BusinessMagazin

Tag: Coface

  • Prima săgeată a Abenomics: de ce nu funcţionează?

    De la lansarea Abenomics (nume care reuneşte măsurile economice promovate de premierul Japoniei, Shinzo Abe şi care se bazează pe ”trei săgeţi”: stimuli fiscali, relaxare monetară şi reforme structurale n.red) la începutul lui 2013, Banca Japoniei (BJ) a diminuat agresiv politica monetară, cunoscută în mod obişnuit ca „prima săgeată a Abenomics”, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei de asigurări de credit Coface. Această măsură a inclus introducerea „Relaxării monetare cantitative şi calitative (RMCC)” în Aprilie 2013, modificarea „RMCC cu o rată negativă a dobânzilor” în Ianuarie 2016 şi cel mai recent anunţ, „Relaxare monetară cantitativă şi calitativă cu control asupra curbei de randament”, în Septembrie 2016. La doar 3,5 ani de la lansare, impactul primei săgeţi a devenit mai puţin eficace, mai ales asupra exportului şi a Yenului Japonez.

    De ce deprecierea yenului, care a apărut în timpul succesului timpuriu al primei săgeţi, nu a mărit volumul exporturilor de mărfuri în Japonia ?

    Impactul deprecierii yenului asupra exporturilor poate fi explicat de către puterile externe ale creşterii mondiale economice subpare, care au început să cântărească în activităţile de tranzacţionare de mărfuri la nivel global, incluzând exporturile Japoniei. Un motiv este comportamentul de „stabilire a preţurilor în piaţă” ale exportatorilor japonezi. Aceştia menţin preţurile la echivalentul în valută costurilor de pe piaţa internă – în ciuda nivelului yenului. Acest lucru limitează stimularea cererii pentru export, în Japonia.

    Ce industrii ar putea fi afectate cel mai mult când preţul yenului fluctuează?

    Din cauza acestui comportament de stabilire a preţurilor la piaţă, creşterea profiturilor operaţionale ale producătorilor japonezi imită fluctuaţiile yenului. Stimulul monetar agresiv al BJ ar fi trebuit să îi bucure pe producătorii japonezi. Un alt factor important ce determină un impact al fluctuaţiilor yenului asupra profitabilităţii producătorilor japonezi  poate fi ponderea încasărilor în valută ale exporturilor. Industriile cu un grad mai mic de diferenţiere a produsului exportat, rezultând într-o pondere mai mică a încasărilor în yeni, sunt mai sensibile la fluctuaţiile yenului. Jucătorii acestor industrii sunt prin urmare mult mai vulnerabili în perioadele de consolidare ale yenului, dar se bucură de o creştere a profitabilităţii pe durata slăbirii yenului.

    Combinând aceste evaluări teoretice şi empirice, industriile textilelor şi chimice sunt mai vulnerabile în perioadele de consolidare ale yenului, în timp ce industria generală a maşinăriilor este mai puţin afectată.

    Politica monetară expansionistă pare să piardă viteză. Ce se va întâmpla în continuare?

    În teorie, o creştere a masei monetare, pe fondul politicii monetare expansioniste, ar trebui să ducă la deprecierea monedei. Cu toate acestea, în contextul turbulenţelor de pe pieţe în 2016, statutul de siguranţă a yenului japonez a rămas la un nivel puternic, în ciuda politicii monetare expansioniste a ţării.

    „Ultimele cifre sugerează că Japonia ar putea, încă o dată, să fie într-o capcană a lichidităţii. Ceea ce este şi mai alarmant este că au fost puţine semne de avertizare ale riscului deflaţiei. Cu puţin spaţiu pentru politica monetară sau fiscală, guvernul japonez are nevoie să efectueze dereglementări îndrăzneţe şi reforme structurale pentru a stimula productivitatea şi creşterea salariilor. În caz contrar, situaţia Japoniei de creştere lentă şi deflaţie s-ar putea prelungi”, spune Jackit Wong, economist Coface Asia-Pacific.

