BusinessMagazin

Tag: companii de stat

  • Guvernul PNL/PSD umblă la puşculiţele companiilor de stat: a fost publicată în Monitorul Oficial ordonanţa care prevede repartizarea de dividende a minimum 90% din profitul pe 2021

    Cel puţin 90% din profiturile nete pe 2021 ale companiilor din subordinea statului român urmează să fie distribuie sub formă de dividende către acţionari ca urmare a unei prevederi din Ordonanţa de Urgenţă care compensează facturile la energie. Şi nu doar de la companiile de stat ci şi de la regiile autonome înfiinţate de stat.

    “Societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome înfiinţate de stat, profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de minimum 90% sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome ori sub formă de dividende în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, în condiţiile legii”, se arată în articolul IV al Ordonanţei de Urgenţă publicată în Monitorul Oficial şi intrată aşadar în vigoare.

    Cel mai probabil Executivul “ţineşte” profiturile unor companii precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, adică acelea care au fost avantajate de preţurile ridicate ale energiei, respectiv în special producătorii.

    Datele preliminare arată un profit net de 1 mld. lei pentru Nuclearelectrica în 2021 şi de 1,7 mld. lei pentru Romgaz, cele mai mari două companii de stat listate la Bursa de la Bucureşti. Aplicând o cotă de repartizare de 90% şi pe baza preţurilor curente de tranzacţionare rezultă randamente ale dividendelor de 7% în cazul SNN şi de 11% pentru SNG.

    Acestea sunt calcule realizate pe datele preliminare din bugetele publicate de cele două companii şi pot apărea diferenţe de raportări. Cele două companii vor publica în curând rezultatele financiare complete.

    Executivul vine însă şi cu o menţiune. “În cazuri temeinic justificate, Guvernul poate aproba prin hotărâre repartizarea la bugetul de stat, sub formă de vărsăminte la bugetul de stat în cazul regiilor autonome ori sub formă de dividende în cazul societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, a unei cote mai mici de 90% din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, dar nu mai puţin de 50% din acesta”.

    Companiile din subordinea statului român au plătit mai mulţi ani la rând aproape integral profiturile din subordine, startul fiind dat pe vremea guvernării PSD din 2017/2018. Banii au mers în special la peticirea bugetului şi în plata pensiilor şi a salariilor.​

  • Topul celor mai mari angajatori de stat: Poşta Română şi CFR SA, liderii clasamentului, au împreună peste 45.000 de angajaţi

    Cei mai mari 15 angajatori din rândul companiilor controlate de stat au avut, cumulat, aproape 133.000 de angajaţi anul trecut, în scădere cu 1% faţă de 2019, ceea ce trebuie să fie controlat de stat au pierdut aproape 3.100 de angajaţi în 2020, conform calculelor făcute de ZF pe baza datelor de pe platforma de analiză financiară Confidas.ro.

    „Pandemia a creat contextul favorabil pentru încurajarea restructurării în cadrul companiilor de stat care au acumulat pierderi semnificative în ultimii ani. Companiile au fost obligate să facă analize pe baza situaţiilor financiare-contabile pentru a identifica motivele care au cauzat pierderi, plăţi restante, urmând ca printr-un memorandum să fie prezentate măsuri concrete, cu termene, pentru eficientizarea acestor companii, incluzând aceste restructurări. Se tot discuta de mult timp de restructurarea aparatului public şi îngheţarea salariilor, iar în 2020 sa întâmplat acest lucru, într-un an în care salariile bugetare şi pensiile au depăşit ca nivel să fie preconizate din taxe şi impozite “, a spus pentru ZF Sorina Faier , Managing Partner al companiei de recrutare Elite Searchers.

  • Ministerul Economiei anunţă o ordonanţă care desfiinţează funcţiile de administratori „speciali” pentru privatizare

    Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a anunţat marţi că va pune pe circuitul de avizare o Ordonanţă de Urgenţă prin care elimină Legea 137/2002 privind numirea administratorilor speciali la companiile de stat aflate în insolvenţă, care ar fi trebuit să pregătească privatizarea acestor firme, dar în schimb ”le-au transformat în găuri negre prin care au sifonat bani două decenii întregi”, se arată într-o postare pe Facebook.

    ”Astăzi punem pe circuitul de avizare o Ordonanţă de Urgenţă prin care desfiinţăm sinecurile administratorilor „speciali” pentru privatizare din companiile de stat.

