Tag: comisar

  • Autorităţi: Explozia din New York este de natură teroristă

    “Este vorba de un incident de natură teroristă. Un bărbat care avea asupra sa un dispozitiv exploziv artizanal s-a aruncat în aer”, a declarat comisarul James P. O’Neill.

    Autorul atentatului a fost identificat drept Akayed Ullah, un bărbat dintr-o familie originară din Bangladesh.

    Anchetatorii cred că este vorba de un “act intenţionat”, dar bomba a explodat doar parţial.

    Presupusul autor al atacului a fost reţinut.

    “Este vorba de o tentativă de atac terorist. Dar teroriştii nu vor câşitga”, a declarat primarul oraşului New York, Bill De Blasio.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.

  • Un oficial european ne dă speranţe: “A venit momentul ca România şi Bulgaria să adere la Spaţiul Schengen”

    “Am văzut că noile probleme de securitate necesită adaptarea reglementărilor, deci vom propune consolidarea Spaţiului Schengen. Cu toate acestea, controalele la frontierele interne vor rămâne o excepţie, urmând să fie aplicate doar ca măsuri de ultimă instanţă, însoţite de garanţii, pentru a limita impactul asupra liberei circulaţii”, a declarat Dimitris Avramopoulos într-un interviu acordat agenţiei de ştiri ANSA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român? Cum este posibil ca în ţara ta să nu primeşti ce ai cerut pentru că nu vorbeşti altă limbă

    Comisarul şef al CRPC Braşov, Claudiu Susanu, a scris pe Facebook: ”Ca urmare a vizionării acestei filmări, CRPC Braşov se autosesizează!!”.

    Susanu face referire la un film postat pe reţelele de socializare, intitulat ”Străin în ţara mea”, în care un bărbat încearcă să cumpere mici într-un supermarket din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Bărbatul cere o porţie de mici, iar vânzătoarea ia banii şi spune ceva foarte încet, la care bărbatul o întreabă dacă l-a înjurat, iar femeia răspunde ”semmi” (nimic – n.r.).

    Vânzătoarea nu mai reacţionează la insistenţele bărbatului, dar nici nu îl serveşte, iar acesta cere persoanelor prezente să îi traducă ce spune vânzătoarea.

    ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român?”, întreabă bărbatul, iar un client care stă la coadă îi răspunde: ”Dacă nu ştie româneşte, nicio problemă, dar măcar să ştiţi dvs. ungureşte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român? Cum este posibil ca în ţara ta să nu primeşti ce ai cerut pentru că nu vorbeşti altă limbă

    Comisarul şef al CRPC Braşov, Claudiu Susanu, a scris pe Facebook: ”Ca urmare a vizionării acestei filmări, CRPC Braşov se autosesizează!!”.

    Susanu face referire la un film postat pe reţelele de socializare, intitulat ”Străin în ţara mea”, în care un bărbat încearcă să cumpere mici într-un supermarket din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita. Bărbatul cere o porţie de mici, iar vânzătoarea ia banii şi spune ceva foarte încet, la care bărbatul o întreabă dacă l-a înjurat, iar femeia răspunde ”semmi” (nimic – n.r.).

    Vânzătoarea nu mai reacţionează la insistenţele bărbatului, dar nici nu îl serveşte, iar acesta cere persoanelor prezente să îi traducă ce spune vânzătoarea.

    ”De ce nu mă serviţi, pentru că sunt român?”, întreabă bărbatul, iar un client care stă la coadă îi răspunde: ”Dacă nu ştie româneşte, nicio problemă, dar măcar să ştiţi dvs. ungureşte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima zi din ultimii doi ani când în această ţară nu are loc nicio crimă

    Joia, 12 ianuarie 2017, a fost prima zi din ultimii doi ani când în El Salvador nu a avut loc nicio crimă, scrie The Guardian

    El Salvador este una dintre ţările cu cele mai ridicate rate ale criminalităţii din lume. Harward Cotto, comisarul poliţiei, a anunţat că joi  nu a avut loc nicio crimă. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat a fost pe 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Associated Press. Înainte de asta, s-a mai întâmplat acest lucru o dată în 2013.

    În 2015, în jur de 100 de oameni la fiecare 100,000 de cetăţeni au fost ucişi, cea mai mare rată de omucideri a unei ţări care nu se află în război. În 2016, rata crimelor a scăzut cu 20%, dar El Salvador tot este una dintre cele mai violente ţări din lume cu 81,2 de crime la 100.000 de cetăţeni. 

    Foto: Manu Brabu/AP

  • Prima zi din ultimii doi ani când în această ţară nu are loc nicio crimă

    Joia, 12 ianuarie 2017, a fost prima zi din ultimii doi ani când în El Salvador nu a avut loc nicio crimă, scrie The Guardian

    El Salvador este una dintre ţările cu cele mai ridicate rate ale criminalităţii din lume. Harward Cotto, comisarul poliţiei, a anunţat că joi  nu a avut loc nicio crimă. Ultima oară când acest lucru s-a întâmplat a fost pe 22 ianuarie 2015, potrivit datelor Associated Press. Înainte de asta, s-a mai întâmplat acest lucru o dată în 2013.

    În 2015, în jur de 100 de oameni la fiecare 100,000 de cetăţeni au fost ucişi, cea mai mare rată de omucideri a unei ţări care nu se află în război. În 2016, rata crimelor a scăzut cu 20%, dar El Salvador tot este una dintre cele mai violente ţări din lume cu 81,2 de crime la 100.000 de cetăţeni. 

    Foto: Manu Brabu/AP

  • Ce mită au mai cerut românii: doi pui, mămăligă, trei peşti, whisky sau mâncare pentru câini

    Doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi sunt câteva dintre produsele pretinse sau primite drept mită de poliţiştii intraţi recent în vizorul DNA, în timp ce decanul de la Medicină Iaşi a favorizat un candidat pentru o tavă şi un ceainic.

    Ultimul caz din Poliţie ajuns în atenţia procurorilor anticorupţie este cel de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman.

    Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman, comisarul Dănuţ Dobre, a fost arestat joi seară, de Curtea de Apel Bucureşti pentru trafic de influenţă (10 infracţiuni), luare de mită (patru infracţiuni), complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi complicitate la infracţiunea de favorizarea făptuitorului (două infracţiuni).

    Pastramă şi ţuică, dar şi mămăligă şi mâncare pentru câini, primite mită la Teleorman

    Comisarul Dănuţ Dobre este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că primea mită pentru a facilita obţinerea de permise auto şi pentru a determina poliţişti să aplice sancţiuni mai blânde unor şoferi. În referatul cu propunere de arestare preventivă, procurorii precizează că pentru intervenţiile făcute şeful Poliţiei Rutiere Teleerman a primit mită pastramă de oaie, hrană pentru câini, doi pui şi o mămăligă, ţuică, dar şi bani.

    Conform anchetatorilor, pe 10 iulie, comisarul i-a cerut unui subordonat să-i aplice o sancţiune mai blândă unui şofer care a depăşit viteza legală. În schimb, persoana pentru care a intervenit Dănuţ Dobre s-a întâlnit cu acesta, în 8 septembrie, în zona Stadionului din Alexandria şi i-a dat mită aproximativ şapte kilograme de pastramă de oaie, “evaluată de mituitor la 140 de lei”.

    Pe 21 iulie 2015, comisarul Dobre i-a promis unui bărbat că îi va ajuta fiul să fie declarat „admis” la proba practică a examenului pentru obţinerea carnetului de conducere. În schimb, şeful Poliţiei Rutiere judeţene a primit diverse bunuri, printre care şi aproximativ 45 de kilograme hrană pentru câini.

    Anchetatorii mai spun că ofiţerul a primit de la Ilie Ivancea, la sediul Poliţiei Rutiere, doi pui şi o mămăligă, după ce ar fi intervenit pe lângă subalternii săi ca să nu-l sancţioneze contravenţional pe un şofer, prieten cu Ivancea.

    De asemenea, în luna iulie, Dănuţ Dobre a convins doi poliţişti de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Compartimentul Regim Permise Conducere şi Examinări, să intervină pentru ca un alt bărbat să fie admis la examenul pentru obţinerea permisului de conducere categoriile ”C” şi ”E”, mai arată sursele citate. În schimbul acestei intervenţii, în 31 iulie, bărbatul respectiv i-a dat lui Dobre, chiar în biroul său, bani şi doi litri de ţuică.

    În acelaşi dosar a fost arestat preventiv şi procurorul Ovidiu Toma, care este suspectat de favorizarea unor poliţişti de la IPJ Teleorman acuzaţi de agresarea unei persoane şi a unora acuzaţi de acte de corupţie.

    Peşte şi whisky – mită pentru Poliţia de Frontieră

    În atenţia procurorilor anticorupţie au ajuns şi trei poliţişti de frontieră, între care un şef din Poliţia de Frontieră Giurgiu şi adjunctul Poliţiei de Frontieră Calafat, primii doi fiind acuzaţi că au făcut ”o cercetare administrativă formal㔠în cazul celui de-al treilea, primind în schimb trei peşti şi o sticlă cu whisky.

    Procurorii arată că, în toamna acestui an, Costel Simion, în calitate de adjunct al şefului Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, i-a solicitat lui Ionuţ Damian, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din ITPF Giurgiu (şef ierarhic al celor doi), să efectueze o cercetare administrativă formală în cazul activităţii de serviciu a agentului de poliţie Ovidiu Cotoi, de la Sectorul Poliţiei de Frontieră Calafat (subaltern al lui Simion Costel).

    În urma efectuării “cercetării” respective, lui Ovidiu Florinel Cotoi i-a fost dată o sancţiune simbolică, ”deşi faptele de care se făcea vinovat acesta erau de o gravitate ridicată”.

    De asemenea, în 11 noiembrie, pentru a “recompensa” activitatea desfăşurată de şeful lor, Costel Simion i-a solicitat, în mod direct, agentului de poliţie să-i remită unele bunuri pentru a le da lui Ionuţ Damian, ”cu ocazia deplasării în localitatea Giurgiu”.

    ”Din datele existente la dosarul cauzei, a rezultat că inculpatul Simion Costel i-a solicitat inculpatului Cotoi Ovidiu Florinel să-i remită produse alimentare (peşte), pentru a le transmite, la rândul său mai departe, către şeful lor, aspect cu care agentul de poliţie a fost de acord. Totodată, în acelaşi scop, acesta din urmă i-a remis inculpatului Simion Costel, odată cu cei trei peşti, şi o sticlă de whisky 0,7 litri”, mai arată DNA, într-un comunicat de presă din 12 noiembrie.

    Pe de altă parte, Costel Simion i-a promis şi oferit lui Ionuţ Damian bunuri procurate personal pentru ca acesta din urmă să intervină la inspectorul şef în favoarea sa, în sensul de a rezolva avansarea unei rude a lui în cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Calafat şi ”posibil şi alte aspecte privind propria carieră”.

    Pe 12 noiembrie, anchetatorii DNA au găsit în maşina lui Simion bunuri alimentare şi băuturi care urmau să fie predate lui Damian, în zona Sectorului de Poliţie de Frontieră Vedea, conform unei înţelegerii verbale dintre ei.

    Cei trei poliţişti de frontieră au fost reţinuţi de DNA, pe 12 noiembrie, respectiv Ionuţ Damian, comisar şef de poliţie, şef Serviciu Control Trafic Frontieră din Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Giurgiu, de DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită şi trafic de influenţă, Costel Simion, comisar şef de poliţie, adjunct al şefului Sectorului Teritorial al Poliţiei de Frontieră (STPF) Calafat, pentru instigare la abuz în serviciu, luare de mită, dare de mită şi cumpărare de influenţă, şi Ovidiu Cotoi, agent de poliţie la Sectorului Poliţiei de Frontieră Calafat, pentru dare de mită. Tribunalul Dolj a decis, pe 13 noiembrie, arestarea celor trei poliţişti pentru 30 de zile, decizie menţinută, pe 18 noiembrie, de Curtea de Apel Craiova, care le-a respins contestaţiile.

    15 fripturi, cu vin şi apă minerală, pentru o soluţie favorabilă

    Comisarul şef Mirel Mişu Mindinică, de la Secţia 11 Poliţie din Bucureşti, a fost reţinut de DNA, pe 12 noiembrie, după ce a fost prins luând mită 190 de lei de la un suspect de furt calificat, de la care anterior ceruse un bax de vin, un bax de apă minerală şi 15 fripturi, pentru a-i soluţiona favorabil dosarul.

    “Întrucât nu avea banii necesari cumpărării acelor produse, martorul denunţător i-a înmânat inculpatului suma de 200 lei, urmând ca peste câteva zile să-i mai remită 500 lei”, au scris procurorii DNA în documentul citat.

    Comisarul şef Mirel Mindinică a fost prins, pe 11 noiembrie, în timp ce primea 190 de lei de la persoana pe care trebuia să o cerceteze pentru furt calificat. Poliţistul a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti pentru luare de mită, decizie menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care, pe 19 noiembrie, i-a respins contestaţia.

    O carcasă de oaie pentru şeful Arestului de la IPJ Neamţ

    De asemenea, procurorii DNA au mai instrumentat în acest an alte dosare în care cei vizaţi de anchetă au cerut mită diverse bunuri sau sume de bani.

    Astfel, Ioan Catană, şeful Centrului de Arest Preventiv din IPJ Neamţ, la data faptelor, a ajunst în atenţia procurorilor anticorupţie, în luna martie, după ce ar fi luat mită, în două rânduri, 900 de euro, o carcasă de oaie şi produse alimentare de 300 de lei.

    În cursul lunii noiembrie 2014, susţin procurorii DNA, Ioan Catană ar fi pretins şi primit de la o femeie, cea care a şi făcut ulteriorul denunţul, suma de 500 de euro şi o carcasă de oaie pentru ca soţul acesteia, aflat în arest preventiv la Poliţia Neamţ, să beneficieze de un tratament preferenţial în cursul executării măsurii dispuse de către instanţă.

    În aceeaşi perioadă, Vasile Brînzei, şef de tură în cadrul Centrului de Arest Preventiv, ar fi primit de la aceeaşi persoană suma totală de 400 de lei şi produse alimentare în valoare de 90 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să faciliteze comunicarea femeii cu soţul acesteia.

    “În zilele de 6, 18 şi 24 martie 2015, inculpatul Ioan Catană a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 400 de euro şi produse alimentare în valoare totală de 300 de lei pentru ca, atât în temeiul atribuţiilor sale de serviciu, cât şi prin încălcarea acestora, să îi asigure condiţii de deţinere mai favorabile soţului denunţătoarei şi să-i permită comunicarea de mesaje către alte persoane. În zilele de 12 şi 16 martie 2015, inculpatul Vasile Brînzei a primit de la aceeaşi persoană denunţătoare suma totală de 150 de lei pentru ca, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, să-i faciliteze comunicarea cu soţul, arestat preventiv în cadrul Centrului, să-i transmită persoanei arestate alimente contrar normelor legale şi pentru a se interesa de declaraţiile date în faţa organelor judiciare de către o altă persoană”, susţineau anchetatorii DNA Bacău.

    Decan acuzat că a pirmit mită tavă din cupru, argintată, şi un ceainic

    Doina Azoicăi, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, a fost trimisă în judecată, în iunie, de DNA Iaşi pentru că ar fi înscris ilegal la facultate un cetăţean marocan, primind în schimb o tavă din cupru, argintată, şi un ceainic. În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată prodecanul aceleiaşi facultăţi, Ionela Lăcrămioara Şerban, precum şi alte trei persoane – un medic ieşean şi doi cetăţeni străini.

    Doina Azoicăi şi Ionela Lăcrămioara Şerban sunt judecate pentru luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit rechizitoriului întocmit de către procurori, pe 22 noiembrie 2014, decanul Facultăţii de Medicină Iaşi, Doina Azoicăi, a primit de la cetăţeanul marocan Haizoun El Houssine, ajutat de Agha Romeen, o tavă confecţionată din cupru, argintată, în greutate de 1.359 grame (valoare de piaţă minimă 800 lei) şi un ceainic argintat, confecţionat din alamă, cupru şi zinc (valoare de piaţă minimă 100 lei), pentru a accepta înscrierea la facultate, în mod nelegal, a fiului lui Haizoun El Houssine.

    În 20 noiembrie 2014, decanul Doina Azoicăi a aprobat înscrierea la studii a fiului lui Haizoun El Houssine, direct in anul II, deşi, pe baza documentelor depuse anterior şi conform scrisorii de acceptare emise de Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice, tânărul nu putea fi înscris la studii decât în anul I. Procurorii DNA susţin că bugetul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi a fost prejudiciat cu suma de 5.000 euro, reprezentând taxa de şcolarizare pe care instituţia de învăţământ ar fi trebuit să o încaseze pentru anul I de studii.

    Totodată, medicul ieşean Ligia Nicoleta Buhuş, trimisă în judecată în acelaşi dosar pentru fals intelectual, este acuzat că a emis o adeverinţă din care rezultă că fiul lui Haizoun El Houssine se află în evidenţele cabinetului său medical şi că este sănătos, documentul fiind necesar pentru dosarul de înscriere la UMF Iaşi. Potrivit procurorilor, tânărul originar din Maroc nu se afla în momentul respectiv în România. Haizoun El Houssine şi Agha Romeen vor fi judecaţi sub control judiciar, cei doi fiind acuzaţi de dare de mită, respectiv complicitate la luare de mită.

    Procesul decanului UMF Iaşi se judecă la Tribunalul Iaşi, iar următorul termen este pe 7 decembrie.

    Luarea de mită este reglementată de articolul 289 din Codul Penal, care prevede la alineatul 1, că “Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta”.

    De asemenea, acelaşi articol prevede că valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

    Conform articolului 7 din Legea 78/200 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie: “Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:a) exercită o funcţie de demnitate publică; b) este judecător sau procuror;c) este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;d) este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime”.

  • Politico: Stilul de lucru al Corinei Creţu a determinat demisia mai multor colaboratori. Reacţia comisarului european

    Site-ul Politico.eu. scrie că, potrivit unor foşti şi actuali angajaţi ai cabinetului Corinei Creţu, biroul comisarului desemnat de România este în haos, după plecarea mai multor membri ai personalului, printre care şeful său de cabinet, adjunctul acestuia şi responsabilul de comunicare.

    Numărul neobişnuit de mare de demisii – opt din 19 angajaţi ai biroului său au plecat în 12 luni – vine pe fondul îngrijorărilor privind programul lejer de lucru al comisarului şi privind tendinţa sa de a îmbina călătoriile oficiale cu cele private şi de a cere angajaţilor săi să îndeplinească sarcini personale, precum spălarea rufelor, cumpărături sau transportarea unor membri ai familiei cu maşina, au precizat sursele citate de Politico.

    Mai mulţi consilieri au plecat pentru că se temeau că nu o vor putea apăra. Personalul a devenit atât de îngrijorat că aceasta îşi ia prea mult timp liber, încât şeful său de cabinet a avertizat cu privire la blocarea programului.

    Politico scrie că a discutat cu 11 foşti şi actuali angajaţi, dintre care mulţi au refuzat să facă declaraţii on the record. O copie a programului personal al comisarului din ultimele 12 luni, obţinută de Politico, arată că, adesea, Corina Creţu nu avea nicio întâlnire programată lunea, joia şi vinerea. Surse din cadrul personalului au declarat că “programul deschis” înseamnă că de obicei nu lucrează în acele momente.

    Dintre cei 28 de comisari europeni, Creţu are una dintre cele mai mari rate de absenţă la reuniunile săptămânale ale Comisiei, lipsind de la aproape un sfert dintre acestea.

    Creţu, un politician de 48 de ani care a lucrat ca jurnalist în tinereţe, a dovedit lipsă de consideraţie faţă de regulile Comisiei, alimentând frustrarea membrilor cabinetului său, au precizat sursele. De exemplu, Creţu fuma în biroul său, încălcând o regulă valabilă în toată instituţia, au afirmat foşti şi actuali angajaţi.

    “Toată lumea îi spunea «Nu poţi face asta», dar ea răspundea că «în România, un ministru poate face ce vrea»”, ar fi povestit un fost angajat.

    Problemele Corinei Creţu la Bruxelles intervin într-un moment dificil pentru România pe scena europeană. Ea a fost numită de Victor Ponta, care a demisionat luna trecută din postul de premier şi este acuzat de corupţie. Potrivit unor surse, Creţu le-ar fi spus angajaţilor săi că intenţionează să candideze pentru o funcţie publică în România pe viitor, scrie Politico.

    Potrivit unui oficial de la CE, până în prezent nu au existat plângeri oficiale despre comportamentul lui Creţu sau investigaţii legate de personalul său. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schinas, a declarat că ea este “un membru solid al echipei Juncker şi face o treabă bună”.

    Într-un interviu de săptămâna trecută pentru Politico, Creţu a spus că are un program complet de lucru şi călătorii. Ea a recunoscut că încearcă să-şi programeze cât mai puţine întâlniri, dar a adăugat că petrece mult timp documentându-se pentru acestea.

    Creţu, despre acuzaţiile din Politico: Sunt uluită. Nu vreau să transform CE într-o casă a bârfelor

    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, se declară “uluită” de “atacul” dintr-un articol publicat de Politico pe tema programului său lejer de lucru şi a faptului că aproape jumătate din angajaţii de la cabinetul ei au demisionat din cauza modului în care i-ar trata.

    “Nu am ce să răspund pentru că nu vreau să transform Comisia Europeană într-o casă a bârfelor. Eu cred că sunt date concrete şi, din acest punct de vedere, vă asigur de onestitatea şi integritatea mea. Sunt uluită de acest atac şi suntem toţi şocaţi, inclusiv în cabinet, pentru că nu există nicio evidenţă, nicio bază faţă de nimic din ce se scrie acolo”, a declarat, joi, comisarul european, care a participat la reuniunea de la Bucureşti a Grupului de comunicatori ai politicii de coeziune (grupul INFORM).

    Creţu a mai spus că nu ştie la ce săptămână se referă programul său la care face referire articolul şi a dat asigurări că programul său este foarte încărcat.

    “Eu nu ştiu ce săptămână anume a primit acel jurnalist din partea celui frustrat din cabinetul meu care a oferit acel program, dar eu vă rog să luaţi programul meu pe tot anul şi să-mi spuneţi dacă nu aveam şi eu dreptul la un weekend, care este citat acolo şi care este printre puţinele weekend-uri pe care mi le-am luat într-un an de zile”, a afirmat Creţu.

    Comisarul european a mai spus că articolul publicat de Politico “nu are nicio legătură cu jurnalismul de investigaţie sau de orice alt fel” şi că îşi doreşte să fie judecată în funcţie de realizările sale din ultimul an.

    “Am anunţat( joi, la Bruxelles – n.r.) că pentru perioada 2014-2020 am adoptat toate programele operaţionale, 205 programe operaţionale pentru cele 28 de state membre, am vizitat 24 de ţări în acest an încercând să rezolvăm problemele, unele ţări le-am vizitat de două ori, cum sunt Italia şi Grecia pentru care am adoptat măsuri excepţionale într-o situaţie de criză excepţională. Pe lângă aceste programe operaţionale sigur că am încercat să reducem dezangajarările de fonduri şi, fiind în România, sunt bucuroasă să spun că faţă de estimările pe care le aveam cu un an în urmă, practic aceste dezangajară de fonduri au scăzut cu 90%, potrivit estimărilor DG Regio”, a adăugat Corina Creţu.