Tag: companie

  • Electrica, companie la care statul român are 48,8%, vrea să dea o poliţă de asigurare de 10 mil. euro pentru fiecare administrator şi să elimine numărul de şedinţe pentru care se acordă indemnizaţii

    Totodată compania intenţionează ca şefii să primească o “compensaţie de neconcurenţă” de 12 remuneraţii lunare fixe brute dacă aceştia pleacă din cadrul companiei.

    În raportul pe 2018 al companiei se arată că indemnizaţia de participare la şedinţele CA şi ale comitetelor sunt de 1.200 de euro brut pentru membrii CA/comitetelor şi de 1.445 de euro brut pentru preşedinţi. Compania vrea ca acţionarii să voteze eliminarea următoarului paragraf de la articolul 4.1.

    „Numărul anual de şedinţe pentru care urmează a fi acordată indemnizaţia este limitat la 12 în cazul CA şi la 6 şedinţe pentru fiecare comitet în parte. Şedinţe suplimentare ale comitetelor pot fi organizate numai în situaţii excepţionale, în conformitate cu decizia preşedinţilor care sunt responsabili de organizarea eficientă a agendei de lucru şi a activităţii. Cu toate acestea, doar o singură astfel de reuniune suplimentară va fi remunerată, pentru fiecare comitet”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Holuri studenţeşti pentru adulţi sau sindromul Peter Pan în real estate

    „Vestea proastă este că nu poţi să ai 19 ani le nesfârşit. Vestea bună este că poţi să trăieşti la nesfârşit în acelaşi tip de locuinţă ca atunci când aveai 19 ani”, descriu jurnaliştii de la Financial Times termenul de „coliving” într-un articol publicat recent. Într-adevăr, sindromul Peter Pan, care se referă la adulţii care se comportă ca adolescenţii sau copiii, pare să se suprapună perfect pe conceptul de coliving, în care adulţii par să trăiască o adolescenţă perpetuă, ca la căminele studenţeşti. 

    În timp ce conceptul de shared economy şi al locuinţelor private închiriate pe durate scurte turiştilor prin Airbnb nu mai este de mult o noutate, conceptul de coliving îşi face loc în viaţa adulţilor moderni (în special a celor mai tineri dintre ei).

    Mişcarea se referă la extinderea modelului de chirie folosit în general de studenţi, care stau de obicei mai mulţi într-un apartament, la un nou tip de dezvoltare imobiliară. Start-up-urile active pe această nişă dezvoltă proprietăţi pe care le transformă în spaţii de coabitare, care ţintesc, în general, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani. Aceste spaţii includ atât zone individuale, private, destinate fiecărui chiriaş (în general garsoniere, cu suprafeţe variate), cât şi zone comune tuturor chiriaşilor: bucătăria, sufrageria, zonele de dining – toate folosite de persoanele care stau într-un astfel de spaţiu.

    Din ce în ce mai mulţi locuitori ai marilor oraşe îmbrăţişează conceptele spaţiilor de acest tip. Jurnaliştii din presa internaţională vorbesc chiar de mai multe niveluri ale acestei nişe din real estate: spre exemplu, spaţiile de coliving 1.0 îi au drept clienţi ţintă pe absolvenţii de universităţi care se mută în spaţii individuale de dimensiuni reduse, dar care le oferă accesul la spaţii comune vaste. Acest tip de proiecte funcţionează bine şi pentru angajaţii în regim remote care caută soluţii de cazare pe termen scurt.

    Acum piaţa aduce o nouă propunere de coliving, 2.0, care ţinteşte persoanele cu vârste mai mari, care îşi doresc atât apartenenţa la o comunitate, cât şi mai mult spaţiu. Îşi preţuiesc intimitatea, le pasă de ceea ce împărtăşesc şi de cine sunt înconjuraţi. Jurnaliştii din presa internaţională scriu că acest trend ar putea aduce următoarea revoluţie în imobiliare.

    Conceptul este baza unor iniţiative precum cel al start-up-ului britanic The Collective, care este descris drept furnizorul unei noi modalităţi de a trăi în oraşe. The Collective deţine în prezent trei astfel de proiecte – două în Londra (Canary Wharf, Old Oak) şi unul în Long Island, New York (Paper Factory).