    Ce sunt administratorii „speciali”? O găselniţă a guvernului Năstase prin care a creat sinecuri bine plătite pentru activul de partid. Pe hârtie, administratorii speciali pregăteau companiile de stat pentru privatizare. În realitate, de ani de zile România n-a mai privatizat nimic. Din 2002 aceşti aşa-zis administratori tot pregătesc privatizări şi se vede cât de bine au făcut-o după halul în care au ajuns cele mai multe companii de stat.

    Legea care a creat sinecurile acestea se numea “pentru instituirea unor măsuri pentru accelerarea privatizării companiilor de stat”. După 20 de ani, nu doar că aceste companii nu sunt privatizate, dar nu mai sunt nici măcar privatizabile. Din companiile „noastre” au făcut companiile „lor” şi le-au transformat în găuri negre prin care au sifonat bani două decenii întregi”, a spus Claudiu Năsui în postarea sa.

    Potrivit ministrului,  administratorul special are în unele cazuri un salariu de până la 19.000 lei pe lună, iar companiile au acumulat datorii, care apoi au fost şterse periodic.

    ”Şi dacă vă întrebaţi de unde au bani aceste găuri negre care sunt în pragul falimentului, răspunsul e simplu: de la buget, adică de la contribuabili. Companiile s-au îndatorat în neştire sub administrarea „specială”, apoi datoriile au fost şterse periodic. Regimul administrării „speciale” prevede chiar şi suspendarea executărilor silite ale ANAF. Un privilegiu la care orice antreprenor normal, poprit de fisc până şi pentru câţiva lei, nu poate nici să viseze”.

    Claudiu Năsui a mai spus că UE a solicitat în repetate rânduri ROmâniei să abroge acest regim ”special”, ţara noastră fiind în risc de infringement.

    ”Dar statul implementează mult mai repede directivele europene când e vorba de birocraţie şi povară suplimentară pe economie, niciodată când înseamnă să renunţe la bani şi privilegii pentru cadrele de partid”.

    Ministrul a încheiat spunând că pune stop găurilor negre şi căpuşărilor, şi abrogă normele care au făcut toate acestea să fie „legale” timp de 20 de ani.

    Vedeti aici LEgea 137/2002

    Conform legii, de la data instituirii procedurii de administrare specială în perioada de privatizare, la societatea comercială se aplică următoarele măsuri excepţionale:

    -creditorii bugetari, la solicitarea administratorului special, vor ridica toate sarcinile care grevează asupra activelor societăţii comerciale care urmează a fi vândute, externalizate sau transferate, în scopul creşterii atractivităţii la privatizare, iar sumele încasate din vânzarea activelor se distribuie proporţional creditorilor bugetari care au instituit sarcinile, potrivit normelor metodologice emise în aplicarea prezentei legi;

    – creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra acţiunilor, aplicarea oricărei măsuri de executare silită începută asupra societăţii comerciale şi nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri. Aceleaşi dispoziţii sunt aplicabile şi instituţiei publice implicate, dacă are calitatea de creditor.

     Procedura de administrare specială în perioada de privatizare încetează la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor, în situaţia unei privatizari finalizate, sau la data stabilită prin ordin ori prin decizie.

  • Începe spargerea cuferelor companiilor de stat ca pe vremea Guvernului Dăncilă/PSD? Transgaz anunţă un memorandum pentru mandatarea oamenilor statului în AGA ca să ceară 90% din profiturile pe 2020 ale companiilor de stat ca dividende

    Secretariatul General al Guvernului (SGG), acţionar majoritar al operatorului naţional de transport gaze naturale Transgaz (TGN) a transmis în baza unui memorandum că reprezentanţii statului în AGA/CA-urile companiilor de stat şi regiile autonome să fie mandataţi să acţioneze pentru repartizarea a minimum 90% din profitul net realizat în 2020 sub formă de dividende.

    Anunţul a fost făcut vineri seară după închiderea şedinţei de tranzacţionare de către Transgaz, într-un comunicat sec, de doar câteva rânduri, şi care a creat confuzie în rândul participanţilor pe piaţa de capital întrucât nu este clar pentru momentan dacă această solicitare se aplică doar companiilor controlate prin SGG sau şi companiilor controlate prin Ministerul Energiei.

