BusinessMagazin

Tag: comisie

  • România a ajuns studiu de caz al Comisiei Europene pentru „deficit ridicat şi persistent de încasare de TVA”

    Comisia Europeană îi dedică statului român un capitol numit “România – studiu de caz privind deficitul ridicat şi persistent de încasare de TVA”, în cadrul raportului anual privind încasările din TVA ale statelor membre.

    “Spre deosebire de alte ţări din UE, România a înregistrat un deficit persistent şi ridicat de încasare de TVA în ultimii ani. Din 2000, primul an în care s-a studiat deficitul de încasare de TVA, acest deficit a oscilat deasupra pragului de 30 la sută. În plus, deficitul de conformitate la TVA a fost semnificativ mai mare decât în oricare alt stat membru pe întreaga perioadă cuprinsă între 2000 şi 2021. Între 2013 şi 2021, acesta s-a situat între 33,2 şi 39,7%”, notează reprezentanţii Comisiei Europene.

    România are un deficit de încasare de TVA (VAT Gap) de circa 36%, arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Cifra arată că, practic, guvernul nu încasează 9 mld. euro (45 mld. lei) din TVA, din totalul sumelor care pot fi încasate.

    Deficitul de încasare de TVA nu înseamnă însă numai evaziunea fiscală. Circa jumătate din acest Gap este format din cotele reduse de TVA. Practic, Comisia Europeană când calculează acest Gap consideră că România ar trebui să încaseze 19% TVA la toate tranzacţiile. Dacă un produs sau serviciu are o cotă de TVA redusă la 9% sau la 5%, de exemplu, diferenţa de până la 9% intră la acest Gap de TVA. România are cel mai mare gap din Uniunea Europeană.

    „Deficitul a rămas ridicat, în ciuda condiţiilor favorabile pentru îmbunătăţirea conformităţii la plata TVA. În total, între 2013 şi 2021, economia românească a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea ratei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 şi încă 1 punct procentual în 2017. Această reducere semnificativă a ratei nu a avut un impact vizibil asupra evoluţiei deficitului de conformitate la plata TVA.”

     

  • Operatorii portuari din România vor beneficia de o schemă de ajutoare de stat de 24 mil.euro, aprobată de Comisia Europeană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a funcţionării culoarelor de solidaritate Ucraina-UE

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro (118,6 milioane lei) în România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

    Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.  

    România a notificat Comisia cu privire la schema de ajutor de stat lansată pentru sprijinirea operatorilor portuari privaţi în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.  

    Companiile vizate vor primi granturi directe cu o valoare limitată a 2 milioane euro per beneficiar. Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.

    Ajutorul de stat se va acorda până la 31 decembrie 2023.

     

  • Oficial: Comisia Europeană anunţă că a primit din partea guvernului României cererea de modificare a PNRR: eliminarea a patru investiţii şi modificarea a 70 de măsuri

    România a transmis vineri Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare şi rezilienţă (PNRR), precum şi solicitarea adăugării un capitol dedicat planului REPowerEU – pentru independenţa energetică a statelor europene, conform oficialilor de la Bruxelles.

    Modificarea planului propusă de România prevede eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea a aproximativ 70 de măsuri.

    „Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ţine seama de inflaţia ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanţului de aprovizionare şi de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR şi reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 şi în 2021 faţă de previziunile iniţiale”, transmit reprezentanţii Comisiei Europene.

    Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme şi şase noi investiţii, precum şi o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele şi investiţiile din acest capitol sunt legate de sporirea producţiei de energie verde, de îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor şi de consolidarea competenţelor forţei de muncă din domeniul producţiei de energie verde, dar oficialii europeni nu au dat mai multe detalii.

    România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane euro, către planul său de redresare şi rezilienţă. Împreună cu granturile acordate României prin MRR (PNRR) şi REPowerEU (12,1 miliarde euro, respectiv 1,4 miliarde euro) şi cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului iniţial (14,9 miliarde euro), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde euro.

    „Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplineşte în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ţine seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziţie patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei”, au mai transmis reprezentanţii CE.

     

     

     

  • Ce se discută la Bruxelles: Guvernul român a cerut creşterea deficitului bugetar la 5,5% din PIB în 2023, în loc de ţinta actuală de 4,4% din PIB, dar Comisia a refuzat, conform unor surse. Măsurile de reducere a deficitului nu au fost credibile şi Comisia Europeană a cerut alte măsuri. TVA-ul ar putea să crească de la 19% la 20% şi mai multe cote reduse ar urma să fie eliminate

    Guvernul român a cerut la Bruxelles o păsuire pentru ţinta de deficit bugetar de 4,4% în 2023 şi 3% în 2024 şi a solicitat un deficit maxim de 5,5% din PIB anul acesta şi 4,25% anul viitor, ca în 2025 să ajungă la 3% din PIB, ţinta asumată prin tratate, conform unor surse din interiorul coaliţiei de guvernare PSD-PNL. Comisia Europeană a refuzat şi a cerut ca guvernul să vină cu măsuri mai credibile pentru reducerea deficitului.

    Iniţial, guvernul nu s-ar fi dus cu propuneri de creşteri ale cotei standard de TVA, dar, în condiţiile în care Comisia a refuzat pachetul de măsuri, au crescut considerabil şansele pentru o majorare a cotei standard de TVA de la 19% la 20% şi eliminarea celor mai multe cote reduse de 5%, respectiv 9%.

    „Guvernul s-a dus cu o propunere de masuri care însumează 2,5% din PIB scădere de deficit, dar nu a fost crezut de Comisie şi s-au cerut alte măsuri, iar cea mai clara ar fi creşterea de TVA. Comisia nu cere masuri clare, ci cere reducerea deficitului”, au spus surse politice, pentru ZF.

    Practic, guvernul încearcă acum să arate Comisiei Europene că, în condiţiile în care nu poate ajunge la un deficit de 4,4% din PIB în 2023 şi 3% în 2024, vine cu măsuri clare de reducere a deficitului. Miza este ca României să nu îi fie blocate fondurile europene, pentru că ţara se află în procedura de deficit excesiv care înseamnă, simplificat, că dacă nu reduce deficitul, va ajunge într-un final să piardă banii europeni.

    Comisia Europeană nu ar fi solicitat în mod expres creşterea TVA-ului, dar eliminarea cotelor reduse a fost pusă în discuţie, conform surselor citate.

    În graficul prezentat de guvern Comisiei Europene, care conţine măsurile de reducere a deficitului, 0,64% din PIB ar fi însemnat reducerea deficitului prin scăderea cheltuielilor şi 1,65% din PIB măsuri de creşteri de taxe. Printre acestea se numără:

    • prag de 60.000 de euro cifră de afaceri pe an pentru ca o microîntreprindere să aibă impozit de 1% pe cifra de afaceri;
    • Microîntreprinderile cu afaceri între 60.000 de euro şi 500.000 ar urma să plătească 3% impozit pe venit;
    • Eliminarea activităţilor de IT, notariat, avocatură de pe microîntreprinderi;
    • Eliminarea scutirii de CASS pentru mai multe categorii de angajaţi, inclusiv din IT şi construcţii

     

    Măsurile prezentate nu ar fi fost agreate de Comisie, care a cerut altele şi, cel mai probabil, va intra în discuţie creşterea de TVA, dar în acest moment nu este clar cum va fi operată creşterea.

    Se pune de asemenea în discuţie impactul în inflaţie, dar o creştere a cotei standard cu 1% nu ar avea un impact semnificativ, au mai spus surse politice pentru ZF.

    Premierul Marcel Ciolacu este acum la Bruxelles la negocieri. 

     

     

  • Taxe mai mari din octombrie! Comisia Europeană nu a fost convinsă de măsurile propuse de miniştrii cabinetului Ciolacu

    Vom avea taxe mai mari din octombrie! După discuţiile din ultimele zile, miniştrii s-au întors de la Bruxelles cu planul de creştere a taxelor. Deşi au încercat să obţină păsuire, Comisia Europeană nu a fost convinsă şi a cerut României noi măsuri care să aducă bani la buget.

    Potrivit surselor politice, Marcel Ciolacu vrea să reia negocierile şi să îi determine pe oficialii europeni să accepte peticeala pe care deja a pregătit-o Coaliţia.

    El va merge la finalul săptămânii la Bruxelles, unde se va întâlni cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen.

    Taxe mai mari din octombrie! Ciolacu merge la finalul săptămânii la Bruxelles
    Premierul Marcel Ciolacu se întâlneşte la finalul acestei săptămâni, pe 1 septembrie, la Bruxelles, cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, pentru a discuta despre deficitul bugetar.  Abia după această întâlnire, pachetul de măsuri fiscale va fi adoptat de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Anunţ uriaş făcut de Comisia Europeană! România este vizată direct

    România ar putea primi aproape 34 mil euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, sprijin în urma daunelor cauzate de seceta severă din 2022

    Comisia Europeană a propus miercuri un sprijin financiar în valoare de 33,9 milioane euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a oferi asistenţă României în urma daunelor cauzate de seceta severă înregistrată în vara anului trecut.

    Propunerea necesită aprobarea autorităţii bugetare. În cazul unei decizii favorabile, instituţia va proceda la elaborarea deciziei de punere în aplicare a Comisiei privind acordarea asistenţei FSUE.

    Odată adoptată decizia, ajutorul financiar poate fi plătit într-o singură tranşă, transmit oficialii Comisiei Europene.

    „În fiecare an, ne confruntăm cu impactul devastator al schimbărilor climatice şi al unor dezastre naturale cu o frecvenţă şi o amploare din ce în ce mai mari. Cu toate că prevenţia, adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora, inclusiv cu sprijinul politicii de coeziune, rămân esenţiale, asistenţa FSUE este indispensabilă în urma dezastrelor naturale majore. Această solidaritate este în ADN-ul UE şi nu se opreşte la frontierele sale. Astăzi, Comisia a propus un sprijin din FSUE pentru România, care a suferit daune majore vara trecută.”, spune Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune şi reforme.

    FSUE este unul dintre principalele instrumente ale UE pentru redresare în urma dezastrelor. El sprijină statele membre şi ţările candidate prin oferirea unei contribuţii financiare în urma producerii unor dezastre naturale grave.

    Începând din aprilie 2020, în cadrul eforturilor UE de combatere a pandemiei de COVID-19, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins pentru a acoperi urgenţele majore de sănătate publică.

    FSUE a fost creat după inundaţiile grave care au avut loc în Europa Centrală în vara anului 2002, în principal pentru a sprijini operaţiunile de urgenţă şi de redresare ale ţărilor eligibile în urma producerii unor dezastre naturale.

     

    Între 2002 şi 2022, FSUE a mobilizat în total peste 8,2 miliarde euro pentru intervenţii în 127 de dezastre (107 dezastre naturale şi 20 de urgenţe sanitare) în 24 de state membre (plus Regatul Unit) şi în 3 ţări în curs de aderare (Albania, Muntenegru şi Serbia).

     

  • Comisia Europeană a aprobat o schema de ajutor de stat de 200 mil.euro prin care România poate acorda subvenţii proprietarilor privaţi de păduri pentru compensarea lemnului netăiat pentru protejarea ecosistemului

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de 200 milioane euro (998 milioane lei) pentru România, care are ca scop compensarea proprietarilor de păduri pentru lemnul netăiat din cauza cerinţelor ecologice obligatorii.

    Această schemă urmăreşte să stopeze şi să inverseze declinul biodiversităţii, să amelioreze serviciile ecosistemice şi să conserve habitatele şi peisajele.

    În cadrul schemei, care se va aplica până la 31 decembrie 2027, ajutorul va lua forma unor subvenţii directe acordate proprietarilor privaţi de păduri. Cuantumul ajutorului per beneficiar va fi calculat pe baza preţului mediu al unui metru cub de lemn pe picior şi a volumului mediu anual de pădure nerecoltată pe hectar şi pe an.

    Comisia a evaluat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat şi consideră că subvenţia este necesară şi adecvată pentru a sprijini dezvoltarea sectorului forestier.

    De asemenea, autorităţile de la Bruxelles consideră că schema va avea un impact limitat asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale dintre statele membre. 

     

  • Încă 3 mld. euro care să stea degeaba în conturile Băncii Naţionale: Comisia Europeană a aprobat tranşa a doua din PNRR. România va avea în conturi 9 mld. euro din cele 27 mld. euro din PNRR, dar a cheltuit până acum numai 0,34 mld. euro

    Comisia Europeană recomandă aprobarea tranşei a doua din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de circa 3 mld. euro, bani care vor fi viraţi în septembrie. Banii vin, dar nu se cheltuiesc, pentru că deja România are 6 mld. euro, din care a cheltuit pe proiecte de investiţii numai 0,34 mld. euro (340 mil. euro).

    „După examinarea dovezilor furnizate de autorităţile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane şi 2 ţinte din totalul de 49 de jaloane şi 2 ţinte au fost atinse în mod satisfăcător. Cele 47 de jaloane şi 2 ţinte care au fost atinse în mod satisfăcător demonstrează progresele realizate de România în ceea ce priveşte punerea în aplicare a planului de redresare şi rezilienţă”, au transmis reprezentanţii Comisiei Europene.

    În consecinţă, circa o treime din banii din PNRR vor fi ajuns în conturile României în septembrie, dar întrebarea este câţi vor fi cheltuiţi pe proiectele de investiţii? Pentru că, în acest moment, rata de absorbţie efectivă este de numai 1,3%. Practic, la ritmul actual de absorbţie, România ar avea nevoie de 78 de ani să cheltuiască cele 27 mld. euro.

    cifrele de la Ministerul de Finanţe  arată că media cheltuirii banilor a fost de 29 mil. euro, adică de  17 ori mai mică decât ar trebui. Se poate spune şi că, la început, lucrurile se mişcă mai greu, însă evoluţia este inconstantă: în octombrie 2022 s-au cheltuit 16 mil. euro, în ianuarie 2023 s-au cheltuit 8, în martie 2023 s-au cheltuit 122, iar în aprilie 26 mil. euro. În decembrie 2022, când se echilibrează bugetele, s-a cheltuit cea mai mare sumă: 127 mil. euro, dar tot departe de media de 500 mil. euro pentru a atinge ţinta. Astfel se face că acum, la o treime din perioadă, ritmul de cheltuire a banilor trebuie accelerat la 750 mil. euro în fiecare lună. Sigur că ritmul nu poate fi constant, pentru că plăţile se realizează în funcţie de avansul proiectelor, dar aceasta ar trebui să fie media. În schimb, media a fost de 29 mil. euro pe lună.

    România are o alocare de 27 mld. euro din PNRR. Iniţial era de 29 mld. euro, dar, ca urmare a creşterii economice peste aşteptări în 2021, sumele alocate au fost revizuite în jos, întrucât planul a fost gândit ca un instrument de redresare economică: cu cât căderea este mai mare, cu atât au fost alocaţi mai mulţi bani unei ţări.

     

     

  • Comisia Europeană a aflat în sfârşit de ce inflaţia persistă în zona euro

    Experţii Comisiei Euro­pene au descoperit ce­va ce unii ştiu de mult timp, iar alţii spun că ţine de teoria con­spi­ra­ţiei: inflaţia din zona euro nu mai este cauzată de creşteri salariale sau de întreruperile din lanţurile de aprovi­zio­nare, ci de companii, care în goana după profit se folosesc de faptul că într-un mediu inflaţionist pot ţine preţurile sus fără a pierde clienţi. Din fericire, spun econo­miştii, acest fe­no­men este temporar. Însă are consecinţe care nu pot fi trecute cu vederea.

    Pe măsură ce inflaţia devi­ne mai puter­nică şi prinde rădăcini a­dânci, băncile centrale sunt ne­voite să ma­joreze dobân­zi­le, scum­pind cre­ditul şi sa­cri­ficând creşterea econo­mi­că. Astfel, pentru profi­tu­rile mai mari ale compa­nii­lor plătesc consu­mato­rii şi întrea­ga economie.

    Este ceea ce se cheamă „greed­fla­tion“, cuvânt compus din lăcomie şi inflaţie. Lăco­mie care creează in­fla­ţie. Dacă greedflaţia este un lucru dove­dit, şi poate şi nociv, atunci se poate pune întrebarea de ce au­to­rităţile nu iau mă­suri pentru a stopa fe­no­menul. În democraţiile liberale piaţa este liberă, dar trebuie să fie şi echitabilă. Este ade­vărat că şi con­sumatorii, prin com­portamentul lor, pot ajuta la crearea de inflaţie. Dar ei sunt milioane şi sunt greu de con­trolat, şi până la urmă rolul econo­miei este să creeze prosperitate pentru toată lumea. În schimb, com­paniile sunt mai simplu de ţinut în frâu. De aceea, u­nele guverne au luat măsuri contra a ceea ce consi­deră abuzuri. Cel de la Budapesta for­ţează retailerii să introducă promoţii. În Spania şi în alte câteva state profiturile excesive, cum sunt cele realizate de companiile de energie, sunt supraimpozitate.

    În SUA, pentru Rezerva Fede­rală greedflaţia este ceva do­vedit, dar şi normal. O analiză a băncii cen­trale ameri­ca­ne a­ra­tă că profi­tu­rile companiilor au crescut rapid în 2021, în tan­dem cu inflaţia, tre­zind îngrijo­rări că sectorul cor­porate îm­pin­ge preţurile în sus pentru a-şi ma­jo­ra profiturile.

    Studiul a con­sta­tat că pro­fiturile compa­niilor au contri­buit, într-ade­văr, la inflaţie în 2021, dar contri­bu­ţia s-a redus în 2022. Ti­parul nu este neobişnuit: în reveni­rile economice anterioare, profitu­rile companiilor au avut cea mai mare contribuţie la inflaţie în primul an, dar au fost înlocuite de costuri în al doilea an. Explicaţia stă în faptul că firmele se aşteaptă ca în viitorul apropiat cos­turile să crească şi de aceea majorea­ză preţurile bunurilor produse în pre­zent. Este ceva previ­zibil şi nimic nu le opreşte să facă acest lucru. Este vorba şi de supra­vieţuire pen­tru că în capitalism rolul companiei este să aducă profit celor care au înfiinţat-o şi o finanţează.

    Dar în SUA inflaţia a devenit o problemă cu atât mai mare cu cât pentru a-i răspunde Fed s-a angajat la cea mai agresivă campanie de înăs­prire a politicii monetare de decenii, lovind în această luptă băncile regionale şi stârnind temeri că vine o criză bancară.

    În aceste condiţii, The Wall Street Journal, portavocea jucători­lor de pe cea mai mare piaţă finan­ciară a lumii, inclusiv a băncilor, se în­treabă de ce inflaţia este atât de per­sis­tentă şi răspunde că o cauză ar pu­tea fi chiar profiturile companii­lor. Ziarul scoate în faţă ideea că unele companii s-ar putea să majo­reze pre­ţurile mai rapid decât cresc costurile. Aceasta în timp ce Fed, economiştii pro-business, adică ai corporaţiilor, şi republicanii spun că inflaţia poate fi adusă sub control prin salarii mai mici, după cum scrie Robert Reich, comentator la The Guardian.

    În zona euro, economiştii CE au analizat relaţia dintre deflatorul PIB şi inflaţia de bază, arată Portfolio.hu. Deflatorul PIB este un indicator uti­lizat pentru a afla partea de creştere a unei economii care se datorează creşterii preţurilor şi ia în calcul vari­aţia preţurilor bunurilor şi serviciilor produse într-o economie într-o anu­mită perioadă (nu şi a preţurilor im­por­turilor). Inflaţia de bază exclude din calcul preţurile unor elemente volatile precum alimentele şi energia.

    Analiza CE a găsit că profitul raportat la unitatea de producţie a continuat să urce în 2022, creşterea ajungând la nivelul record de 9,3% în ultimul trimestru. Această creşte­re a contribuit cu 3,2 puncte procen­tuale la creşterea de 5,8% a deflato­rului PIB, ceea ce înseamnă că profiturile au contribuit mai mult decât costul muncii (salariile) la inflaţie. CE nu spune dacă este un lucru rău sau bun.

    Companiile pot distribui o parte din profituri acţionarilor, dar pot avea şi alte motive pentru a-şi majora marjele de profit, precum investiţii viitoare sau anticiparea creşterii taxelor, dar şi a salariilor.

    Care companii ar putea fi responsabile pentru persistenţa inflaţiei? În criza anterioară, financiară, băncile au fost cele pe care a căzut vina, atenţia publicului fiind atrasă de bonusurile ridicol de mari ale bancherilor care au încurajat jocuri tot mai riscante. În Europa, inclusiv în Europa de Est, în primele luni ale acestui an băncile au raportat rezultate financiare record, rezultate din dobânzile mari cerute pentru credite şi dobânzile foarte mici acordate pentru depozite. Scumpirea creditului reflectă dobânzile mari ale băncilor centrale care luptă cu inflaţia, iar dobânzile mici la depozite eforturile băncilor de a realiza profituri cât mai mari. Însă în criza actuală atenţia este atrasă în primul rând de companiile de energie şi de traderii de materii prime, de la grâu la petrol. Acestea au raportat pentru anul trecut profituri record. Apoi, consumatorul simte cel mai apăsător inflaţia când se duce la supermarket. Preţurile găsite acolo reflectă atât politicile producătorilor, cât şi ale retailerilor. În Italia, scumpirea pastelor făinoase a venit ca un şoc, iar atât asociaţiile de protecţie a consumatorului, cât şi guvernul au acuzat producătorii, fără să dea nume, că majorarează artificial preţurile pentru creşterea profiturilor, companiile folosind războiul din Ucraina ca acoperire. Cel mai mare producător de paste din lume este italian, Barilla. În Ungaria, guvernul a atacat fără ocolişuri retailerii, la început plafonând preţurile câtorva alimente de bază, apoi obligându-i să introducă reduceri de preţ. Retailerul PENNY International, cu operaţiuni în Italia, Austria, Ungaria, România şi Cehia, scrie în raportul financiar pentru anul financiar 2022 că vânzările i-au crescut cu aproape 17%, iar cea mai mare creştere a înregistrat-o în România, de 27%, în clasament urmând Ungaria şi Cehia, ţări lovite dur de o criză a costului vieţii. România este campioana creşterii vânzărilor şi pentru Carrefour – plus 18% în ultimul trimestru al anului trecut şi plus 12,5% în T1 din 2023.

     

  • Comisia Europeană lansează o investigaţie privind cei 300 mil. lei pe care statul român i-a oferit Blue Air în pandemie pentru a putea funcţiona

    Comisia Europeană a deschis o investigaţie pentru a vedea dacă măsurile pe care statul român le-a adoptat în pandemie pentru a sprijini activitatea transportatorului aerian Blue Air sunt conforme cu regulile UE.

    În 2020, în pandemie, când aviaţia se confrunta cu probleme majore, statul român a oferit companiei Blue Air un total de 300 de milioane de lei.

    Transportatorul aerian Blue Air a întâmpinat dificultăţi începând cu 2019, iar începând cu martie 2020, la fel ca alte companii active în sectorul aviaţiei, a fost lovit din plin de pandemia de Covid-19. Începând cu noiembrie 2022, compania Blue Air nu mai operează dat fiind că autorităţile române i-au suspendat licenţa din cauza problemelor financiare, spune comunicatul Comisiei Europene care anunţă ancheta.
    Conform aceleiaşi surse, în august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea Blue Air şi anume o garanţie oferită de stat (public guarantee) în valoare de circa 137 mil. lei (28 mil. euro), menită să compenseze pierderile provocate de pandemie şi de restricţiile impuse cu ocazia crizei sanitare, şi o alta în valoare de 164 mil. lei (34 mil. euro), sub forma unui împrumut salvator menit să acopere necesarul de lichiditate pentru ca transportatorul să poată funcţiona timp de şase luni.
    „Autorităţile din România şi-au asumat că împrumutul salvator va fi oferit pe o perioadă de doar şase luni, ori în caz contrar statul va comunica un plan de lichidare a firmei sau unul de retructurare a activităţii Blue Air. Acestea urmau să fie depuse la Comisie pentru a fi analizate”, potrivit anunţului.

    În aprilie 2021, România a anunţat pentru prima dată Comisia în ceea ce priveşte un plan de restructurare pentru Blue Air, plan ce viza perioada august 2020 – septembrie 2025. Planul a fost updatat de mai multe ori, inclusiv pentru a cuprinde o prelungire a duratei împrumutului-garanţie pe o perioadă de şase ani (inclusiv cele şase luni iniţiale). Astfel, compania ar fi urmat să plătească suma până în 2026. Planul prevedea restructurarea activităţii şi o infuzie de capital de la investitori privaţi. O eventuală intrare a unor noi acţionari în structura Blue Air nu s-a întâmplat însă.

    Astfel, în noiembrie 2022, statul, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, a anunţat că preia 75% din acţiunile Blue Air, executându-se astfel garanţia pe care a pus-o în joc compania pentru a putea primi ajutorul în valoare de 300 mil. lei în anul 2020. Cu o companie care nu mai zboară din 6 septembrie 2022, fără avioane şi echipaje de bord, cu datorii care se ridică la peste 1 mld. lei, Blue Air reprezintă doar o altă gaură neagră pentru stat.

    „Comisia îşi manifestă îngrijorarea în ceea ce priveşte planul de restructurare şi măsurile de ajutor de stat adoptate de România, mai exact faptul că acestea nu respectă regulile UE privind ajutoarele de stat (…). Comisia va realiza o investigaţie amplă pentru a vedea dacă (…) planul de restructurare poate face din Blue Air o companie viabilă pe termen lung fără alţi bani oferiţi ca ajutor de stat, dacă (…) au fost adoptate măsuri pentru a limita eventualele probleme la nivel de concurenţă.” Mai exact, Comisia Europeană vrea să vadă dacă nu cumva ajutorul de stat oferit Blue Air îi oferă anumite avantaje în faţa concurenţilor. 

    Atât autorităţile, cât şi alţi actori interesaţi pot depune propriile comentarii cu privire la această situaţie.

    Regulile UE privind ajutorul de stat permite statelor membre să ajute companii care întâmpină dificultăţi, dar există o serie de reguli stricte ce trebuie urmărite.