     

  • Coface: ”Firmele româneşti progresează foarte lent”

    Intr-o economie de piata capitalista cu o istorie de un sfert de secol, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-o continua incercare si decalaj din ce in ce mai mare, comparativ cu economiile dezvoltate, potrivit unei cercetări realizate de compania de asigurari de credit Coface. Caracterizat de o competitivitate scazuta, subtierea paturii de mijloc, accentuarea unui fenomen de polarizare si un spirit antreprenorial modest, mediul de afaceri romanesc pare sa fie intr-un stadiu embrionar al dezvoltarii si incapabil sa treaca la nivelul urmator. Paradoxul consta in faptul ca Romania inregistreaza, prin comparatie cu evolutia altor tari din UE, cel mai agresiv fenomen al distrugerii creative, asociat in teoria economica de cele mai multe ori cu o regenerare constructiva a mediului de afaceri, caracterizata de o capacitate ridicata de absorbtie a socurilor negative printr-o flexibilitate si ajustare foarte rapida. Practica ne contrazice: firmele romanesti progreseaza foarte lent (“cresc gradual pe scari”) si ajustarile negative sunt de cele mai multe ori dramatice (“scad rapid cu liftul”), fenomenul de “aterizare lenta” (“soft landing”) fiind foarte rar observat. Unul dintre principalele motive care explica diferenta dintre asteptarile teoretice si realitatea practica consta in lipsa unei strategii pe termen lung a firmelor romanesti. De cele mai multe ori, mentalitatea start-upurilor se rezuma la tatonarea unor idei de afaceri foarte generale, modest documentate, utilizand “banii altora” (datorii comerciale sau bancare,) ca principala sursa de finantare. 
    Concluzionam aceasta avand in vedere procesul distrugerii creative din perioada post-criza, evolutia companiilor nou inregistrate si durata medie de viata a firmelor romanesti, aspecte detaliate in cele ce urmeaza. 
     
    Procesul distrugerii creative – care este efectul net?
     
    In perioada de boom, imediat dupa aderarea in UE, mediul de afaceri romanesc inregistra o medie de doua SRL-uri nou inregistrate la fiecare companie care isi intrerupea activitatea. Impactul crizei financiare pe plan local a fost masiv, si a inversat acest raport, astfel incat in perioada 2009 – 2016, mediul de afaceri romanesc a inregistrat 2,19 companii care isi intrerup activitatea pentru fiecare SRL nou inregistrat. Conform estimarilor Coface, numarul companiilor care isi vor intrerupe activitatea pe parcursul anului 2016 se va ridica la aproximativ 160.000, in crestere cu 6,5% fata de anul anterior, desi numarul companiilor insolvente va scadea cu 23%. Desi numarul SRL-urilor nou inregistrate in anul 2016 va creste cu 15%, comparativ cu anul anterior, la 74.000 de companii, acestea nu vor acoperi decat 46% din companiile care ies din sistem. 
     
    Care este “rata de antreprenoriat” reală din România?
     
    Dupa Serbia, Romania inregistreaza cel mai scazut raport din Europa Centrala si de Est al numarului de companii la 1.000 de locuitori, respectiv 23. Totusi, aceasta nu inseamna ca “rata de antreprenoriat” din Romania este doar de 2,3%. Prin “rata de antreprenoriat”, intelegem numarul de persoane fizice care au fost actionari la cel putin o companie, raportat la numarul populatiei din Romania. Astfel, conform inregistrarilor oficiale la Registrul Comertului, aproximativ 3,22 mil persoane fizice au detinut, in calitate de actionar direct, cel putin o companie in Romania. Dintre acestia, aproximativ 8% sunt persoane fizice din strainatate. Astfel, inseamna ca raman 2,96 mil romani care au detinut cel putin o companie in Romania, ceea ce implica o rata de actionariat de aproape 15%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrala si de Est. Cum se explica acest paradox: Romania inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de antreprenoriat, dar, in acelasi timp, si cel mai scazut raport al numarului de companii raportat la populatia totala. Raspunsul este simplu, si fenomenul este explicat urmatorii factori:
     
    • Antreprenorul roman este unul dintre cei mai “combinativi” din regiune, media numarului de actionari implicati intr-o companie din mediul de afaceri romanesc fiind de 2,5 persoane fizice;
    • Structura demografica: numarul de persoane apte efectiv sa fie implicate intr-o companie a scazut semnificativ in ultimii 20 de ani. Astfel, conform cifrelor publicate de INS, totalul populatiei din grupa de varsta 20-60 de ani din Romania era de 12,3 mil in anul 1990, in timp ce numarul acestora a scazut la 11,6 mil in anul 2011 (conform ultimului recensamant), dar probabil nivelul real al celor care sunt in Romania astazi este de maxim 9 MIL;
    • Practica transferului de activitate de la o companie la alta: 6 din 10 companii nou inregistrate sunt detinute de actionari care au mai avut alte companii in trecut, sau sunt implicat direct/ indirect intr-un grup de companii care activeaza in paralel cu firma subiect. Astfel, nu vorbim de companii noi, ci de acelasi persoane care desfasoara relativ aceeasi activitate pe o companie diferita;
    • Durata de viata foarte scurta a companiilor noi: jumatate din companiile nou infiintate isi intrerup activitatea intre 5 – 10 ani de la momentul inregistrarii.
     