    Pe baza acestui comunicat câţiva analişti din piaţa de capital susţin că cel mai probabil solicitarea se va aplica tuturor companiilor de stat – cele care nu au propus distribuirea aproape integrală a profitului, precum Hidroelectrica şi Conpet Ploieşti, aducând astfel aminte de practicile Guvernului PSD Tudose/Dăncilă din urmă cu câţiva ani. Ministrul Energiei Virgil Popescu nu a putut fi contactat de ZF pentru a lămuri această situaţie. Nici Ion Sterian – CEO-ul Transgaz nu a putut fi contactat de ZF.

    “Transgaz informează pe toţi cei interesaţi asupra faptului că, Secretariatul General al Guvernului în calitate de acţionar majoritar al SNTGN Transgaz SA, în numele Statului Român, a transmis Memorandumul cu tema: Mandatarea reprezentanţilor statului în Adunarea Generală a Acţionarilor/Consiliul de Administraţie, după caz, la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minim 90% din profitul net realizat al anului 2020 sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, în vederea ducerii la îndeplinire a prevederilor acestuia”, se arată în anunţul Transgaz.

  • Premierul Florin Cîţu: România are 700 de companii de stat care sunt în insolvenţă sub tot felul de forme şi trebuie să avem curajul să vedem care funcţionează şi care trebuie scoase din economie

    România are 700 de companii de stat care sunt în insolvenţă sub tot felul de forme şi trebuie să avem curajul să vedem care funcţionează şi care trebuie scoase din economie, a declarat premierul Florin Cîţu, în cadrul dezbaterii Confidex, organizată de Impetum Group.

    ”Vrem să schimbăm cultura în care ne raportăm la faliment. În prezent, antreprenorul investeşte greşit are o imagine negativă în economie, trăieşte o anumită stigmă. Cred că antreprenorii trebuie să primească încurajare să se dezvolte. Aceasta este cultura în care vrem să mergem. Văd falimentul ca pe un mecanism de curăţare a pieţei. Sunt 700 de companii de stat care sunt în insolvenţă sub tot felul de forme. Trebuie să avem curajul să vedem care funcţionează şi care trebuie scoase din economie”.

    În ceea ce priveşte evoluţia salariilor din sectorul bugetar, Florin Cîţu a precizat că anvelopa salarială rămâne la nivelul anului trecut, creşte foarte puţin. În opinia lui, competiţia neloială în mediul de stat are loc nu doar la nivel de salarizare, ci şi la modul în care lucrează companiile de stat.

    ”Transformarea digitală a statului este metoda prin care să facem un stat suplu. Acum statul este o frână în dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocăm creşterea salariilor la stat, şi facem o nouă lege a salarizării. Cred că Tarom va fi al doilea exemplu de succes (n.red. după Romaero). Direcţia în care merge această companie este una corectă. Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot şi vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alţii care să o facă.”.

    Premierul a adăugat că va exista o legătură între performanţă şi salarizare în sectorul public. În prezent, anvelopa cu salariile de la stat reprezintă 1,2% din PIB, aproape de media europeană, dar banii sunt prost distribuiţi.

    „Sunt de părere că poţi măsura performanţa în sectorul public, de exemplu prin interacţiunea cu sectorul privat. Salarizarea s-a dublat, dar percepţia asupra interacţiunii cu mediul privat nu s-a schimbat”.

    Cîţu a mai spus că reforma în sistemul de stat trebuie să înceapă cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizării şi digitalizarea.

     

  • Premierul Cîţu este dur: Acum statul este o frână în dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocăm creşterea salariilor la stat şi facem o nouă lege a salarizării

    Florin Cîţu a precizat joi că anvelopa salarială rămâne la nivelul anului trecut, creşte foarte puţin. În opinia lui, competiţia neloială în mediul de stat are loc nu doar la nivel de salarizare, ci şi la modul în care lucrează companiile de stat.

    ”Transformarea digitală a statului este metoda prin care să facem un stat suplu. Acum statul este o frână în dezvoltarea economiei. Am cerut reforme la companii de stat cu pierderi. Blocăm creşterea salariilor la stat şi facem o nouă lege a salarizării. Cred că Tarom va fi al doilea exemplu de succes (n.red. după Romaero). Direcţia în care merge această companie este una corectă. Managerii companiilor de stat trebuie să spună clar dacă pot şi vor să restructureze, iar dacă nu, vor veni alţii care să o facă.”.