    Collective Old Oak, din Londra, este cel mai mare spaţiu de coliving din lume. Preţul pentru o garsonieră de 12 metri pătraţi aici porneşte de la 1.300 de dolari pe lună. Spre comparaţie, dimensiunea medie a unei garsoniere în Anglia este de 31,94 de metri pătraţi. Proiectul include însă o sală de sport, un bar, un restaurant, o sală de cinema, terasă pe acoperiş, spa şi un lounge comun. Un tânăr de 29 de ani care locuieşte acolo mărturiseşte jurnaliştilor de la refinery29.com: „Pe hârtie pare destul de scump, dar valoarea constă în toate facilităţile suplimentare pe care le găseşti aici”. Principalul dezavantaj este lipsa spaţiului. 

    Un alt avantaj al proprietăţilor de acest tip este lipsa bătăilor de cap legate de facturi şi de furnizorii de servicii: facturile sunt incluse în preţul chiriei, iar chiriaşii nu mai trebuie să aştepte săptămâni întregi până la instalarea Wi-Fi-ului, de pildă. Totodată, mobila este oferită de proprietarul proiectului, iar curăţenia de două ori pe săptămână şi chiar şi schimbarea aşternuturilor fac parte din ofertă. În Londra există însă şi proiecte de coliving care includ spaţii mai generoase de locuit: spre exemplu Tipi, unde chiriaşii pot sta într-un apartament nemobilat de 50 de metri pătraţi în schimbul unei chirii de 1.895 de dolari lunar. La fel ca alte proiecte similare, Tipi oferă programe de evenimente comune precum cinele sau serile de concursuri cu întrebări. 

    Antil Kehra, fondatorul şi CEO-ul Node, este un pionier al conceptului de coliving 2.0. Potrivit unui interviu acordat de acesta publicaţiei internaţionale Forbes, Node este o companie globală de spaţii de coliving care creează astfel de proiecte, în jurul cărora sunt construite comunităţi în capitale creative din toată lumea. Potrivit presei internaţionale, compania înfiinţată în 2016 operează astfel de proiecte în Statele Unite, Irlanda şi Regatul Unit şi are planuri de expansiune la nivel global, fiind liderul pieţei de profil. În iunie, compania a anunţat un nou proiect rezidenţial în Kitchener, Ontario (Canada), pe care urmează să îl livreze în toamna acestui an.

    Designul interior al apartamentelor din cadrul proiectelor Node este creat astfel încât să fie unic pentru fiecare proiect – iar compania colaborează chiar şi cu artişti locali în acest sens.

    „Puţini oameni vor să cheltuie peste 1.000 de dolari sau euro pe lună, să trăiască într-un spaţiu de 100 de metri pătraţi şi să împartă o bucătărie cu zece oameni. Trebuie să existe un spaţiu de coliving care adoptă conceptul spaţiilor comune de locuit şi cel de sharing economy, dar cu puţin mai mult spaţiu privat pentru un trai independent şi sustenabil în acelaşi timp”, spune CEO-ul Node în interviul acordat Forbes.
    Clienţii vizaţi de Node sunt persoanele de peste 25 de ani sau care au în jur de 30 de ani, singure sau căsătorite, fără copii, fiecare câştigând în jur de 70.000 de dolari anual. Mare parte dintre cei care locuiesc aici sunt femei şi persoane care s-au mutat recent într-un anumit oraş. În general, caută un loc în care să se simtă ca acasă, care este privat şi oferă un sentiment de siguranţă, fiind de asemenea foarte incluziv.