    Ce se intampla cu firmele nou înregistrate?
     
    Pentru a observa evolutia companiilor nou infiintate, Coface a ales esantionul tuturor companiilor inregistrate in intervalul 2005 – 2010. Selectia perioadei de timp este motivata de urmatoarele considerente:
    • Perioada incepand cu anul 2011 nu are releventa maxima din cauza intervalului de timp scazut pana in prezent. Astfel, au fost considerate companiile care au inregistrat cel putin cinci ani de activitate pentru care au si depus declaratiile financiare aferente;
    • Perioada inainte de anul 2005 are o relevanta diminuata din cauza efectelor structurale survenite pe fondul aderarii la UE incepand cu anul 2007. Astfel, evolutia acestor companii nu este comparabila cu cea a firmelor inregistrate ulterior momentului aderarii;
    • Perioada 2005-2010 este perfecta pentru a compara evolutia firmelor inregistrate inainte de impactul crizei financiare pe plan local (2005-2007) comparativ cu cele inregistrate in timpul, sau imediat dupa, impactul crizei financiare. 
     
     
    Jumatate din companiile inregistrate in perioada 2005-  2010 nu mai sunt in functiune astazi. De remarcat faptul ca procentul companiilor care si-au intrerupt activitatea este mult mai ridicat in randul companiilor inregistrate inainte de impactul crizei financiare (2005 – 2007), respectiv 55%, comparativ cu cel inregistrat in randul companiilor infiintate in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare (2008-2010), respectiv 42%. Aceasta diferenta poate fi explicate de urmatorii factori:
     
    • Companiile care s-au infiintat in perioada 2005-2007 s-au bazat pe un plan de afaceri foarte optimist, considerand nivelul foarte mare de crestere al PIB real din perioada respectiva (conform cifrelor ilustrate in a graficul 2). In acest context, investitiile au fost calibrate la un nivel foarte mare de crestere economica, fara sa considere scenarii de stres privind impactul crizei financiare pe plan local. De asemenea, aceste companii au investit in active supraevaluate (terenuri, constructii), pe fondul bulei imobiliare din perioada respectiva. Astfel, investitia initiala in proiectele de afaceri care s-au extins in perioada respectiva a fost supraevaluata, fiind alimentata de credite foarte mari contractate de la banci si furnizori. Scaderea semnificativa a veniturilor, cuplate cu majorarea serviciului datoriilor bancare, ambele cauzate de recesiune majora din anuln 2009, au determinat ca firmele respective sa nu-si mai poata onora planul de rambursare al creditelor bancare;
     
    • Companiile care s-au infiintat in timpul sau imediat dupa impactul crizei financiare au considerat un plan de afaceri mai conservator, pe fondul realitatii din perioada respectiva, sau constrangerilor de finantare impuse de catre sectorul bancar (majorarea dobanzilor si cresterea conditiilor de eligibilitate pentru contractarea unui credit). Mai mult decat atat, aceste companii au beneficiat de oportunitatea de a achizitiona active la un pret mult mai redus (intre 35% – 50%, in functie de clasa de active) comparativ cu cel inregistrat in perioada boom-ului economic. 
     
    Doar 2% din companiile inregistrate in perioada 2005-2010 au raportat pentru anul financiar 2015 venituri mai mari decat 1 MIL EUR. De mentionat faptul ca jumatate dintre acestea sunt companii cu actionariat strain, in timp ce 60% din companiile cu actionariat romanesc (cealalta jumatate) sunt firme care apartin unui grup de companii (o parte dintre acestea beneficiind de transferal activitatii de pe o companie pe alta). Realitatea crunta este ca doar 0,25% (procent obtinut prin inmultirea valorilor detaliate anterior, 40% x 50% x 2,5% x 50%) din companiile nou  infiintate in perioada 2005 – 2010 reprezinta start-upuri clasice romanesti (fara conexiuni cu alte grupuri de companii) care au ajuns sa inregistreze venituri mai mari de 1 MIL EUR pe parcursul anului 2015. Schema urmatoare sintetizeaza evolutia firmelor romanesti nou inregistrate in perioada 2005 – 2010.
     
    Doar 2,5% dintre companiile infiintate in perioada 2005 – 2010 au  venituri mai mari de 1 MIL EUR in anul 2015, iar doua treimi dintre acestea fiind concentrate in sectoare precum: comert cu ridicata si distributie (27%), constructii (12%), transporturi (9%), comert cu amanuntul (8%) si servicii prestate companiilor (6%), in timp ce restul de 37% activeaza in restul celor 18 sectoare! Cifrele corespunzatoare sunt prezentate in tabelul 4 si graficul 3.
     
    “Din nefericire companiile romanesti raman tributare unei viziuni de business pe termen scurt, acesta fiind unul dintre principalele motivele pentru multe companii nu reusesc sa se capitalizeze si sa treaca cu succes prin ciclurile economice. Utilizarea arbitrara a resurselor companiilor, investitiile realizate in baza unor analize insuficiente de piata, rentabilitate sau risc au fragilizat situatiile financiare ale companiilor si le-au redus “durata de viata”. Este esential ca intreprinzatorii, actionarii, sa inteleaga ca managementul financiar al companiei este vital, daca doresc sa creeze un business durabil si competitiv.” – a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface Romania  
     
    “Mediul de afaceri romanesc traieste un paradox unic in Europa. Pe de o parte, Romania inregistreaza cea mai ridicata rata de antreprenoriat din regiune, 15% dintre romani fiind implicati la un moment dat, in calitate de actionar direct, in cel putin o companie. In ciuda acestui fapt, Romania inregistreaza al doilea cel mai scazut numar de companii din regiune raportat la totalul populatiei oficiale (23 de firme). Paradoxul este explicat atat de rata de supravietuire a companiilor noi, cat si de evolutia celor care raman active. Aproximativ jumatate dintre companiile nou infiintate sunt radiate intre 5-10 ani dupa momentul inregistrarii. Cealalta jumatate a companiilor care raman active isi continua activitatea la un nivel foarte modest, in conditiile in care 46% dintre acestea nu au desfasurat nici o activitate in anul 2015, in timp ce 39% au raportat venituri mai mici de 100 K EUR. Jumatate din aceste companii (85% din cele care supravietuiesc mai mult de 5 ani) nu au nici un angajat (“administratorul centreaza si da cu capul”) iar 20% nu au decat un singur angajat. In acest context, se pare ca foarte multe firme nou inregistrate sunt infiintate doar pentru contractarea anumitor proiecte izolate, sau pentru a genera un nivel modest al veniturilor, dar care este confortabil pentru autogospodarirea actionarilor sau pentru un nivel de trai decent. Deducem astfel ca aceste companii nu pot genera un efect de tractiune pentru economia romaneasca, printr-un efect mutiplicator propagat pe canalul social (generarea de locuri de munca) sau financiar (contractarea de credite, generarea de venituri pentru partenerii de afaceri, cresterea exporturilor).” – a declarat Iancu Guda, Services Director, Coface Romania.
     
    Sursa: Coface România
     

  • Coface: România, pe locul patru într-un top al celor mai mari 500 companii din regiunea ECE

    Cifra de afaceri cumulată raportată de companiile din România incluse în top a crescut cu 4,3%, la 52,6 miliarde de euro în 2014, dar profitul net al acestora a scăzut de la 2,1 miliarde de euro în 2013 la 1,5 miliarde de euro, se arată în raportul Coface.

    În funcţie de cifra de afaceri şi numărul de companii, România ocupă cele mai bune poziţii cu industria petrolului şi gazelor, furnizarea de energie, sectorul auto şi cel de retail.

    Cel mai bine plasată este Automobile Dacia, pe locul 16 (faţă de 17 în 2013), cu o cifră de afaceri de 4,2 miliarde de euro, în urcare cu 2,3%. Dacia este urmată de OMV Petrom, pe poziţia 22 (în scădere de pe 18) şi afaceri în declin cu 8,6%, la 3,68 miliarde de euro, şi OMV Petrom Marketing, pe 27 (faţă de 25), cu afaceri mai mici cu 2,2%, la 3,16 miliarde euro. Între cele mai bine plasate cinci companii din România se mai află Rompetrol Rafinare, pe locul 32 (în urcare de pe 39), cu o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro, în creştere cu 14,8%, şi Rompetrol Downstream, pe poziţia 51 (faţă de 59), cu afaceri în urcare cu 9,2%, la 2,1 miliarde euro.

    Alte companii din România bine plasate în top sunt Kaufland, pe locul 68, în urcare cu 9 poziţii faţă de 2013, cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de euro (1,62 miliarde euro în 2013). Kaufland este urmată în ordine de British American Tobacco, pe 79 (în urcare de pe 85), cu o cifră de afaceri de 1,54 miliarde euro, în stagnare, şi Lukoil, pe locul 101 (în urcare de pe 130) şi afaceri în creştere cu 17,8%, la 1,3 miliarde euro.

    E.ON Energie se află pe locul 140 (faţă de 145 în 2013), după ce cifra de afaceri a avansat cu 3,7%, la 1,05 miliarde de euro, urmată de Carrefour, pe 145 (faţă de 161), cu afaceri de 1,01 miliarde euro, cu 6,4% mai mare comparativ cu 2013.

    Din punct de vedere regional şi comparativ cu media Uniunii Europene, România a raportat una dintre cele mai ridicate rate ale PIB din regiunea ECE, cu o medie anuală de 2,8% în 2014 şi 3,4% în acest an.

    Companiile din Top 500 CEE au generat o cifră de afaceri de 572 miliarde de euro în 2014, care depăşeşte chiar şi jumătate din PIB-ul nominal agregat al acestor economii. Cele mai mari companii au reuşit să îşi crească cifra de afaceri şi forţa de muncă.

    Poziţia de lider îi revine Poloniei, urmată de Ungaria, cu cea mai mare rată de creştere, iar pe locul trei Cehia.

    În total, primele trei ţări reprezintă mai mult de 61% din toate companiile din clasament.

    Polonia rămâne cel mai mare jucător din Top 500 CEE, cu 176 de companii. Acestea reprezintă 40% din întreaga cifră de afaceri a companiilor incluse în CEE Top 500.

    Locul al doilea merge în Ungaria, cu 73 de companii (+3 sau +4,3%). Aceste companii şi-au crescut veniturile cu +5,6%, ritm aproape triplu faţă de rata totală de creştere din studiul Top 500 CEE (+2,1%). Economia maghiară a crescut cu +3,6% in 2014, cea mai mare rată de creştere din întreaga regiune CEE.

    Cehia completează podiumul cu 65 de companii, înregistrând o creştere cu şase companii (+10,2%). Economia îşi revine după efectele consolidării fiscale. Companiile cehe au înregistrat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri, de 7,8%, cea mai mare dintre toate ţările analizate, şi datorită prezenţei în top a celor mai mari 20 de producători de automobile la nivel mondial.

  • Fostul economist-şef al BCE Otmar Issing, invitat special la Conferinţa de Risc de Ţară COFACE

    Prezentarea lui Issing a pornit de la întrebarea “Este războiul valutar o ameninţare reală?”, fostul economist-şef al BCE vorbind despre fluctuaţiile masive ale ratelor, manipularea şi controlul acestora sau intervenţiile de pe piaţa valutară, dând ca exemplu în ceea ce priveşte fluctuaţiile semnificative francul elveţian şi rubla rusească.

    Issing a vorbit şi despre tipurile de regimuri valutare, prezentând în acest context flotarea administrată (exemple fiind leul românesc, realul brazilian sau won-ul sud-coreean) sau cea liberă (dolarul american, yen-ul, euro etc).

    La conferinţă a participat şi Prof. Daniel Dăianu (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA), cu prezentarea “Linişte aparentă şi neclarităţi («confusion») în politici. Ce pot face economiile emergente (EMs)?”.

    Conferinţa organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax a fost deschisă de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu şi a reunit peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Conferinţa şi-a propus să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Evenimentul a fost structurat în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile.

  • Ediţia a XI-a Conferinţei de Risc de Ţară COFACE – invitat special Prof. Otmar Issing, fost Economist Şef al BCE

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface este organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, are loc la Hotelul Athenee Palace Hilton, salon Le Diplomate şi reuneşte peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Evenimentul este structurat în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. După discursul inaugural al guvernatorului BNR, Mugur ISĂRESCU, prof. Otmar ISSING, Fost Economist-Şef şi Membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, abordează o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv „Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni, cei doi lectori, Prof. Daniel DĂIANU (membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA) şi Dr. Cristian POPA (fost Viceguvernator BNR) analizează implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani.

    Această dezbatere este urmată de o sesiune a economiştilor şefi ai principalelor instituţii bancare, moderată de Valentin LAZEA (Economist Şef al Băncii Naţionale a României). De altfel, Valentin LAZEA va da tonul acestei sesiuni, intitulată „Politica monetară în România”, moderând apoi discuţiile cu Florian LIBOCOR (Economist Şef BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Economist Şef Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCĂLU (Economist Şef ING) şi Iancu GUDA (Services Division Manager&Economic Analyst Coface).

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale şi un studiu specific asupra situaţiei României. La dezbateri vor participa ca lectori Iulian CHIFU – Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, fost consilier prezidenţial pentru afaceri strategice, securitate şipolitică externă, Ştefan NANU- Director General al Trezoreriei şi membru in Consiliul de supraveghere BRCI, Lucian ANGHEL- Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti şi Ian WATTS- Senior Vice-President, Marsh Global Trade Credit Team.

    Prima şi a treia sesiune vor fi moderate de Claudiu PÂNDARU, director editorial Mediafax Group.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, Casa de Traduceri, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, NISSA, ZENONNI.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.

    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Ultima zi pentru Early Booking la ediţia a XI-a a Conferinţei de Risc de Ţară Coface

    Organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, Conferinţa de Risc de Ţară Coface va avea loc în data de 29 Aprilie, la Hotelul Athenee Palace Hilton şi va reuni peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Până pe 15 aprilie, biletele de participare pot fi achiziţionate la preţ de Early Booking, cu 15% discount din preţul întreg. Mai multe detalii, agenda evenimentului şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.inevent.ro/conferinta-coface

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. În deschiderea conferinţei, lectorul principal al evenimentului, prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, va aborda o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv “Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni vor fi dezbătute implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi dezvoltate, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani. Invitaţii acestei sesiuni sunt academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de ţară.

    Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea, economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin Lazea (Banca Naţională a României), Florian Libocor (BRD GSG), Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) şi Ciprian Dascălu (ING) se vor concentra asupra politicii monetare a României.

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale, cu un studiu specific asupra situaţiei României.

    “Ambiţia noastră este să venim în întâmpinarea nevoilor reprezentanţilor companiilor implicaţi în procesul decizional privind investiţiile şi exporturile. Astfel, prin intermediul lectorilor invitaţi în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară sperăm să ajutăm companiile să dezvolte o strategie pentru maximizarea oportunităţilor lor comerciale”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe MARSH, AAFBR, BRCC, IBR, InEvent, KOMPASS, CFA.

    Grupul Coface (www.coface.ro), lider mondial în asigurările de credit, oferă companiilor din întreaga lume soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţă internă, cât şi pentru export. În 2014, cu suportul celor 4.406 de angajaţi, Coface a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1.441 MLD EUR. Prezent în mod direct sau indirect în 98 de ţări, Grupul asigură peste 40.000 de companii din peste 200 de ţări. În fiecare trimestru, Coface publică evaluările sale de risc de ţară pentru 160 de ţări, pe baza cunoştinţelor sale unice asupra comportamentului de plată al companiilor şi pe baza expertizei celor 350 de underwriter-i ai săi. În Franţa, Coface gestionează garanţiile publice de export în numele Statului Francez. Coface SA. este listata la Euronext Paris – Categoria A.

    Mediafax organizează, începând din 2006, evenimente de business care vin în completarea informaţiilor de afaceri oferite zilnic companiilor. Prin seria de conferinţe Mediafax Talks (www.mediafaxtalks.ro), oamenii de afaceri au la dispoziţie un forum de dezbatere despre subiecte şi probleme arzătoare, precum şi o modalitate de dialog cu autorităţile.

  • Early Booking până pe 15 aprilie pentru ediţia a XI-a a Conferinţei de Risc de Ţară Coface

    Organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, Conferinţa de Risc de Ţară Coface va avea loc în data de 29 Aprilie, la Hotelul Athenee Palace Hilton şi va reuni peste 350 de reprezentanţi de prim rang din mediul de afaceri intern şi internaţional, academicieni şi jurnalişti.

    Până pe 15 aprilie, biletele de participare pot fi achiziţionate la preţ de Early Booking, cu 15% discount din preţul întreg. Mai multe detalii, agenda evenimentului şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.inevent.ro/conferinta-coface

    Conferinţa îşi propune să facă un bilanţ al anului trecut, să dezbată tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial şi european care modelează economia lumii, să analizeze principalele probleme ale României în perioada de criză şi să dezbată strategii de politică monetară.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni, pe parcursul întregii zile. În deschiderea conferinţei, lectorul principal al evenimentului, prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, va aborda o temă foarte controversată în această perioadă, respectiv “Războiul mondial al monedelor”.

    În cadrul primei sesiuni vor fi dezbătute implicaţiile riscurilor economice globale în ţările emergente şi dezvoltate, precum şi perspectivele construirii unui model economic de succes pentru următorii ani. Invitaţii acestei sesiuni sunt academicieni, experţi în macroeconomie şi risc de ţară.

    Această dezbatere va fi urmată de două mese rotunde. În prima dintre acestea, economiştii şefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin Lazea (Banca Naţională a României), Florian Libocor (BRD GSG), Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) şi Ciprian Dascălu (ING) se vor concentra asupra politicii monetare a României.

    Ultima sesiune va cuprinde o analiză a oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor economice internaţionale, cu un studiu specific asupra situaţiei României.

    “Ambiţia noastră este să venim în întâmpinarea nevoilor reprezentanţilor companiilor implicaţi în procesul decizional privind investiţiile şi exporturile. Astfel, prin intermediul lectorilor invitaţi în cadrul Conferinţei de Risc de Ţară sperăm să ajutăm companiile să dezvolte o strategie pentru maximizarea oportunităţilor lor comerciale”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface România.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface îi are ca parteneri pe MARSH, AAFBR, BRCC, IBR, InEvent, KOMPASS, CFA.

    Grupul Coface (www.coface.ro), lider mondial în asigurările de credit, oferă companiilor din întreaga lume soluţii de protejare împotriva riscului financiar de neplată a clienţilor proprii, atât pe piaţă internă, cât şi pentru export. În 2014, cu suportul celor 4.406 de angajaţi, Coface a înregistrat o cifră de afaceri consolidată de 1.441 MLD EUR. Prezent în mod direct sau indirect în 98 de ţări, Grupul asigură peste 40.000 de companii din peste 200 de ţări. În fiecare trimestru, Coface publică evaluările sale de risc de ţară pentru 160 de ţări, pe baza cunoştinţelor sale unice asupra comportamentului de plată al companiilor şi pe baza expertizei celor 350 de underwriter-i ai săi. În Franţa, Coface gestionează garanţiile publice de export în numele Statului Francez. Coface SA. este listata la Euronext Paris – Categoria A.

    Mediafax organizează, începând din 2006, evenimente de business care vin în completarea informaţiilor de afaceri oferite zilnic companiilor. Prin seria de conferinţe Mediafax Talks (www.mediafaxtalks.ro), oamenii de afaceri au la dispoziţie un forum de dezbatere despre subiecte şi probleme arzătoare, precum şi o modalitate de dialog cu autorităţile.

  • Un antreprenor s-a aliat cu o multinaţională şi vrea să câştige peste 10.000 de euro pe lună

    CONTEXTUL: Lagermax este o companie austriacă, prezentă pe piaţa românească de 11 ani, cu birouri la Arad, Timişoara, Bucureşti, Otopeni şi Iaşi. Compania căuta variante de creştere pe o piaţă care stagnează. Pe de altă parte, la jumătatea acestui an, un antreprenor român cu cetăţenie germană, Robert Hrabal, cu o experienţă de 12 ani în domeniul logistic, înfiinţa Beyond Logistic.

    DECIZIA: Lagermax AED România a iniţiat un parteneriat unic pe piaţa românească cu firma Beyond. Astfel, prin intermediul Lagermax se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond, fiind preluate în acest fel riscurile legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare şi acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii.

    EFECTELE: Lagermax şi Beyond estimează pentru primul an de parteneriat o creştere a veniturilor cu 3-5%, urmând ca în al doilea an să ajungă la un plus de 8-10%. La venituri estimate de 1 milion de euro, cu o marjă de profit de 10%, avantajul net al Beyond, prin taxarea prin parteneriatul cu Lagermax, este de 156.000 de euro pe an.

    Antreprenorul român Robert Hrabal, cu experienţă de peste 12 ani în domeniul logistic pe piaţa românească şi germană, s-a gândit că a venit momentul să-şi schimbe rolul de angajat cu cel de antreprenor. Mărturiseşte însă că provocările şi barierele unui start-up l-au determinat să-şi amâne decizia. „Pentru a le depăşi, ne-am consultat şi am decis să intrăm într-o formă inedită de colaborare in piaţa românească“, spune Rareş Măcinică, managing director al Lagermax, companie cu o istorie de 11 ani de activitate pe piaţa românească de logistică.

    Măcinică explică felul în care se derulează acest parteneriat: „Cele mai mari provocări ca antreprenor sunt legate de finanţare, susţinerea unui cash flow negativ, putere de cumpărare, acceptarea ca furnizor agreat în licitaţii“. Or toate aceste riscuri au fost preluate de Lagermax, prin intermediul căreia se desfăşoară peste 95% din afacerea Beyond. Clienţii acesteia sunt facturaţi direct de Lagermax, iar la finalul lunii profitul obţinut este plătit către Beyond. Astfel Beyond are acces la infrastuctura Lagermax, cu aproape zero investiţii şi zero risc în derularea afacerii.

    Mai mult, „partenerul are posibilitatea de a accesa clienţi unde nu ar fi acceptat ca furnizor din cauza istoricului inexistent, precum şi avantaje fiscale datorită opţiunii impozitului pe venit“, explică Măcinică. Concret, la venituri de 1 milion de euro pe lună, cu marjă de 10%, profitul net al Beyond se plasează la 84.000 de euro. La aceleaşi venituri, dacă facturarea se derulează prin Lagermax, la o marjă de 10%, 100.000 de euro sunt venitul Beyond, la care se aplică un impozit de 3%. Astfel, profitul net se plasează la 97.000 de euro. Una peste alta, pe parcursul unui an întreg, câştigul suplimentar al Beyond este de 156.000 de euro.

    Cu peste 800 de camioane proprii, Lagermax are servicii de transport de marfă în regim rutier, aerian şi maritim, intern şi internaţional, operaţiuni vamale şi transporturi vamale. Compania a înregistrat în ultimii doi ani o cifră de afaceri ce s-a plasat în jurul a 4,5 milioane de euro, cu o profitabilitate negativă, din pricina strategiei de investiţii, argumentează Măcinică. „Anul acesta înregistrăm profit, iar cifra de afaceri creşte cu 20% faţă de 2013“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Înfiinţată în urmă cu doar şapte luni, Beyond are acum doi angajaţi şi şapte clienţi, dintre care pentru unul volumele de marfă transportate către reţelele de bricolaj ar urma să ajungă la 7.000 de paleţi pe an. „Sunt însă şi clienţi din industria telecom, unde nu vorbim despre volume, ci despre valori foarte mari. Un transport de telefoane şi tablete poate să depăşească 3 milioane de euro“, explică Măcinică. El crede că acest tip de parteneriat, de a lua sub „umbrela“ unei multinaţionale un antreprenor român până la momentul în care se poate susţine singur şi are loc desprinderea, are aplicabilitate atât în piaţa de transport şi logistică, cât şi în alte industrii. „Acest tip de susţinere din partea multinaţionalelor facilitează tinerilor antreprenori români înfiinţarea unui start-up fără a fi necesar un capital iniţial. Sunt create locuri de muncă, sunt puse în valoare talentele şi iniţiativele şi, nu în ultimul rând, creşte nivelul de competitivitate pe piaţă.“

    Conform înţelegerii, această formulă de parteneriat este viabilă până în momentul în care Beyond va avea capitalul propriu necesar pentru a se susţine, iar Măcinică estimează că această perioadă ar putea dura trei ani. „Nu am luat în calcul o fuziune, dar pe viitor, în funcţie de anumiţi indicatori financiari, nu excludem această variantă“, adaugă reprezentantul Lagermax.

    Ca ansamblu, pieţei de logistică nu-i poate fi atribuită o valoare precisă, pentru că există companii care au activităţi de logistică, dar valoarea veniturilor nu poate fi însumată, pentru că producătorii îşi folosesc propriile maşinile pentru marfă şi nu se poate şti cât costă, atâta vreme cât maşinile de
    1,5 tone nu sunt licenţiate şi nu se ştie câte sunt şi la ce sunt folosite. Or pentru dimensionarea pieţei ar trebui să existe un bilanţ cu elemente speciale care să listeze veniturile din transport şi depozite proprii, venituri din expediere şi alte tipuri de servicii logistice.

    Conform unui raport al Coface, transportatorii rutieri de mărfuri au încheiat anul 2013 pe profit. Creşterea cifrei de afaceri pe sector a fost temperată, în condiţii de profitabilitate superioară, comparativ cu 2012, când creşterea mai accelerată a veniturilor a fost însoţită de pierderi. Investiţiile au crescut, similar evoluţiei din 2012, mai arată raportul Coface. Conform situaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor, peste 27.000 de firme au ca obiect de activitate „transportul rutier de mărfuri“ şi au generat anul trecut o cifră de afaceri totală de 26,6 miliarde de lei, în creştere cu 8% faţă de 2012. Din totalul firmelor, doar 1.010 firme au cifre de afaceri de peste 1 milion de euro, mai arată Coface.