    Premierul a adăugat că va exista o legătură între performanţă şi salarizare în sectorul public. În prezent, anvelopa cu salariile de la stat reprezintă 10,2% din PIB, aproape de media europeană, dar banii sunt prost distribuiţi.

    „Sunt de părere că poţi măsura performanţa în sectorul public, de exemplu prin interacţiunea cu sectorul privat. Salarizarea s-a dublat, dar percepţia asupra interacţiunii cu mediul privat nu s-a schimbat”.

    Cîţu a mai spus că reforma în sistemul de stat trebuie să înceapă cu trei măsuri mari: restructurarea companiilor cu pierderi, restructurarea salarizării şi digitalizarea.

     

  • Premierul Florin Cîţu, la BVB: Proiectul de lege care dezgheaţă listările este în parlament şi va fi aprobat în curând. Eliminăm acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut prin care companiile nu mai aveau acces la piaţa de capital

    Am aprobat proiectul de lege care elimină acea tâmpenie populistă adoptată anul trecut de parlamentul socialist de atunci, prin care companiile de stat nu mai puteau să acceseze capital, nu mai aveau acces la investitori, a declarat premierul Florin Cîţu la festivitatea de premiere ”Performerii anului 2020”, organizată de Bursa de Valori Bucureşti.

    ”Avem nevoie de reformarea companiilor de stat, avem nevoie de investitori, avem nevoie de investiţii, nu putem să susţinem doar de la buget. Acel proiect de lege este in Parlament şi va anula legea care îngheaţă  listările. El va fi aprobat în curând. Avem nevoie şi de tehnologia şi de know-how-ul investitorilor străini pentru a reforma economia. Sunt 30 de ani pe care i-am pierdut, dar putem să recuperăm”, a spus premierul.

    Guvernul liberal condus de Florin Cîţu a adoptat pe 3 februarie 2021 un proiect de lege care abrogă prevederile privind înstrăinarea timp de doi ani prin Bursa de Valori Bucureşti a unor pachete ale companiilor de stat, ceea ce în­seamnă că de exemplu Hidroelectrica „perla“ statului român are din nou cale liberă spre listare.

    Proiect de lege, aflat acum în Parlament, propune abrogarea prevederilor art. 1 – 3 ale Legii nr. 173/2020 privind unele măsuri pen­tru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, cu modifi­cările ulterioare, valorificarea acţiunilor ne­tre­buind să fie privită ca un scop în sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie să se regăsească în recapitalizare, modernizare, investi­ţii, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte eficienţa economică.

  • Guvernul Cîţu propune abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat şi adoptarea unui calendar de listări pe 4 ani

    Guvernul Cîţu propune în programul de guvernare dus în Parlament abrogarea legii adoptate în august 2020 care împiedică listarea companiilor de stat şi adoptarea unui calendar activ de listări pe bursă pe 4 ani.

    ”Listarea la bursă a companiilor româneşti asigură accesul la finanţare pentru acestea, implementarea principiilor de guvernanţă corporativă şi transparentizează activitatea companiilor de stat”, se arată în programul de guvernare.

    De asemenea, noul Guvern vrea adoptarea unei strategii pentru promovarea finanţării companiilor de stat prin intermediul pieţei de capital.
    Strategia va include o analiză a companiilor de stat care ar îndeplini cerinţele pentru listarea pe piaţa reglementată, a beneficiilor şi dezavantajelor pentru fiecare companie analizată şi a unei liste de priorităţi şi a unui calendar privind listarea acestor companii.

    Programul promite întărirea guvernanţei corporative la companiile de stat în vederea îmbunătăţirii performanţei acestora prin îmbunătăţirea performanţei companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanţa corporativă, listarea pe piaţa de capital a unui pachet de acţiuni la companiile unde statul este acţionar (Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti etc.).

    De asemenea, noul Executiv vrea menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori Bucureşti, pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat.

    Un alt punct din programul de guvernare se referă la salariul minim, Cîţu vizând elaborarea unui studiu de impact in 2021 privind posibile facilitaţi fiscale in vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contributiilor si impozitelor pe echivalentul salariului minim, si începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact.

    Decizia privind prelungirea si/sau generalizarea măsurii se va lua in funcţie de rezultatele înregistrate in urma pilotarii la doi ani de la intrarea in vigoare in condiţiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creştere economică peste potential.