    CEO-ul Node este de părere că acest nou format ar putea crea un segment de piaţă cu totul nou, care va atrage persoane creative, antreprenori, freelanceri şi profesionişti care nu sunt chiar „nomazi digitali”, ci mai degrabă „cetăţeni globali”. Acest tip de persoane ar putea avea trei oraşe pe care să le numească acasă în următorii cinci până la zece ani şi se vor muta între acestea pentru perioade medii de timp. În prezent, nu există nicio modalitate reală prin care aceşti oameni să simtă că aparţin unei comunităţi, aspect care poate duce la sentimente de singurătate şi izolare. Viziunea Node presupune crearea unei reţele globale de clădiri care să permită locuitorilor acestora să simtă în continuare că aparţin de comunităţile în care nu mai trăiesc fiindcă s-au mutat dintr-un oraş sau în care încă nu au ajuns încă să trăiască.

    Ei îşi vor avea locuinţa proprie într-un oraş principal, dar pot beneficia de perioade mai scurte de şedere în clădiri ale Node în alte locuri în care călătoresc. Potrivit lui Khera, „pe măsură ce oamenii se mută în toată lumea, există o nevoie în creştere de apartenenţă la o comunitate globală – chiar dacă vorbim despre un grup de prieteni, colegi şi chiar şi mentori care trăiesc şi se mută în jurul lumii. Restartul vieţii de comunitate la fiecare mutare este disruptiv, iar creşterea unei comunităţi globale ar putea să mai domolească problema singurătăţii şi izolării pentru oamenii mobili la nivel global”.

    Ideea nu este total nouă şi îşi are originile în schemele de locuit din urmă cu un secol, în care trăiau comunităţile hippie din anii ’70, observă jurnaliştii de la refinery29.com.

    Conceptul de coliving al prezentului este diferit însă fiindcă ţinteşte tinerele generaţii care trăiesc în oraşe şi constă mai ales în dezvoltări uriaşe care includ mici unităţi sau apartamente cu spaţii recreaţionale comune – asemănătoare cu hostelurile premium sau cu holurile de studenţi. Unii specialişti numesc creşterea numărului de astfel de spaţii în toată lumea drept o reacţie la criza locuinţelor cu care se confruntă tinerele generaţii din cauza preţurilor ridicate ale locuinţelor în oraşe, cât şi a preţurilor ridicate ale chiriilor şi salariilor care nu cresc semnificativ. Conceptul a fost descris de asemenea şi ca un antidot împotriva singurătăţii.

    Nu trebuie neglijat nici faptul că beneficiile proprietarilor unor astfel de proiecte sunt evidente: astfel de dezvoltări pot aduce un ROI (return of investment) pe metrul pătrat mai mare decât în situaţia locuinţelor tradiţionale – zece chiriaşi dispuşi să împartă o sufragerie înseamnă, în cele din urmă, că au nevoie de mai puţin spaţiu de relaxare în spaţiul individual pe care îl au, lăsând loc pentru alte unităţi, închiriate de alţi locuitori ai acestor spaţii.

    Pe de altă parte, jurnaliştii de la Financial Times cred că există mai multe probleme legate de această soluţie. Riscul investiţiilor în acest tip de active este unic şi grav: activul principal este o cameră într-o clădire, iar valoarea depinde, în mare măsură, de camerele aflate în apropiere care nu sunt deţinute de cumpărător. Aceste camere ar putea fi obiectul unor decizii manageriale ale propreietarului, astfel că orice proprietar care ocupă o astfel de cameră este expus modului în care vecinii le folosesc pe ale lor. Un studiu citat de FT indică faptul că aproximativ jumătate dintre participanţi au identificat „vecinii nepotriviţi” ca fiind cea mai mare preocupare a lor legată de achiziţia unui spaţiu de coliving.
    Din acest motiv, valoarea unui astfel de activ poate să fluctueze semnificativ în funcţie de tiparele comportamentele ale vecinilor, înspre un nivel mult mai ridicat decât în situaţia caselor sau apartamentelor obişnuite.

  • Prăbuşire pentru Netflix: Acţiunile scad dramatic cu peste 46%

    Compania Netflix trece printr-o perioadă dificilă în contextul în care acţiunile au scăzut pe Nasdaq cu peste 46% de la începutul anului, pe fondul unei pierderi neaşteptate de utilizatori.

    Dacă la începutul lunii iulie acţiunile gigantului de streaming video se apropiau de noi maxime record, o pierdere neaşteptată la nivelul utilizatorilor şi competiţia din ce în ce mai ridicată din piaţa de streaming, au determinat acţiunile Netflix să şteargă întreaga evoluţie de 46% de anul acesta şi le-a trimis oficial în teritoriu negativ luni.

    Astfel, acţiunile Netflix au închis şedinţa de luni la 295,92 dolari, la o capitalizare bursieră de 116,4 miliarde dolari.

    Compania a fost „vânată” de veşti proaste încontinuu în ultimele luni. În primul rând, cel mai popular show de pe platformă – „The Office” – a fost scoasă de pe Netflix de NBC.

    Apoi, Netflix s-a confruntat cu o pierdere fără precedent la nivelul numărului de utilizatori din SUA şi a ratat ţinta de utilizatori noi pe al doilea trimestru, ceea ce a livrat o lovitură majoră pentru acţiunile companiei şi a determinat cea mai lungă perioadă de scădere pe bursă din ultimii cinci ani.

    În continuare, o serie lungă de anunţuri din partea companiilor media gigant care îşi lansează propriile servicii de streaming – Apple, Disney, WarnerMedia, NBC – au aplicat o lovitură fatală pentru compania listată.

    Unii dintre analiştii de pe Wall Street şi-au piedut încrederea în acţiunile Netflix, pe care majoritatea le lăudau până acum.

    Spre exemplu, Kannan Venkateshwar, analist la britanicii de la Barclays, spune că acţiunile Netflix sunt „foarte scumpe” sub noul cadru de evaluare, în contextul în care Netflix ar avea nevoie de milioane de utilizatori noi pe care nu îi poate obţine.

     

  • Conectivitatea, noul cuvânt de ordine pentru companiile din tehnologie

    Signify (fosta Philips Lighting), unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi soluţii de iluminat la nivel global, prezent şi pe piaţa din România, a prezentat în cadrul unui eveniment cu presa mai multe soluţii inovatoare, printre acestea numărându-se noua gamă
    Li-Fi dezvoltată de companie, Trulifi.

    LiFi este o tehnologie de comunicaţii fără fir de mare viteză care utilizează lumină vizibilă (în prezent, folosind LED-uri) pentru a transmite informaţii. WiFi şi LiFi sunt similare, deoarece ambele tehnologii sunt wireless, dar şi foarte diferite, deoarece, spre deosebire de WiFi, care se bazează pe unde radio, LiFi utilizează comunicaţii de lumină vizibilă (VLC) sau unde de spectru în infraroşu şi în apropierea UV. Cu alte cuvinte, LiFi funcţionează utilizând lumină vizibilă, cum ar fi lumina emisă de orice lampă obişnuită sau bec.

    În acest fel, tehnologia LiFi utilizează impulsuri de la lumini cu LED-uri pentru a transmite date şi pentru a oferi conectivitate mult mai rapidă la internet. Gama Trulifi, prezentată de Signify, include şi un sistem fix end-to-end, viteză de până la 250 Mbps, care funcţionează ca un cablu wireless, ideal pentru conectarea dispozitivelor. Aplicaţiile potenţiale includ conectarea roboţilor sau a maşinilor în medii dure de radiofrecvenţă (RF), cum ar fi instalaţiile industriale sau spitalele în care este posibil să nu fie permisă comunicaţiile pe frecvenţe radio.

    Globalworth, dezvoltator prezent şi pe piaţa din România, a instalat deja LiFi la birourile sale din turnul Spektrum din Varşovia. Compania a lucrat cu Signify pentru a îmbunătăţi utilizarea proprietăţilor de birou ale companiei. Trulifi 6002, produsul dezvoltat de compania olandeză, este acum instalat în trei săli de conferinţe de la birourile Globalworth.

    Reprezentanţii Signify au mai prezentat, în cadrul aceluiaşi eveniment, noua generaţie de stâlpi stradali inteligenţi precum şi noua gamă a becurilor inteligente Hue, produse-fanion ale companiei olandeze.

    Noul stâlp inteligent BrightSites găzduieşte o gamă largă de aplicaţii IoT (Internet of Things), conectivitate, camere şi senzori de mediu, precum şi iluminare LED controlată, de înaltă calitate, eficientă din punct de vedere energetic. Reprezentanţii Signify au adăugat că noii stâlpi BrightSites IoT se bazează pe o tehnologie dezvoltată alături de Ericsson, care furnizează iluminare LED şi conectivitate wireless 4G.

    Principalele caracteristici oferite de stâlpii inteligenţi BrightSites includ senzori pentru a asigura monitorizarea mediului şi care colectează date pentru a sprijini deciziile care pot îmbunătăţi condiţiile urbane; camere care pot urmări condiţiile rutiere pentru a ajuta la îmbunătăţirea traficului; ecrane care pot afişa mesaje de urgenţă sau pot fi folosite ca panouri publicitare.

    Noii stâlpi inteligenţi au fost deja implementaţi în mai multe oraşe din întreaga lume, printre care San Jose, California, în Statele Unite ale Americii şi Hospitalet din Spania.

    În fine, noua generaţie a Philips Hue a venit cu noutatea conectivităţii prin Bluetooth, care permite controlarea de pe smartphone a dispozitivelor disponibile. Olandezii au pus la dispoziţie şi o serie de scenarii (culoare şi intensitate) prestabilite pentru a crea ambianţa sau pentru a o adapta rutinei zilnice. Compatibilitatea şi configurarea prin Bluetooth cu ajutorul dispozitivelor Google Home şi Google Nest va fi disponibilă în curând. Până atunci, noile becuri Hue cu Bluetooth vor funcţiona cu Google Assistant doar prin intermediul bridge-ului Hue (o consolă ce coordonează produsele Hue disponibile în casă).

    Piaţa globală a dispozitivelor pentru locuinţe inteligente ar urma să crească cu 26,9% în 2019, la 832,7 milioane de produse livrate, potrivit raportului Worldwide Quarterly Smart Home Device Tracker, realizat de compania de consultanţă International Data Corporation (IDC). Creşterea susţinută va continua cu o rată anuală de 16,9% în perioada 2019-2023, ajungându-se la aproximativ 1,6 miliarde de dispozitive livrate anual, pe măsură ce consumatorii adoptă mai multe dispozitive în casele lor şi pe măsură ce disponibilitatea globală a produselor şi serviciilor creşte.

    „2018 a fost un an marcat de intrarea produselor în casele consumatorilor, atât Amazon cât şi Google au excelat prin acest lucru prin boxe inteligente low-cost şi multiple pachete pe categorii de dispozitive”, a declarat managerul de cercetare Jitesh Ubrani pentru IDC Mobile Device Trackers. „Cu toate acestea, 2019 va fi mai mult despre legarea diferitelor dispozitive pentru a forma o experienţă mai coerentă şi, mai important, stratificarea serviciilor suplimentare.”

    Deşi piaţa va fi dominată în esenţă de două companii, Amazon şi Google, Apple ar avea de asemenea de aşteptat să recupereze teren în următorii ani. Dincolo de Apple, Samsung este o altă companie care merită urmărită, întrucât produsele sale se extind în fiecare categorie, iar compania continuă să investească în Bixby şi Tizen.

    „O tendinţă importantă de urmărit este modul în care asistenţii inteligenţi devin integraţi în toată casa”, a declarat Ramon T. Llamas, director de cercetare pentru Programul IoT al IDC. „Asistenţii inteligenţi vor acţiona ca punct de contact cu mai multe dispozitive inteligente pentru acasă şi vor deveni, în esenţă, piatra de temelie a experienţei inteligente pentru acasă. Deja am văzut asta cu difuzoarele inteligente şi acest lucru va trece în cele din urmă la aparate, termostate şi diverse produse de divertisment.”

    Potrivit raportului de activitate aferent trimestrului al doilea din 2019, numărul terminalelor de lumină Signify instalate a crescut cu 3 milioane faţă de valoarea din primul trimestru, până la 50 de milioane de unităţi.

    „Ne-au fost confirmate perspectivele că, în 2019, motoarele noastre de creştere a profitului (LED, Professional şi Home combinate) trebuie să asigure o creştere a vânzărilor comparabile, în intervalul de la 2% la 5%”, nota în cadrul raportului Eric Rondolat, CEO al Signify. „În ceea ce priveşte semnificaţia totală, ne propunem să atingem în 2019 o marjă EBITDA ajustată în intervalul 11% – 13%, valoare stabilită la momentul listării din mai 2016.”

    Signify şi-a majorat în 2018 businessul local cu peste 10%, în condiţiile în care sectorul privat, în special retailul şi sectorul industrial, a realizat proiecte de iluminat de anvergură. În 2017, afacerile Philips Lighting România s-au situat la peste 292 mil. lei (aprox. 64 mil. euro), potrivit ZF. La nivel global, Signify a avut venituri de 6,4 mili­arde de euro în 2017. Compania are aproximativ 30.000 de angajaţi în peste 70 de ţări.

  • Din culisele prăbuşiri unui gigant: Cine este vinovat pentru declinul companiei de turism Thomas Cook, prima agenţie de turism din lume

    Consultantul în turism, Răzvan Pascu, pune falimentul Thomas Cook pe seama managementului defectuos care nu s-a adaptat la vremurile actuale în care primează tranzacţiile online. “Nu Brexitul este de vină pentru falimentul Thomas Cook, ci managementul care nu a ştiut să se adapteze noilor vremuri”, a declarant Răzvan Pascu pentru MEDIAFAX, invocând ambiţia companiei de a funcţiona prin spaţii mari deschise pe străzi şi bulevarde celebre.

    “În perioada când toata lumea se îndreaptă spre online şi toate investiţiile marilor companii merg în această directie, Thomas Cook avea înca spaţii foarte mari la strazi şi bulevarde mari, cu mulţi angajati, practic tipul acela de turism care începe sa dispară. Deciziile de management au fost greşite, si asta se intamplă de mult timp, nu doar acum”, a mai afirmat consultantul în turism.

    “Chinezii care deţin şi Club Med au vrut sa îi salveze financiar, însa creditorii au cerut mai mulţi bani ca garantie. Acum puţin timp au investit şi o companie din Turcia în Thomas Cook, gândindu-se ca vor reuşi să faca un parteneriat pentru britanicii care merg la all-inclusive în Turcia. Ultima capitalizare bursieră de vineri dădea compania Thomas Cook la o valoare de până în 60 milioane de lire, o scădere de peste 95% faţă de timpurile de glorie”, a mai explicat Răzvan Pascu pe marginea declinului Thomas Cook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro 

  • TAROM se îndreaptă către al 12-lea an fără profit. Transportatorul a acumulat pierderi de peste 1,7 miliarde de lei în perioada 2008-2018

    Transportatorul aerian de stat Tarom a raportat în primele şa­se luni ale anului o cifră de afa­ceri de 624 mil. lei, în creştere cu 17% faţă de anul prece­dent. Însă, compania se menţine pe pier­dere în condiţiile în care nu a mai înre­gistrat profit din 2007. Astfel, trans­por­tatorul a raportat o pierdere netă de 66,3 mil. lei, în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018.

    În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pier­deri cumulate de peste 1,7 miliarde de lei, con­form calculelor ZF. Situaţia delicată a companiei de stat vine în condiţiile în care transportatorul trece printr-o perioadă de instabilitate la vârf, condu­ce­rea fiind asigurată doar de manageri interimari, nu­miţi pe mandate de câteva luni, în afara legii de gu­ver­nanţă corporativă. În iunie, Tarom a trecut sub conducerea celui de-al patrulea şef interimar de la începutul anului până în prezent, după ce consiliul de administraţie a numit-o în funcţia de director general pe Mădălina Daniela Mezei, reprezentanta la Bruxelles a transportatorului aerian.

    Mezei ocupa funcţia de reprezentant al Tarom în Belgia din aprilie 2009 (planifica strategia de piaţă şi dezvoltare în regiunea respectivă), anterior, în perioada 2007-2009, ocupând poziţia de agent tic­ke­ting şi vânzări, iar în 2006-2007 fiind manager pe zo­na America de Nord. Mădăli­na Mezei lu­crea­ză din 1997 în ca­drul com­pa­niei Tarom. Ea este ab­sol­ven­tă a Aca­de­mi­ei de Studii Economice şi are un MBA în management, potrivit datelor din CV-ul ei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • Dacă nu aţi apucat să primiţi o mărire salarială sau o ofertă mai bună de la o altă companie, s-ar putea să fie prea târziu

    „Şase din zece respondenţi au declarat că au în plan să-şi caute activ alt loc de muncă, iar lor li se adaugă şi alţi aproape 7% care iau în calcul această posibilitate. Un sfert dintre respondenţi afirmă că nu-şi vor căuta alt loc de muncă, însă dacă vor primi o ofertă mai bună o vor accepta”, menţionează sondajul BestJobs.
    Chiar dacă nu vor reuşi să îşi găsească alt job, 55% dintre respondenţi au spus că au de gând să ceară o mărire salarială de cel puţin 20%, alţi 17% sunt indecişi dacă vor face acest lucru şi doar 28% afirmă că nu intenţionează să ceară angajatorului mai mulţi bani.
    Angajaţii ar vrea să schimbe jobul, dar în realitate nu găsesc ceva mai bun.
    În acte, companiile, angajatorii, patronii susţin că piaţa de muncă este tensionată, dar nu este chiar aşa.
    În altă parte, la alt angajator, salariile nu sunt cu mult mai mari şi poate nici condiţiile nu sunt mai bune. Plus că un om îşi schimbă jobul nu din cauza companiei, ci din cauza şefilor, şi dacă ai „şansa” unui şef mai bun, nu pleci aşa uşor.
    Conform sondajului BestJobs, 44% dintre angajaţi, deci aproape jumătate, şi-ar da demisia pe loc dacă ar găsi în altă parte un salariu între 500 şi 1.000 de euro. Trei din zece angajaţi ar renunţa imediat la jobul actual pentru un salariu între 1.000 şi 2.000 de euro, în timp ce 12% ar schimba jobul pentru un salariu care depăşeşte 2.000 de euro.
    Un sfert dintre angajaţi spun că nu şi-ar schimba jobul pentru o ofertă mai mare, pentru că lucrează într-o echipă de care s-au ataşat.
    Conform unui articol din Ziarul Financiar care citează datele de la Inspecţia muncii, aproape un milion de români au contracte de muncă cu salarii de peste 1.000 de euro brut, ceea ce înseamnă aproape 600 de euro net.
    Patru din zece angajaţi care câştigă peste 1.000 de euro brut lucrează în Bucureşti, 63.000 în Cluj, 53.000 în Timişoara, 36.000 în Ilfov şi 34.000 în Iaşi.
    Dacă coroborăm aceste date, respectiv un milion de angajaţi care câştigă 600 de euro net cu faptul că aproape jumătate dintre angajaţi şi-ar schimba jobul dacă ar primi o ofertă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro net, rezultă că în piaţă nu sunt atât de multe joburi mai bune.
    Într-adevăr, fluctuaţia de personal este mare, dar asta nu înseamnă că se găsesc joburi mult mai bine plătite.
    În cele zece judeţe mari din punct de vedere economic poate mai ai loc să te mişti, să găseşti joburi mai bune, cu salarii mai mari. Dar în celelalte 32 de judeţe şansele sunt extrem de reduse pentru că nu se creează locuri de muncă cu grad mai înalt de calificare, care să necesite o specializare mai mare şi pentru care companiile ar plăti mai mulţi bani.
    Din 2012 încoace salariul mediu s-a dublat de la 1.500 de lei la 3.100 de lei net. În euro, salariul mediu a crescut de la 370 de euro net la 660 euro net. Salariul minim a crescut de la 700 de lei la 1.200 de lei net.
    În toată această perioadă s-au creat aproape 700.000 de locuri de muncă în plus astfel încât, în acest moment, conform Inspecţiei Muncii, sunt 5,6 milioane de contracte de muncă pentru 4,9 milioane de salariaţi. Un angajat poate să aibă mai multe contracte de muncă.
    Cred că această creştere salarială susţinută şi accelerată din 2012 încoace se apropie de final: statul, care plăteşte mai bine decât sectorul privat, nu mai are resurse de creştere a salariilor, iar angajatorii privaţi încep să se confrunte cu încetinirea creşterii economice.
    Deja se vede în marile companii că multe proiecte sunt puse pe hold, se refac bugetele în funcţie de rezultatele economice care vin din afară şi care încep să fie afectate de războiul comercial, de încetinirea economiilor occidentale şi chiar intrarea în recesiune, de tensiunile tehnologice, pentru că multe firme vor să schimbe tehnologiile din mers pentru a fi mai productive.
    Companiile mari încep să se protejeze şi nici nu va fi vorba de majorări salariale. De altfel, toată Europa Occidentală nu cred că a majorat salariile cu mai mult de 10% în ultimii şapte ani.
    Deci creşterile salariale din România, procentuale, de 100%, chiar dacă pornesc de la o bază mică, nu sunt văzute cu ochi buni.
    Sunt companii care nu mai fac investiţii pentru a nu căuta oameni pe care să-i plătească mai bine decât pe cei cu care lucrează în prezent.
    Companiile preferă să renunţe la investiţie decât să majoreze salariile pentru a atrage oameni.
    Exact cum spunea şi Marian Popa, şeful centrului de la Bucureşti al gigantului german Deutsche Bank, România a atins un platou – el dădea exemplul din IT – şi pentru a obţine creşteri salariale mai mari trebuie să vină cu o valoare adăugată mai mare decât cea din prezent.
    În aceste condiţii, dacă nu aţi primit o majorare salarială până acum, dacă nu v-aţi schimbat jobul, s-ar putea să fie prea târziu pentru acest ciclu economic.
    S-ar putea să mai aşteptaţi mai mulţi ani până când revin din nou investiţiile şi companiile sunt dispuse să plătească salarii cu mult mai mari. 

