BusinessMagazin

Tag: colectiv

  • Primarul Piedone, în aşteptarea deciziei din cazul Colectiv: Am spus rugăciune, mi-am dat cu mir

    În primă instanţă, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare.

    Acum, aşteaptă decizia finală, pe care Curtea de Apel Bucureşti o va pronunţa după mai bine de 6 ani şi jumătate de la tragedie. Piedone speră „să nu fie ca la plutonul de execuţie, cum a fost la fond”.

    „Primul lucru după ce am spus „Tatăl nostru” şi am dat cu mir, (de dimineaţă, m-am gândit că – n.r.) cel mai rău îmi pare că nu am fost atât de ordinar şi de jigodie (…) raportat în oglindă cu toţi ăstia care pozează în fete mari”, a spus primarul.

    El a spus că sentinţa o aşteaptă împreună cu familia.

    „Prietenii sunt doar virtuali şi în viaţa virtuală a internetului şi în viaţa reală. Dacă – Ferească Dumnezeu – tu sau eu avem nevoie de un transplant mâine, du-te la prietenul care ţi-a fost cel mai apropiat. Nu o să îl mai găseşti. Cere-i un rinichi. Nu o să ţi-l dea. Tot familia, mama, tata, fratele şi copiii….(…) Pentru mine prietenii au fost decoruri şi interese. Pentru mine nu există prieteni. Nu am prieteni”, a mai spus Cristian Popescu Piedone.

    În prezent primar la Sectorul 4, Piedone a spus că şi-a delegat atribuţiile pentru a nu lăsa oamenii din primărie fără salarii în cazul în care va fi condamnat.

    „Într-o normalitate, neştiind ce se întâmplă, eu sunt doar un om… Ea este o instituţie. Scaunul ăla va fi veşnic, rămâne scaunul. Fizicul se schimbă. Ori prin vot, ori prin alte lucruri se schimbă. Am obligaţia morală de a lăsa continuitate. Nu mi-am delegat că sunt sau ştiu sau aflu. Au fost zile de salarii, dacă nu delegam sau de dimineaţă se întâmpla ceva, oamenii, peste 4.500 de oameni nu îşi puteau lua salariile. Nu pot să fac lucrul acesta. Viceprimarul 1 preia atribuţiile mandatului, dar pe latură economică doar l-am împuternicit să semneze pe economic, să existe continuitate în salarii. Nu am fugit de responsabilitate. Este un drept conferit ca viceprimarul să preia prerogativele primarului în orice situaţie”, a explicat Piedone.

    El şi-a delegat atribuţiile încă din 2 mai către viceprimarul Mircea Nicolaidis.

    În cazul în care Piedone va fi condamnat, în termen de 6 luni, potrivit legii, vor fi convocate alegeri parţiale.

  • Nou termen pentru decizia finală în dosarul Colectiv

    În mai bine de 6 ani şi 6 luni, nu avem încă vinovaţi pedepsiţi. Marţi, Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată pentru a treia oară să se pronunţe în acest caz, amânările din 3 martie şi 15 aprilie.

    Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, a dat sentinţe grele, cu executare. Instanţa s-a pronunţat în 16 decembrie 2019, când a fost condamnat şi fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 8 ani şi 6 luni.

    Foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu Costin Mincu şi despre Paul Gancea, au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu, a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi 8 luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, condamnat la 9 ani şi 8 luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte 9 ani şi 2 luni.
    Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de 7, respectiv 3 ani.

    În primă instanţă, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri. Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro. Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro. Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.

    De la decizia Tribunalului Bucureşti până în prezent, Cristian Popescu Piedone a candidat din nou şi câştigat votul bucureştenilor pentru a fi primar la Sectorul 5.

    Vinerea trecută, când pleca în vacanţă în Italia, a fost ridicat de pe Aeroportul Otopeni, pentru a fi audiat la DNA într-un nou dosar de corupţie. El urma să se îmbarce într-o aeronavă cu primă destinaţe Germania.

    Conform unui comunicat transmis de DNA, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, după preluarea atribuţiilor de primar al Sectorului 5, Piedone ar fi omis să ia măsurile inerente atribuţiilor prevăzute de lege, determinate de două Hotărâri ale Consiliului local Sector 5 Bucureşti adoptate în anul 2020 privind salubrizarea sectorului 5, precum şi măsurile pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciului.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane. Apoi au murit mulţi dintre răniţii internaţi. Numărul victimelor a ajuns la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. După un an şi 9 luni de la tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

    În 2020, la cinci ani de la tragedia din Capitală, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care statul român decontează pe viaţă tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.

    Anul 2020 a fost primul an în care s-a comemorat tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.

    Totuşi, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învăţat mai nimic. Autorităţile se scuză şi acum şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple. România numără 23 de paturi pentru mari arşi destinate adulţilor şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

  • Curtea de Apel amână din nou pronunţarea în dosarul Colectiv

    „Amână termenul de deliberare, redactare şi pronunţare a hotărârii la data de 03 mai 2022. Pronun’ată astăzi, 15 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia procurorului şi a părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”, potrivit minutei Curţii de Apel.

    Au trecut aproape 6 ani şi 6 luni de la tragedia din Colectiv. 65 de tineri au murit şi alţi zeci îşi trăiesc viaţa în chinuri greu de închipuit. Vineri, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti erau aşteptaţi să se pronunţe în cazul „Colectiv”.

    În 6 ani şi 6 luni, nu avem încă vinovaţi pedepsiţi. Azi, Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să se pronunţe în acest caz.

    Şi la ultimul termen, din 3 martie, pronunţarea a fost amânată.

    Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, a dat sentinţe grele, cu executare. Instanţa s-a pronunţat în 16 decembrie 2019, când a fost condamnat şi fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 8 ani şi 6 luni.

    Foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu Costin Mincu şi despre Paul Gancea, au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu, a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi 8 luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, condamnat la 9 ani şi 8 luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte 9 ani şi 2 luni.

    Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de 7, respectiv 3 ani.

    În primă instanţă, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri. Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro. Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro. Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.

    De la decizia Tribunalului Bucureşti până în prezent, Cristian Popescu Piedone a candidat din nou şi câştigat votul bucureştenilor pentru a fi primar la Sectorul 5.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane. Apoi au murit mulţi dintre răniţii internaţi. Numărul victimelor a ajuns la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. După un an şi 9 luni de la tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

    În 2020, la cinci ani de la tragedia din Capitală, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care statul român decontează pe viaţă tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.

    Anul 2020 a fost primul an în care s-a comemorat tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.

    Totuşi, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învăţat mai nimic. Autorităţile se scuză şi acum şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple. România numără 23 de paturi pentru mari arşi destinate adulţilor şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

  • Vineri este aşteptată decizia în cazul Colectiv

    În 6 ani şi 6 luni, nu avem încă vinovaţi pedepsiţi. Azi, Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să se pronunţe în acest caz.

    La ultimul termen, din 3 martie, pronunţarea a fost amânată.

    Prima instanţă, Tribunalul Bucureşti, a dat sentinţe grele, cu executare. Instanţa s-a pronunţat în 16 decembrie 2019, când a fost condamnat şi fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, la 8 ani şi 6 luni.

    Foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu Costin Mincu şi despre Paul Gancea, au primit, în primă instanţă, pedepse de câte 11 ani şi opt luni de închisoare. Fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu, a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, condamnată la 12 ani şi 8 luni, pirotehnisul Zaharia Viorel, condamnat la 9 ani şi 8 luni în spatele gratiilor, pirotehnistul Moise Marian, condamnat la 10 ani, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă, la 3 ani şi 6 luni de închisoare. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, ambii primind pedepse de câte 9 ani şi 2 luni.
    Fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc au primit pedepse cu închisoare de 7, respectiv 3 ani.

    În primă instanţă, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri. Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro. Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro. Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.

    De la decizia Tribunalului Bucureşti până în prezent, Cristian Popescu Piedone a candidat din nou şi câştigat votul bucureştenilor pentru a fi primar la Sectorul 5.

    În urma incendiului din Clubul Colectiv, au murit la faţa locului 26 de persoane. Apoi au murit mulţi dintre răniţii internaţi. Numărul victimelor a ajuns la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. După un an şi 9 luni de la tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.

    În 2020, la cinci ani de la tragedia din Capitală, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care statul român decontează pe viaţă tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.

    Anul 2020 a fost primul an în care s-a comemorat tragedia, 30 octombrie fiind decretată „Ziua pacientului cu arsuri”.

    Totuşi, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învăţat mai nimic. Autorităţile se scuză şi acum şi spun că nicio ţară europeană nu ar putea face faţă unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arşi s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple. România numără 23 de paturi pentru mari arşi destinate adulţilor şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.

  • Asociaţia Colectiv: De 5 ani şi aproape 6 luni aşteptăm ca justiţia din România să facă dreptate

    „În câteva zile, se împlinesc 5 ani şi jumătate de la producerea incendiului din clubul Colectiv, cauzat de corupţie, nerespectarea legii, incompetenţă şi nepăsare. De 5 ani şi aproape 6 luni, noi, supravieţuitorii, familiile noastre şi familiile celor care au pierit în urma incendiului – prietenii noştri dragi – aşteptăm ca Justiţia din România să facă dreptate. Pentru reprezentanţii sistemului judiciar, dosarul Colectiv este nimic mai mult decât un caz complicat, cu înrâuriri incomode, a cărui componenţă politică jenează şi influenţează deopotrivă. Pentru noi, însă, este tragedia care ne-a distrus vieţile, oroarea care ne-a răpit persoanele iubite de lângă noi şi supliciul care ne-a mutilat trupurile şi sufletele dincolo de recunoaştere, transformându-ne în veşnici pacienţi. Pentru părinţi, este groaza indescriptibilă care i-a făcut orfani de copii şi i-a aruncat într-un doliu perpetuu, imposibil de depăşit”, scriu cei din Asociaţia Colectiv GTG 3010.

    Aceştia spun că în fiecare an şi-au pus nădejdea în justiţie, sperând ca printr-o înfăptuire corectă a acesteia, pentru a izbuti, astfel, să obţină „un crâmpei de alinare”.

    „O rezolvare cinstită a cazului, ne-am spus în toată această vreme, ne-ar reda încrederea în România şi ar face ca moartea celor dragi să reprezinte mai mult decât 65 de răni nevindecate, arse pe trupul înţesat de tragedii al acestei ţări. Ne-am agăţat, unii cu disperare, de speranţa că dreptatea va triumfa şi astfel ne va elibera de o parte din suferinţa, disperarea şi ura pe care le simţim, ajutându-ne să aruncăm, în sfârşit, un pic de ţărână peste mormintele celor pierduţi şi să ne continuăm, atât cât este omeneşte posibil, vieţile”, spun ei.

    În schimb, după 5 ani şi jumătate de chinuri atât fizice, cât şi sufleteşti, supravieţuitorii şi familiile victimelor incendiului din clubul Colectiv au aflat din documentele emise după termenele apelului, că se ia în mod serios în considerare schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor inculpaţilor.

    „Dacă s-ar înfăptui (acest lucru – n.r.), ar putea duce la absolvirea acestora de o parte din vină şi la <îndulcirea> până la derizoriu a pedepselor acordate”, spun ei, transmiţând un extras din actul de încheiere a şedinţei de judecată din data de 14 aprilie 2021: „În continuare, Curtea învederează reprezentanţilor Ministerului Public şi tuturor părţilor faptul că la termenul următor vor fi puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadrărilor juridice: Pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa, Radu Antonina şi Matei George Petrică, va fi pusă în discuţie înlăturarea art. 309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave. De asemenea, pentru inculpaţii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa şi Moţoc Sandra Ramona, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Popescu Cristian Victor Piedone şi Iofciu Aurelia să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni. În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile de la termenul următor să vizeze şi împrejurarea, dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată. Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului”.

    Membrii Asociaţiei Colectiv GTG 3010 spun că au luat la cunoştinţă „cu deznădejde şi tristeţe” aceste evoluţii noi în cazul „Colectiv” şi trag un semnal de alarmă cu privire la repercusiunile deosebit de grave pe care le-ar putea avea adoptarea schimbărilor de încadrare juridică, propuse spre discuţie de către Curte.

    „În această situaţie, inculpaţii s-ar putea alege cu pedepse mici, nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România, arătând că nici în cazuri tragice în care vinovăţia este evidentă, precum Colectiv, judecata nu pare să se facă pe măsura severităţii infracţiunii, ci pe baza împingerii la extrem a legislaţiei, cu scopul de a menaja, probabil, inculpaţii şi nicidecum de a face dreptate. O asemenea decizie de schimbare a încadrării juridice a faptelor inculpaţilor întru reducerea pedepselor acestora, nu ne-ar afecta doar pe noi, în calitate de părţi în acest proces, ci s-ar răsfrânge asupra tuturor actelor de justiţie din România. Ar semnala că, indiferent cât de grave sunt faptele şi urmările acestora, pedeapsa, în loc să fie exemplară şi să descurajeze încălcarea legii, este doar o formalitate”, spun ei.

  • Colectiv: 6 ani, 1 film, 2 nominalizări Oscar, 0 răspunsuri, 0 vinovaţi

    Unde suntem la cinci ani şi jumătate de la tragedia din clubul Colectiv? Momentan, nimeni nu răspunde în faţa legii. Procesul tărăgănează, iar verdictul final se lasă aşteptat.

    În primă instanţă, magistraţii au acordat pedepse care cumulează 115 ani de închisoare. Însă momentan, toţi cei responsabili sunt liberi. De la Popescu Piedone, actualul primar de la Sectorul 5, care a primit pe fond opt ani şi jumătate de închisoare, la cei 3 patroni ai clubului, care au primit câte 11 ani şi 8 luni, fiecare, sau la cei doi pompieri care au verificat clubul.

    La final de 2019, Tribunalul Bucureşti a stabilit ca victimele să primească daune morale în valoare de 50 milioane de euro. Dar şi aici, în lipsa unui verdict final, victimele sau rudele acestora nu au primit vreun ban până acum. Rămân doar tratamentele decontate de statul român, multe dintre ele făcute în Belgia.

    Incendiul de la Colectiv este doar unul dintr-o serie de evenimente tragice. Ce decizii mai aşteptăm? Din 2010, de la tragedia de la Maternitatea Giuleşti, până la tragediile recente de la Piatra Neamţ, Matei Balş sau Victor Babeş.

    Dezastre care se tot repetă în sistemul public de sănătate, fără să vedem vreo schimbare. Şi să nu uităm de scandalul Hexipharma, peste care pare că s-a aşternut praful.

    Firma a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment. Ce înseamnă asta? Că cel mai probabil nu vor plăti decât o mică parte din despăgubirile de 16 milioane de euro dispuse de instanţă pe fond pentru ce au făcut, iar legea nu permite extinderea răspunderii dincolo de patrimoniul societăţii.

    La 11 ani de la episodul Giuleşti şi aproape 6 de la Colectiv, expresia “te duci cu o boală la spital şi te alegi cu mai multe” e cât se poate de reală.

    Deşi acum există prevederi clare despre cum trebuie raportate infecţiile nosocomiale, anul acesta, de exemplu, doar 86 de spitale din 635 au raportat astfel de infecţii. Iar tot din date oficiale, de la Ministerul Sănătăţii, aflăm că 4.500 de români au luat Covid din spitale.

  • Documentarul „Colectiv”, nominalizat la două premii Oscar

    Documentarul „Colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a fost nominalizat la două categorii ale premiilor Oscar, pentru „Cel mai bun film străin” şi pentru „Cel mai bun documentar”.

    Este pentru prima dată când un film românesc este nominalizat la Oscar.

    Nominalizările la premiile Academiei Americane de Film sunt anunţate luni printr-o ceremonie online, transmisă pe YouTube.

    Premiile Oscar vor fi decernate anul acesta pe 25 aprilie.

  • Documentarul „Colectiv”, nominalizat la premiile BAFTA

    Producţia „Colectiv” a lui Alexander Nanau doboară bariere după bariere. După cele două nominalizări de la Oscar, a primit acum una şi la BAFTA. Aceasta este nominalizată la categoria Cel mai bun documentar, alături de My Octopus Teacher, The Dissident şi The Social Dilemma.

    La categoria Cel mai bun film, Nomadland, marele câştigător al Globurilor de Aur, este cap de afiş. Filmul regizat de Chloé Zhao va concura arături de Promising Young Woman, The trial of Chicago 7, The Mauritinian TBC şi The Father.

    Pentru titulatura de cea mai bună actriţă în rol principal, numele cel mai strălucitor este al actriţei debutante Bukky Bakray. Adolescentei i-au fost recunoscute meritele pentru performanţa din filmul Rocks.

    Ea concurează pe aceeaşi categorie cu reputata actriţă Frances McDormand, dar şi cu Radha Blank, Vanessa Kirby, Wunmi Mosaku şi Alfre Woodard.

    Favorit la Cel mai bun actor este veteranul Anthony Hopkins, pentru rolul din producţia The Father. Ceilalţi nominalizaţi sunt Chadwick Boseman, Riz Ahmed, Adarsh Gourav, Mads Mikkelsen şi Tahar Rahim.

    Gala premiilor BAFTA de anul acesta surprinde prin gradul de diversitate al celor nominalizaţi, 16 din cei 24 de actori fac parte din grupuri ale minorităţilor etnice.

    Cele mai multe nominalizări sunt împărţite de Nomandland şi Rocks, 7 la număr.

    Acestea sunt urmate de peliculele The Father, Mank, Minari şi Promising Young Woman, cu 6 nominalizări la categoriile celei mai prestigioase gale de film din Europa.

  • Supravieţuitor Colectiv: Mă îngrozeşte pata de sânge de pe aşternut, neatinsă de foc

    Alexandra Furnea a postat un mesaj pe Facebook, la câteva ore după incendiul din secţia ATI a Spitalului din Piatra Neamţ, spunând că imaginea i-a rămas blocată pe o fotografie.

    „Duhoarea veche, aceea care mi-a străpuns fiinţa în cenuşa din containerul Colectiv, mi s-a întors în nări, confecţionată de creierul meu din vestiarul de amintiri rămas în mine după 30 octombrie 2015. E amară şi volatilă, ca de plastic încins stropit cu chimicale. Aşa miroase şi patul acesta care, pentru cineva, mamă, tată, soţ, soţie, frate, soră, copil, în loc să fie cuib de vindecare, a devenit coşciug incandescent. Dar ce mă îngrozeşte nu e miasma chinuitoare care îmi frige, din închipuire, plămânii, ci pata de sânge de pe bucata de aşternut, care a rămas neatinsă de foc. Dovada incontestabilă că pe salteaua aceea a ars de viu un om. A ars până când din el nu a mai rămas decât atât: un semn mânjit al durerii ultime – o durere necuprinsă, de nedescris. Intubat, imobilizat, neputincios, nu a izbutit nici măcar să ţipe după ajutor, dar sunt convinsă că a simţit flăcările, aşa cum le-am simţit şi eu”, scrie tânăra, care a supravieţuit tragediei de la Colectiv.

    Alexandra îi îndeamnă pe toţi cei care văd imaginile din Secţia ATI Piatra Neamţ să le privească până le „învaţă pe de rost”, pentru că „tot corupţia i-a incendiat şi pe ei” în „ţara lui <avem tot ce ne trebuie>”.

    „Priviţi-le (imaginile – n.r.) până când sângeraţi în interior aşa cum au sângerat morţii din noaptea aceasta în timp ce erau devoraţi de vâlvătăi, cum sângerează supravieţuitorii în ţara lui <avem tot ce ne trebuie>. Tot corupţia i-a incendiat şi pe ei. Scrutaţi temeinic fotografiile şi adormiţi cu ele in gând pentru că aceasta este, de fapt, România adevărată. V-aş zice să mergeţi apoi să votaţi aşa, copleşiţi de coşmaruri, terifiaţi că următorii veţi fi voi, dar realitatea este că nu mai cred în nimeni şi în nimic în seara aceasta. Doare prea tare speranţa în ţara care tot arde de treizeci de ani încoace, fără să o poată stinge cineva”, mai scrie Alexandra Furnea.

    Alexandra Furnea somează autorităţile statului român să facă acum ceea ce nu au făcut pentru victimele din incendiul din Colectiv: să transfere răniţii arşi grav în centre civilizate din Europa, să nu se ascundă după minciuni autosuficiente, să nu invoce lipsa protocoalelor ca să justifice o crimă.

    „Să ajute, nu să înşele. Să dea o şansă, nu să condamne la moarte. Să arate că au învăţat ceva după Colectiv. Dumnezeu să-i odihnească pe cei ucişi de România, şi să le dea forţă supravieţuitorilor. Ruşine să ne fie…”, mai scrie Alexandra Furnea pe Facebook.

     

  • Tătaru, la 5 ani după Colectiv: Avem tot 23 de paturi pentru aceşti pacienţi

    „Astăzi se împlinesc 5 ani de la tragedia Colectiv. În fiecare an, la această data gândul nostru se îndreaptă la tinerii care şi-au pierdut viaţa în acel cumplit accident, către familiile îndoliate ale acestora, dar şi către cei care au supravieţuit. După 5 ani, lucrurile pentru tratarea <marelui ars> în sistemul sanitar s-au schimbat, dar mult prea lent. S-a modificat legislaţia pentru reducerea şi optimizarea timpilor de transfer în străinătate al persoanelor cu arsuri grave pentru care nu se găseşte loc în unităţile sanitare din ţară şi au fost trimişi la specializare medici şi cadre medicale în clinici din afara ţării. Printr-un program al Băncii Mondiale, 6 secţii din spitalele din ţară au fost dotate cu echipamente medicale necesare în valoare de peste 33 milioane de euro”, transmite Nelu Tătaru.

    Ministrul Sănătăţii subliniază că „încă suntem în etapa în care adaptăm infrastructura pentru tratarea <marelui ars> în ţară”.

    „Avem tot 23 de paturi destinate pentru aceşti pacienţi şi suntem nevoiţi să cerem ajutor în clinicile din afara ţării atunci când capacitatea de tratare este depăşită. Încă nu avem exerciţiul de a raporta şi recunoaşte, transparent, infecţiile nosocomiale din unităţile sanitare şi încă ne lipseşte o bancă dedicată pentru ţesuturi şi piele. Anul acesta trebuia să înceapă construcţia celor 3 noi centre multifuncţionale de mari arşi, asigurate din fonduri printr-un program în colaborare cu Banca Mondială, dar am găsit toate proiectele mult întârziate. Am reuşit ca, pentru Centrul de mari arşi de la Timişoara, care este şi cel mai avansat proiect, să obţinem în data de 18 august 2020 autorizaţia de construcţie şi suntem în faza de pregătire finală a documentelor de licitaţie pentru execuţia clădirii. Licitaţia va fi lansată în luna noiembrie”, adaugă Tătaru.

    El estimează că peste 6 luni toate cele trei licitaţiile de construcţie vor fi începute.

    „Cele trei noi centre multifuncţionale de mari arşi care se vor construi la Timişoara, Târgu Mureş şi Bucureşti (Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu) şi vor include pe lângă secţiile de mari arşi şi secţii ATI, blocuri operatorii şi UPU sau conexiune cu UPU existent. Este vorba despre o investiţie de peste 192 milioane de euro în urma căreia vor funcţiona 188 de paturi pentru pacienţi cu arsuri grave, 56 săli de operaţie şi mai multe facilităţi la standarde actuale. Sunt ministru al Sănătăţii de 8 luni, iar mandatul meu a coincis cu cea mai mare provocare sanitară mondială din ultimul secol, dar consider că am rămas datori societăţii şi tinerilor de la Colectiv cu urgentarea măsurilor pentru tratarea optimă a pacienţilor cu arsuri grave în România. Este nevoie stringenta si de o regândire şi restructurare a întregului sistem sanitar românesc pentru beneficiul pacienţilor noştri, dar şi pentru profesioniştii din domeniu. Salut iniţiativa, la care a contribuit şi Ministerul Sănătăţii, în urma căreia supravieţuitorii Colectiv vor beneficia de tratament decontat pe întreaga durată a vieţii”, conchide ministrul Sănătăţii.