     

  • Fondul Proprietatea: Lipsa guvernanţei corporative în companiile de stat pune în pericol interesul economic al României

    Fondul Proprietatea  îşi exprimă dezamăgirea pentru lipsa continuă a implementării legislaţiei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat şi îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia măsuri imediate pentru a asigura aplicarea corectă şi eficientă a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă în companiile la care sunt acţionare. Este cel de-al doilea semnal pe care Fondul îl atrage asupra problemei guvernanţei corporative în ultimele două săptămâni. Încălcările recurente continuă să ameninţe stabilitatea companiilor pe termen lung şi contravin interesului economic al României, precum şi al cetăţenilor români.

    Lipsa continuă a punerii în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă la companiile de stat este deosebit de evidentă în opt dintre companiile din portofoliul Fondului, dar nu se limitează la acestea: Complexul Energetic Oltenia S.A., Societatea Naţională a Sării S.A. Salrom, C.N. Aeroporturi Bucureşti S.A., S.N. Aeroportul Timişoara – Traian Vuia S.A., C.N. Administraţia Porturilor Maritime Galaţi, C.N. Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa, C.N. Administraţia Porturilor Dunării Fluviale Giurgiu şi Plafar. Potrivit datelor Fondului, peste 90% dintre numirile reprezentanţilor Guvernului în Consiliile de Administraţie ale acestor companii nu sunt conforme cu regulile de guvernanţă corporativă, aşa cum sunt prevăzute în OUG 109/2011, pentru că fie sunt stabilite politic sau persoanelor în cauză le lipseşte experienţa profesională relevantă.

    Punerea în aplicare a legislaţiei privind guvernanţa corporativă (OUG 109/2011) la nivelul Consiliilor de Administraţie este ocolită sau încălcată în mod deschis în multe alte companii de stat prin: numiri ale unor persoane afiliate politic, numiri repetate ale membrilor interimari ai Consiliului şi directoratului, amânarea pe termen nedeterminat a proceselor de selecţie pentru numirea membrilor Consiliului pentru un mandat complet de patru ani. In câteva cazuri, membri curenţi ai Consiliului au aplicat la procesul de selecţie organizat de Consiliul din care făceau parte, ceea ce implică conflicte de interese evidente şi nerespectarea principiilor de guvernanţă corporativă.

    Fondul constată că numirile frecvente care ignoră procedurile de selecţie adecvate au un impact negativ asupra rezultatelor financiare ale companiilor, motivaţiei conducerii şi a angajaţilor, realizării investiţiilor planificate, precum şi asupra relaţiilor cu sindicatele sau partenerii de afaceri. Pe termen lung, acestea blochează potenţialul financiar al companiilor şi creează instabilitate.

    Comentând pe marginea încălcării legii privind guvernanţa corporativă în companiile de stat, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Investments şi Manager de Portofoliu al Fondul Proprietatea a declarat: „Este profund dezamăgitor să vedem că numirile de persoane afiliate politic în consiliile de administraţie şi în postul de directori generali continuă să fie o practică în companiile de stat din România. Până acum, ar fi trebuit să fie clar că inversarea acestei tendinţe s-ar traduce în beneficii economice şi sociale semnificative, de la reducerea riscurilor de fraudă şi corupţie la îmbunătăţirea performanţelor operaţionale ale companiilor şi creşterea profitului pentru statul român, deblocând astfel potenţialul lor economic şi permiţându-le să devină cu adevărat competitive. Nu trebuie să uităm că aceste companii sunt proprietatea tuturor românilor şi ca atare ar trebui să fie organizate şi gestionate astfel încât să-şi maximizeze profitul în interesul tuturor cetăţenilor.

    Este cu atât mai dezamăgitor faptul că încălcarea principiilor guvernanţei corporative continuă în contextul în care statul are nevoie ca aceste companii să opereze la întregul lor potenţial şi să contribuie la economia locală într-o perioadă dificilă, prin locuri de muncă, impozite şi, acolo unde este posibil, dividende.

    Guvernul are încă o mare oportunitate de a se îndepărta de moştenirea dăunătoare din trecut prin respectarea legislaţiei şi punerea în aplicare a unor bune practici de guvernanţă corporativă, care promovează interesul tuturor cetăţenilor.”

    Analizele realizate de Fond mai arată că multe dintre persoanele numite în cele opt companii menţionate mai sus sunt afiliate sau sprijinite politic, în timp ce majoritatea candidaţilor nu au experienţă profesională sau se află într-un conflict de interese. Mai mult, peste 70% dintre reprezentanţii Guvernului au fost numiţi recent pentru mandate interimare (50% pentru mandate de câte 4 luni), ceea ce prelungeşte practica dăunătoare de a nu organiza procese profesionale de selecţie pentru termene complete de patru ani, care ar asigura stabilitatea, transparenţa şi predictibilitatea în companie.

    Fondul salută declaraţiile recente făcute de Ministrul Finanţelor Publice despre nevoia de management profesionist în companiile de stat şi determinarea ministerului de a supraveghea implementarea adecvată a OUG 109/2011. În plus, pentru a se asigura că legislaţia privind guvernanţa corporativă este pusă în aplicare în companii, Fondul solicită Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri şi Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor să ia sau să faciliteze următoarele măsuri urgente:

    • Eliminarea influenţei politice în managementul companiilor de stat şi încurajarea profesionalismului şi standardelor ridicate de etică. Acestea vor reduce riscurile legate de corupţie, întrucât integritatea şi reputaţia sunt criterii cheie în procesele de selecţie şi evaluare pentru organele de conducere;
    • Stabilirea şi respectarea unor proceduri clare de selecţie pentru consiliile de administraţie şi echipele de conducere executivă, pe termene complete de patru ani. Măsura va creşte stabilitatea companiilor şi le va permite să planifice şi să realizeze investiţii pe termen lung;
    • Stabilirea unor procese şi responsabilităţi clare în ceea ce priveşte luarea deciziilor, ceea ce va crea predictibilitate şi va creşte transparenţa în companie. Pe termen lung, va imbunatati considerabil responsabilitatea conducerii faţă de angajaţi, acţionari şi companie;
    • Stabilirea unor criterii de performanţă pentru organele de conducere, asigurând astfel performanţa generală a companiei, care sa poata fi evaluate transparent si independent;
    • Implementarea unui cod de etică cu reguli clare privind conflictele de interese şi promovarea unor salarii adecvate, bazate pe performanţă şi rentabilitate pentru toţi angajaţii, ceea ce le va îmbunătăţi motivaţia;
    • Respectarea prevederilor OUG 109/2011, care interzice ministerelor să intervină în managementul de zi cu zi al companiilor de stat.

    În cele din urmă, un management profesional şi transparent al companiilor de stat aduce beneficii companiilor respective, bugetului de stat şi economiei, în general. În acelaşi timp, consolidează încrederea publicului în capacitatea Guvernului de a gestiona economia în mod responsabil, într-un moment critic. Ca atare, Fondul îndeamnă Guvernul să pună în aplicare pe deplin şi imediat legislaţia privind guvernanţa corporativă în toate companiile de stat şi, prin urmare, să asigure dezvoltarea durabilă a acestora.

     

  • SCANDALUL MOMENTULUI în România. Directorul Unifarm, anchetat de DNA pentru luare de mită. Cine este Adrian Ionel şi ce este şi ce afaceri are compania de stat UNIFARM

    Directorul companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, pus sub control judiciar, pentru 60 de zile

    DNA îl acuză că a cerut unui reprezentant al unei firme private suma de 760.000 de euro

    Potrivit procurorilor, banii au fost ceruţi pentru ca UNIFARM să acorde un contract de achiziţie de măşti şi combinezoane companiei

    Directorul companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar, pentru 60 de zile, de DNA.
    Procurorii îl bănuiesc că a cerut unui reprezentant al unei firme private, al cărei nume nu este furnizat de DNA, suma de 760.000 de euro, bani cu care Unifarm să atribuie un contract de achiziţie pentru 250.000 de combinezoane şi trei milioane de măşti. Întâlnirea dintre cei doi ar fi avut loc la un restaurant din Capitală.

    DNA spune, într-un comunicat de presă, că ar fi fost livrate, într-o primă tranşă, 26.000 de combinezoane şi 1 milion de măşti care, spun procurorii, ar fi neconforme. Măsura de impunere a controlului judiciar înseamnă că Adrian Ionel nu va putea să-şi exercite funcţia de director Unifarm şi nu va putea părăsi Capitala fără acordul autorităţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro