confirmaţi se numără Alexandru Tomescu cu cvartetul Ad Libitum, pianiştii Mihai Măniceanu,   Gabi Sultana (Malta), acordeonistul Ghenadie Rotari  (Italia), ansamblul SonoMania, soundartist-ul Lukatoyboy (Serbia) etc.

    Fondatorii proiectului şi-au propus ca în continuare să consolideze şi punţile create deja între diversele arte, astfel încât publicul să aibă o privire de ansamblu asupra lor, dar să se concentreze şi pe activităţi educaţionale dedicate tinerilor, în special din zona noilor tehnologii folosite în artă. Pe termen lung, şi-au propus însă ca InnerSound, prin formatul său unic, să devină un reper în Europa în zona festivalurilor interdisciplinare.

  • Soţ şi soţie, în vârstă de 90 de ani, interpretează cu măestrie o opera a marelui compozitor Johann Sebastian Bach – VIDEO


    În clipul din acest articol puteţi admira felul în care cei doi bătrâni interpretează Das alte Jahr vergangen ist BWV 614, BWV 804 şi o parte din Actus tragicus, dar aici nu este vorba de doi oameni obişnuiţi, ci de doi oameni importanţi în muzica clasică.

    El este Gyorgy Kurtag, născut în România în 1926, compozitor de muzică clasică, iar ea este Marta Kurtag, pianistă de profesie. Cei doi sunt căsătoriţi de 69 de ani şi tot de atunci cântă împreună. 

  • Românul care a compus peste 300 de partituri pentru filme sau seriale TV. A obţinut Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume

    Vladimir Cosma  este un violonist, compozitor şi dirijor francez de origine română care a compus coloanele sonore a peste 300 de filme. Acesta a realizat muzica pentru producţii cinematografice de succes, printre care se numără şi capodopera lui Ettore Scola “Balul”. Celebrul compozitor a acceptat să semneze pentru prima dată coloana sonoră a unui film românesc, “Funeralii fericite”, de Horaţiu Mălăele în 2013.

    Cosma s-a născut în Bucureşti într-o familie de muzicieni. Tatăl său a fost pianist şi dirijor, iar mama sa, Carola, autor-compozitor şi unchiul său Edgar Cosma, compozitor şi dirijor, a condus Orchestra Cinematografiei din Bucureşti.

    După câştigarea primelor sale premii la Conservatorul Naţional de la Bucureşti, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar),în 1963, unde îşi va continua studiile cu Nadia Boulanger şi la Conservatorul Naţional din Paris, potrivit Wikipedia. El îşi câştigă exitenţa concertând în lume ca violonist, iar in 1968, Yves Robert îi încredinţează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau seriale TV.

    De-a lungul carierei sale, Vladimir Cosma a primit două premii César pentru cea mai bună muzică de film, pentru contribuţia sa în cadrul producţiilor cinematografice “Diva” (1982) şi “Le Bal” (1984), precum şi două premii 7 d’Or, pentru cea mai bună muzică TV, în 1986 şi 1991.
    De asemenea, Cosma a obţinut numeroase Discuri de Aur şi Platină în întreaga lume: Franţa, Germania, Japonia, Anglia, Elveţia, Belgia, Italia, Olanda, Scandinavia, etc

  • Regizorul Tudor Giurgiu şi compozitorul Andrei Tudor, laureaţi ai premiilor Matei Brâncoveanu

    „Acum doi ani, atunci când am început organizarea primei ediţi a Galei Premiilor Constantin Brâncoveanu, ne-am dat seama că trebuie şi putem să facem mai mult, astfel încât să putem acoperi cultura românească în întregul ei. Ne-am dat seama că este foarte greu să faci distincţi obiective între creatorii şi istoricii consacraţi şi cei mai tineri. Ne-am dorit să le arătăm că îi susţnem, că îi încurajăm şi că vrem să le fim parteneri în acest drum lung şi uneori anevoios al excelenţei şi al recunoaşterii. Acesta a fost motivul pentru care am decis ca, începând cu acest an, să organizăm o decernare de premii dedicată special lor, tinerilor artişti şi oameni de cultură care au dovedit deja că au un talent şi o forţă de muncă extraordinare”, a declarat Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţei Alexandrion.

    Au fost premiaţi tineri din opt domenii diferite – literatură, arte vizuale, teatru, film, dans, muzică clasică, muzică pop/jazz şi ştiinţe socio-umane. Nominalizările şi selecţa câştigătorilor au aparţnut unui juriu independent, condus de prof. Bogdan Ion Lefter, poet, eseist, critic şi istoric literar român. Din juriu au mai făcut parte criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de artă Irina Cios, compozitorul Dan Dediu şi istoricul Bogdan Murgescu.

    “Am premiat cariere construite şi personalităţ puternice, oameni în vârstă de 40-45 de ani, am premiat o generaţe intermediară şi o performanţă la mijloc de carieră. Un alt criteriu al juriului a fost cel al recompensării şi recunoaşterii rezultatelor din 2015”, a declarat prof. Bogdan Ion Lefter.

    La secţunea Literatură, câştigătorul desemnat a fost Vasile Ernu, cu volumul Sectanţi (vol. 1 din Mică trilogie a marginalilor). În aceeaşi categorie au mai fost nominalizaţ Teodor Dună, pentru “Obiecte umane” (poezie – Editura Cartea Românească, 2015), şi Florin Lăzărescu – pentru „Întâmplări şi personaje” (proză scurtă, Editura Polirom, 2015).

    Mihaela Kavdanska este câştigătoarea secţunii Arte Vizuale, pentru proiectele multimedia prezentate în expoziţii şi spectacole la Bucureşti, Cleveland, Nova Gorica/Gorizia, Linz, Stuttgart, Trastevere, Viena (toate în 2015). La secţunea Arte Vizuale au mai fost nominalizaţi Ciprian Mureşan, pentru expoziţiile personale de la Ludwig Museum din Budapesta şi Wilkinson Gallery din Londra, precum şi pentru participările la expoziţii de grup la Bucureşti, Berlin, Los Angeles, Paris, Tirana, Winterthur (toate în 2015) şi Ecaterina Vrana, pentru expoziţiile personale de la Galeria aiurart (vernisaj: 22 aprilie 2015), Galeria Cărtureşti Carusel (vernisaj: 23 aprilie 2015) şi Muzeul de Artă din Constanţa (vernisaj: 30 iulie 2015).

    George Costin, Sorin Miron, Nicoleta Hâncu, Adrian Nicolae, Andrei Huţuleac, Alexandru Pavel (trupa de actori tineri constituită de regizorul Victor Ioan Frunză) sunt câştigătorii secţunii Teatru, pentru rolurile din “Steaua fără nume”, la Centrul Cultural European pentru UNESCO Nicolae Bălcescu (premieră în 2015, după un rodaj la sfârşitul lui 2014), “A douăsprezecea noapte” (premieră: 19 noiembrie 2015) şi „Romeo şi Julieta” la Teatrul Metropolis (premieră: 23 noiembrie 2015).

    În aceeaşi secţune au mai fost nominalizaţ Mariana Cămărăşan (regizoare), pentru spectacolul “N(aum)”, pe texte de Gellu Naum, proiect Unteatru/ Teatrul Metropolis din Bucureşti/ Fundaţia Gellu Naum (premieră: noiembrie 2014, relansat pe 1 mai 2015) şi Andrei şi Andreea Grosu (regizori şi creatori ai Unteatru), pentru spectacolele regizate în 2015: “The Sunset Limited” (premieră: 14 noiembrie 2015) şi „Livada de vişini” (premieră: 24 şi 25 noiembrie 2015), ambele la Unteatru.

    Regizorul Tudor Giurgiu este laureatul secţunii Film a premiilor Matei Brâncoveanu, pentru lung-metrajul de ficţiune “De ce eu?” (Libra Film, premieră în România: 27 februarie 2015). ”Este primul premiu pe care îl iau în România cu De ce eu? Este o poveste personală şi complicată, mi-a luat mult timp să-l fac. E cel mai important proiect la care am lucrat. Aş vrea să rămână cunoscut ca o radiografie a societăţi româneşti a anilor 2000”, a spus Tudor Giurgiu într-un mesaj înregistrat.

    Au fost nominalizaţ la această secţune Oana Giurgiu, pentru lung-metrajul de documentar „Aliyah Dada” (Libra Film, premieră în România: 27 martie 2015) şi Radu Jude (regizor) – pentru lung-metrajul de ficţiune „Aferim!” (HiFilm Productions, premieră în România: 27 februarie 2015).

    Cosmin Manolescu, coregraf şi dansator, este câştigătorul secţunii Dans, pentru „the kite/zmeul sau ce este dansul contemporan” (spectacol independent; premieră: 12 şi 13 noiembrie 2015) şi „Fragil”.

    Au fost nominalizaţ la această categorie şi Andrea Gavriliu (coregrafă, actriţă şi dansatoare), pentru „3 ore după miezul nopţii” la Teatrul Tony Bulandra din Târgovişte (regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 13 noiembrie 2015) şi “Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Vava Ştefănescu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015) şi Vava Ştefănescu (coregrafă şi dansatoare), pentru „UbuZdup” la Teatrul Naţional „Lucian Blaga” din Cluj (regia: Tompa Gabor; premieră: 9 iunie 2015) şi „Vertij” la Teatrul Aureliu Manea din Turda (coregrafie în colaborare cu Andrea Gavriliu; regia: Mihai Măniuţiu; premieră: 25 aprilie 2015).

    Dirijorul Tiberiu Soare este câştigătorul premiului Matei Brâncoveanu pentru Muzică Clasică, pentru CD-ul realizat la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio cu simfonia „Manfred”, de Piotr Ilici Ceaikovski (Editura Casa Radio, 2015).

    Au mai fost nominalizaţ la aceeaşi secţune şi Mihai Măniceanu (compozitor), pentru “Reductio ad absurdum – Concertino pentru pian şi orchestră de cameră” (primă audiţie absolută în cadrul Festivalului Enescu, în interpretarea ansamblului Profil, 5 septembrie 2015) şi Diana Moş (violonistă), pentru susţinerea muzicii contemporane româneşti în recitaluri solistice la Berlin şi Oldenburg (mai-iunie 2015).

    Compozitorul şi pianistul Andrei Tudor este câştigătorul secţunii Pop/Jazz, pentru proiectul „Fusion Concerto pentru pian şi orchestră” (prezentare publică: iunie 2015), precum şi pentru CD-ul „Guardian Angel” al Angelei Gheorghiu (lansare: decembrie 2014) şi piesa „A million stars” cu care a concurat Luminiţa Anghel la Eurovision 2015 (lansare: februarie 2015).

    La această secţune au fost nominalizaţ şi Cătălin Creţu (compozitor), pentru volumul “De la sunetul sinus la anatomia umbrei. Perspective tehnologice în muzica nouă” (Editura Vellant, 2015) şi pentru proiectele de muzică electronică derulate în anul 2015 şi Jazzapella, grup vocal relansat în formula Zoltán András, Ana Băncescu, Elena Moroşanu, Ana-Cristina Leonte, Bogdan Tudor, Mihail Grigore, pentru concertele şi înregistrarile din anul 2015.

    Marius Diaconescu, conf. dr. La Universitatea din Bucureşti, a fost laureatul secţunii Ştiinţe Socio-Umane, pentru proiectul „Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naţionale ale României”, coordonat la Universitatea din Bucureşti, în parteneriat cu Arhivele Naţionale ale României, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Arhivele Naţionale ale Norvegiei (proiect 2015-2016).

    Celelalte nominalizări la această secţune au fost Alexander Baumgarten (conf. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca), pentru proiectul colecţiei „Biblioteca medievală” iniţiat şi coordonat la Editura Polirom (27 de volume cu începere din 2003; apariţii 2015: Christine de Pizan, Cartea cetăţii doamnelor şi Raimundus Lullus, Ars brevis) şi Victoria Stoiciu (Fundaţia Friedrich Ebert, Bucureşti, pentru proiectul “Monitorul social de investigare a realităţilor sociale româneşti” (proiect lansat în iunie 2015).

    Înfiinţată în anul 2003, Fundaţia Alexandrion şi-a pus amprenta în susţinerea artei, culturii şi sportului românesc. Sute de proiecte din aceste domenii, dar şi sponsorizări punctuale şi activităţi de într-ajutorare s-au concretizat cu sprijinul fundaţiei. Printre aceste proiecte se numără refacerea unor lăcaşe de cult, lansări de cărţi, retipărirea, alături de Biserica Ortodoxă Română, a Bibliei de la Bucureşti, Premiile Constantin Brâncoveanu, sponsorizarea Olimpiadelor de la Atena, Beijing şi Londra, precum şi suţinerea mai multor echipe sportive de handbal şi fotbal.

     

  • James Horner, compozitorul premiat cu Oscar pentru muzica din “Titanic”, a murit într-un accident de avion

    Iniţial, James Horner fusese dat dispărut, după ce s-a pierdut contactul cu avionul său privat, care s-a prăbuşit în sudul statului California, luni dimineaţă, potrivit avocatului acestuia, citat de Reuters.

    Avocatul Jay Cooper a confirmat faptul că un avion care s-a prăbuşit în Parcul naţional Los Padres, din nordul oraşului Los Angeles, aparţinea clientului său James Horner, însă nu a putut să spună dacă acesta se afla la bord.

    “Este un pilot experimentat, dar nu ştiu nimic mai mult”, a declarat Cooper pentru Reuters.

    Autorităţile locale au anunţat că accidentul a avut loc luni, la ora 9.30, şi că nu au găsit supravieţuitori.

    Căpitanul Mike Lindbery, de la Departamentul de pompieri din districtul Ventura, a spus că s-au găsit rămăşiţele unei singure persoane.

    Decesul compozitorului american a fost confirmat ulterior de asistenta sa personală, Sylvia Patrycja, pe reţeaua de socializare Facebook.

    Cauza accidentului nu este deocamdată cunoscută.

    Compozitorul, orchestratorul şi dirijorul de muzică orchestrală şi de film James Horner, care a murit la 61 de ani, a realizat coloane sonore pentru filme precum “O minte sclipitoare/ A Beautiful Mind” (2001), de Ron Howard, “Troia/ Troy” (2004), de Wolfgang Petersen, şi “Apollo 13” (1995), de Ron Howard.

    De altfel, actorul şi regizorul Ron Howard a scris, luni, pe platforma de socializare Twitter: “Strălucitorul compozitor James Horner, prieten şi colaborator la şapte filme, a murit tragic într-un accident de avion. Mă doare sufletul pentru cei apropiaţi lui”.

    James Horner a fost nominalizat de zece ori la premiile Oscar şi a primit două astfel de trofee, în 1997, pentru cel mai bun cântec şi cea mai bună coloană sonoră din filmul “Titanic”, de James Cameron. Pentru muzica din acelaşi film a primit şi două premii Globul de Aur, precum şi două premii Grammy. De asemenea, a primit numeroase nominalizări la premii Grammy, BAFTA şi trofee din partea diverselor asociaţii de compozitori internaţionale, pentru muzica unor filme precum “Avatar” (2009), de James Cameron, “Inimă neînfricată/ Braveheart” (2009), de Mel Gibson, “Aliens – misiune de pedeapsă/ Aliens” (1986), de James Cameron, “Legendele toamnei/ Legends of the fall” (1994), de Edward Zwick, “Uimitorul Om Păianjen/ The Amazing Spiderman” (2012), de Marc Webb, “Masca lui Zorro/ The Mask of Zorro” (1998), de Martin Campbell.

    Printre piesele care au depăşit graniţele filmelor în care au apărut se numără “My Heart Will Go On” (“Titanic”), “I See You” (Avatar) şi “I Want To Spend My Lifetime Loving You” (“The Mask of Zorro”).

     

  • Este weekend, vă invităm la film: Metropolis, regizat de Fritz Lang, cu muzică de Giorgio Moroder şi Freddie Mercury

    La ediţia din 1984 a festivalului de la Cannes, compozitorul Giorgio Moroder a prezentat o versiune restaurată a filmului Metropolis, realizat în 1927 de Fritz Lang. Este una dintre cele mai complete versiuni ale capodoperei, la care Moroder a lucrat ani de zile; au fost adăugate efecte sonore, filmul a fost colorat şi a fost adăugată o coloană sonoră de excepţie, cu Pat Benatar, Billy Squier, Jon Anderson, Adam Ant, Bonnie Tyler şi Freddie Mercury.

    Filmul este o capodoperă a expresionismului german, realizat de Lang împreună cu soţia sa, Thea von Harbou (care va deveni, peste nu mulţi ani, o promotoare pe plan artistic şi cinematografic a mişcării naziste).

    Punctul forte al filmului nu este povestea, ci imaginea, de la coloanele de muncitori care se mişcă mecanic la imaginile futuriste ale oraşului şi uzinelor şi la transformarea robotului în femeie, totul este vizual 110%. Mult peste poveştile de duzină care inundă ecranele cinematografelor sau televizoarelor.

    Filmul în versiune completă:

  • Horia Moculescu este internat la Spitalul Floreasca şi ar putea fi operat

     Potrivit surselor citate, Horia Moculescu a fost internat duminică dimineaţa în Spitalul Floreasca, fiind supus mai multor investigaţii medicale pentru a se stabili cauza durerilor abdominale.

    Diagnosticul pus în urma investigaţiilor este de colică biliară, iar medicii vor decide dacă este necesar ca Horia Moculescu să fie operat, au precizat sursele citate.

    Horia Moculescu, născut pe 18 martie 1937, la Râmnicu-Vâlcea, este pianist, interpret vocal, compozitor, mediator şi creator de programe TV. A învaţat autodidact acordeonul la vârsta de şase ani, apoi a urmat cursurile medii la Turda, la Liceul de Băieţi (astăzi Colegiul Naţional Mihai Viteazul din Turda), unde s-a remarcat prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică uşoară la pian şi la acordeon.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legătura dintre Ciprian Porumbescu şi gurmanzii contemporani

    La Şipote este materializarea unui concept special: pe de o parte, reflectă opera şi personalitatea compozitorului Ciprian Porumbescu, inclusiv prin numele pe care l-a primit – pentru că numele localităţii în care s-a născut, de fapt, Ciprian Porumbescu, este Şipotele Sucevei – iar pe de alta, îmbină specificul românesc tradiţional cu arta şi cultura românilor din epoca vremii.

    World Trade Center continuă, prin noul restaurant deschis la Hotel Pullman, o tradiţie, pentru că în trecut, pe locul în care se află acum complexul, a existat un han celebru printre drumeţii ce veneau spre Bucureşti – Hanul Prahova, care a şi rezistat, adaptându-se vremurilor, până în perioada modernă, când în zonă a fost construit Hipodromul Regal, şi chiar mai târziu.

    La Şipote este un restaurant cu specific românesc cu aerul unei case boiereşti din vremurile cele mai de fală ale Bucureştiului, pe vremea când încă mai era numit Micul Paris. Întregul decor interior, mobilierul, decoraţiunile, sunt modernizări ale elementelor tradiţionale româneşti, de aceea reuneşte mult lemn sculptat, motive populare stilizate, bogatul port popular românesc, obiecte de uz casnic ce azi se mai găsesc doar în câteva locuri din ţară sau la muzee.

    “La Şipote este un restaurant românesc special, diferit de ceea ce avem în acest moment în Bucureşti, pentru că ne-am dorit să creăm un loc în care designul original şi menu-ul să creeze starea perfectă, fie că e vorba de o masă de afaceri, fie că o familie vine să se relaxeze aici, fie că avem o petrecere de înaltă ţinută,” a spus Cristina Chiriac, general manager World Trade Center Bucureşti.

    Meniu-ul restaurantului La Şipote păstrează şi el ce are mai bun gastronomia românească numită clasică sau tradiţională, cu feluri specifice, în adaptări moderne şi o prezentare îndrăzneaţă. Regăsim în meniu, aşadar, gustări precum pastramă, şorici sau slăninuţă cu ceapă, şi feluri populare, precum tochitura şi sarmalele cu mămăliguţă.

    “Ideea acestui nou restaurant mi-a plăcut din primul moment şi am susţinut-o, şi cred că noua noastră locaţie îi va cuceri imediat şi pe cei care-i vor trece pragul,” spune Nicoleta Munteanu, avocat, partener Euro INSOL, administratorul judiciar al WTCB.

    Ca să omagieze cum se cuvine personalitatea şi opera compozitorului ce a lăsat românilor “Balada”, ”Rapsodia română” sau opereta ”Crai Nou”, La Şipote se pot vedea originale si cópii ale unor rare fotografii de familie ale compozitorului, ale unora dintre manuscrisele operelor sale sau ale diplomelor de şcoală şi jurnalelor personale ale lui Ciprian Porumbescu, puse la dispoziţie de către urmaşii compozitorului, doamna Nina Cionca, nepoata acestuia, şi domnul Wolfgang Koch, fiul acesteia.

    Pereţii restaurantului, care are 60 de locuri, sunt decoraţi cu imagini ale Bucureştiului de altădată, tablouri celebre ale unor importanţi pictori români, portrete sau litografii.