  • Un fals inginer, şef peste compania de care depinde securitatea energetică a ţării. Cine răspunde? „Marius Caraşol riscă închisoare de până la 4 ani sau amendă penală“

    Marius Dănuţ Caraşol, numit în decembrie 2018 de Dănuţ Andruşcă, ministrul economiei în funcţie la acel moment, ca preşedinte al Transelectrica (TEL), companie cu 1,5 mld. lei capitalizare şi listată la bursă, a fost ieri revocat din funcţie pe motiv că ar fi falsificat CV-ul, în contextul în care Univer­sitatea Politehnică din Bucureşti a anunţat că nu a finalizat studiile superioare, ceea ce în­seamnă că în ultimele 9 luni compania care se ocu­pă de securitatea energetică a ţării a fost condusă de un şef ale cărui ultime studii absolvite sunt 12 clase.

    Prima întrebare a investitorilor, printre care şi Pilonul II de pensii, este cine se face vinovat pentru această situaţie umilitoare pentru o companie ale cărei acţiuni sunt şi în indicele BET, referinţa bursei locale, şi ce riscă atât Caraşol, cât şi cei care l-au numit.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii Transelectrica au aprobat noii membri provizorii din Consiliul de Supraveghere al companiei

    Astfel. Consiliul de Supraveghere va fi format din Mihaela Virginia Toader, Mihaela Constantinovici , Mircea Gheorghe Dumitru Coşea şi Florin-Radu Ciocănelea, cărora li se adaugă Petru Tărniceru şi Ionică Bădilă.

    Numirea vine după scandalul apărut în această săptămână pe tema studiilor fostului şef al Transelectrica, Marius Dănuţ Caraşol, revocat ulterior din funcţii.

    Consiliul de Supraveghere al operatorului naţional al reţelei de transport al energiei electrice s-a reunit joi dimineaţă după ce Edupedu.ro a dezvăluit că Marius Caraşol şi-a falsificat CV-ul, spunând că a absolvit Facultatea de Electro­tehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, instituţie care a transmis faptul că directorul companiei „a fost student al UPB, dar nu a finalizat studiile“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro