BusinessMagazin

Tag: comisar

  • CE: Ursula von der Leyen o acceptă pe Adina Vălean pentru postul de comisar UE pe Transporturi

    Preşedintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen a acceptat-o pe Adina Vălean pentru a prelua funcţia de comisar european pentru Transporturi, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al echipei de tranziţie a Executivului UE.

    „România a transmis astăzi (miecuri – n.r.) două nume de candidaţi pentru postul de comisar. Ambii candidaţi au avut interviuri cu preşedintele ales şi s-au descurcat bine. Preşedintele ales a decis ca Adina Vălean să preia portofoliul Transporturilor. Vălean este un europarlamentar experimentat, care a fost deja preşedintele comisiei ENVI şi este în prezent preşedintele ITRE. În cariera sa a acumulat experienţă pe subiectele asociate portofoliului Transporturilor. A fost raportor al mecanismului „Conectarea Europei” (Connecting Europe Facility – n.r.), prin care este susţinută infrastructura în domeniul transporturilor, energiei şi serviciilor digitale. Prin acest proiect a lucrat la sisteme de conectare a vehiculelor şi de reducere a emisiilor de dioxid de carbon”, a transmis purtătorul de cuvânt al echipei de tranziţie a Comisiei Europene.

    Cele două propuneri făcute de Guvernul Orban şi primite, miercuri, de Comisia Europeană pentru funcţia de comisar european au fost eurodeputaţii PNL Siegfried Mureşan şi Adina Vălean.

    Premierul Ludovic Orban a afirmat că, în conformitate cu prevederile legale, va trimite către preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului solicitarea de a organiza audieri în comisiile de specialitate pentru comisarul european.

    Eudeputatul PNL Gheorghe Falcă a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că persoana nominalizată de România pentru funcţia de comisar european va fi audiată în Comisia de Transporturi a Parlamentului European în şedinţa din 14 noiembrie.

    După respingerea Rovanei Plumb şi a lui Dan Nica, Viorica Dăncilă l-a propus Victor Negrescu pentru funcţia de comisar european, însă purtătorul de cuvânt al Executivului UE Mina Andreeva a anunţat că există la Comisia Europeană „dubii mari” referitoare la „legitimitatea” noii propuneri de comisar european transmisă de Dăncilă.

    Totodată, liderul PSD Viorica Dăncilă a a afirmat, miercuri, că social-democraţii nu vor ataca noua propunere de comisar european înaintată de Guvernul Orban, precum au procedat PNL şi grupul Renew Europe în cazul propunerilor făcute de Guvernul PSD.

     

  • Siegfried Mureşan îi cere lui Dăncilă să vină cu alte propuneri pentru funcţia de comisar european

    El a adăugat că, în aceste condiţii, şansele ca România să obţină postul de vicepreşedinte al CE sunt nule.

    „Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a făcut două nominalizări proaste pentru funcţia de comisar european din partea României, care provin din două grupări diferite ale PSD. Viorica Dăncilă, preşedinte al PSD, a făcut aceste nominalizări doar pentru a-şi asigura sprijinul acestor grupări din cadrul partidului. Cu astfel de candidaţi, prim-ministrul Viorica Dăncilă riscă reputaţia internaţională a României. Candidaţii la funcţiile de comisari europeni vor fi audiaţi în Parlamentul European, aceste audieri sunt publice, iar candidaturile slabe, precum cele propuse de Viorica Dăncilă, au mari şanse să fie respinse la votul Parlamentului, ceea ce ar reprezenta o pată neagră pentru imaginea României în Europa. În plus, cu aceste nominalizări, şansele ca România să obţină un post de vicepreşedinte al Comisiei Europene sunt nule”, a transmis Siegfried Mureşan, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac

    Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de peste 90%.

    „Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru acest an acest risc de pierdere, la începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe programul operaţional”, spune comisarul.

    Corina Creţu a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centală şi de Est”, a spus Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisarul Corina Creţu, APEL la Ministerul Transporturilor să depună proiecte mature pentru finanţare europeană/ Critici faţă de întârzierea construirii spitalelor regionale

    Corina Creţu a declarat, vineri, la Cluj-Napoca, la un dialog cu cetăţenii organizat la Facultatea de Studii Europene a UBB, că ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare este metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.

    „Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul trasporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare. Este important să se vină cu proiecte noi pentru că, începând de anul viitor, se termină proiectele fazate până în 2020. Vestea bună este că aceste proiecte se vor termina, vestea proastă este că deja consumă din ceea ce ar fi trebuit să fie alocat pe proiecte noi din perioada 2014 – 2020. Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”, a spus Creţu.

    Potrivit acesteia, deşi se spune că reprezentanţii CE îngreunează lucrurile privind absorbţia fondurilor europene, s-a constatat un fenomen şi anume faptul că unele state membre adaugă, prin ghiduri, tot felul de condiţionalităţi în plus faţă de regulamentele europene. „Avem întârzieri în toate statele membre, datorită adoptării târzii a legislaţiei privind perioada 2014 – 2020 şi spun că trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului”, a explicat Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nikita Hrusciov, necioplitul care l-a demolat pe Stalin/ de Călin Hentea

     Hruşciov a sprijinit epurările sângeroase declanşate de Stalin în 1934 şi a semnat aprobările pentru arestarea  multor bolşevici, despre care ştia că erau nevinovaţi. La izbucnirea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, pentru a-i controla îndeaproape pe generalii Armatei Roşii, Hruşciov a fost numit de Stalin comisar politic la Kiev, el reuşind să supravieţuiască fizic şi politic pierderii Harkov-ului în faţa Wehrmacht-ului (Dumitrescu, 2009, Personaje şi personalităţi ale istoriei, Didactică şi pedagogică, p. 401). Ulterior, Hruşciov a fost activ pe frontul bătăliei de la Stalingrad, fiind responsabil cu moralul trupelor şi interogarea prizonierilor nazişti.

    După şase luni de la moartea lui Stalin la 5 martie 1953, Hruşciov a reuşit să devină prim secretar al partidului, iar în februarie 1955 l-a înlocuit pe rivalul Malenkov din funcţia de premier cu Nikolai Bulganin (1895-1975), pentru ca în 1958 să cumuleze şi această funcţie. A recurs la represiune armată pe 4 noiembrie 1956, în Ungaria, pentru zdobirea revoluţiei anticomuniste de la Budapesta ce urmărea chiar desprinderea ţării din Pactul de la Varşovia. Hruşciov a retras trupele sovietice staţionate în România în mai-iunie 1958 pentru că oricum nu mai avea vreo justificare juridică pentru menţinerea lor (Tratatul de pace cu Austria fiind semnat încă din 1955) şi în plus îl costau prea mult. Începutul unei relative destinderi faţă de SUA ce a urmat după crima de lezmajestate a condamnării lui Stalin în 1956, (Parish, 2002, Enciclopedia Războiului Rece, Univers Enciclopedic, p. 140), dar şi datorită neîncurajării programului nuclear chinez de către Kremlin au reprezentat motivele care au determinat răcirea relaţiilor şi apoi la ostilitatea lui Mao faţă de conducerea URSS.

    Cu toate că a decis reducerea forţelor armate sovietice Hruşciov a adoptat poziţii internaţionale dure, reuşind să-l domine pe noul preşedinte Kennedy  (măcinat de boală) la sumitt-ul de la Viena din mai 1961. Hruşciov a crezut că se va întâmpla acelaşi lucru atunci când a aprobat ridicarea Zidului Berlinului pe 13 august 1961 şi mai ales în criza rachetelor sovietice amplasate în Cuba (octombrie-noiembrie 1962). În octombrie 1964, energicul şi combativul Nikita Hruşciov s-a lăsat debarcat de la putere fără a opune rezistenţă în faţa conspiraţiei conduse de Leonid Brejnev, care i-a devenit succesor. Până la decesul său survenit în urma unui atac de cord în 1971, Hruşciov, vinovat de desacralizarea şi demonizarea lui Stalin, dar şi de a fi „dezgheţat” URSS-ul stalinist, şi-a continuat viaţa într-o obscuritate relativ confortabilă, regimul brejnevist ştergându-i din Enciclopedia Sovietică chiar şi contribuţiile din Marele Război pentru Apărarea Patriei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Moscovici: Votul în favoarea Brexit poate fi “teoretic” anulat, dar probabil va fi aplicat

    Întrebat, într-o emisiune a postului de radio France Inter, dacă votul în favoarea Brexit poate fi anulat, Pierre Moscovici a răspuns: “Teoretic depinde de britanicii care au luat decizia ieşirii din UE să stabilească în final dacă vor face acest lucru sau nu şi în ce mod. Cu toate acestea, probabilitatea producerii Brexit este foarte puternică, întrucât a fost un vot al oamenilor, un referendum”.

    Întrebat dacă va exista un acord între Marea Britanie şi Uniunea Europeană privind termenii Brexit, Pierre Moscovici a precizat: “Nu neapărat”.

  • Comisarul Phil Hogan: Rezerva de criză a UE nu poate fi activată pentru pesta porcină din România

    „Deşi înţeleg situaţia dificilă a crescătorilor de porcine din zonele afectate direct de boală, este imperios ca, întâi de toate, România să ia toate măsurile necesare pentru a ţine epidemia sub control, cu precădere prin folosirea instrumentelor disponibile prin legislaţia privind sănătatea animalelor, în special în Directiva Consiliului 2002/60/EC. În plus, răspunsul României la situaţia epidemiologică în legătură cu Pesta Porcină Africană ar trebui să fie aliniat principiilor Strategiei UE pentru Pesta Porcină Africană. Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014”, a scris comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan, într-o scrisoare transmisă pe 14 august europarlamentarului român Laurenţiu Rebega.

    Phil Hogan a adăugat, potrivit sursei citate, că România are posibilitatea de a apela, mai întâi, la propriile ajutoare de stat.

    „În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea Pestei Porcine Africane”, se mai arată în scrisoarea oficialului european.

    Potrivit lui Hogan, regulamentele europene oferă posibilitatea unor măsuri „de natură excepţională şi temporară”, iar schema de ajutor de criză pentru fermierii români reprezintă o „măsură de ultim resort” care nu se poate activa în momentul de faţă.

  • Compania Facebook a fost amendată cu 500.000 de lire sterline de autorităţile britanice

    Oficiul Comisarului pentru Informaţii din Marea Britanie a comunicat că sancţiunea a fost aplicat după ce agenţia a concluzionat că Facebook a eşuat să protejeze datele persoanele ale utilizatorilor săi şi nu a dat dovadă de transparenţă în privinţa modului în care datele sunt colectate de alte entităţi.

    “Sancţiunile şi anchetele pedepsesc actori rău intenţionaţi, însă scopul meu real este de a efectua o schimbare şi de a restabili încrederea în sistemul nostru democratic”, a declarat Elizabeth Denham, comisarul pentru Informaţii.

    În prima semestru al anului în curs, Facebook a obţinut venituri de 500.000 de lire sterline la fiecare cinci minute şi jumătate.

    Oficiul Comisarului pentru Informaţii a explicat că nu a putut să aplice în acest caz sancţiunile introduse de Regulamentul european general privind protecţia datelor deoarece faptele s-au petrecut înainte de adoptarea regulamentului. În cazul în care ar fi fost aplicat Regulamentul european general privind protecţia datelor – care prevede amenzi de până la 4% din veniturile globale – Facebook risca o sancţiune în valoare de până la 1,4 miliarde de lire sterline.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • România poate ajunge la Curtea Europeană de Justiţie din cauza maşinilor diesel

    Comisia Europeană ar putea sesiza Curtea Europeană de Justiţie referitor la calitatea aerului în nouă ţări membre UE, inclusiv România, situaţie care ar putea conduce la instituirea de limite privind circulaţia vehiculelor diesel în oraşele mari, afirmă surse citate de publicaţia Welt am Sonntag.

    Comisia Europeană intenţionează să intensifice presiunile asupra ţărilor acuzate că nu iau măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele urbane. În acest context, Karmenu Vella, comisarul UE pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit, ar putea sesiza Curtea de Justiţie a UE (CJUE) din cauza refuzului autorităţilor din ţările respective de a adopta măsuri necesare diminuării poluării, afirmă surse citate de publicaţia germană Welt am Sonntag.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană oferă Greciei 180 de milioane de euro pentru asistenţă destinată refugiaţilor

    Anunţul a fost făcut de comisarul UE pentru Asistenţă Umanitară, Christos Stylianides, care s-a întâlnit la Atena cu premierul Greciei, Alexis Tsipras.

    Grecia va închiria 27.000 de locuinţe pentru găzduirea refugiaţilor extracomunitari.

    În total, 45.000 de imigranţi ar urma să beneficieze de măsuri de asistenţă finanţate de Uniunea Europeană.