BusinessMagazin

Tag: coeziune

  • Cum stăm cu absorbţia fondurilor europene şi pe ce se cheltuiesc

    Fondurile absorbite efectiv erau de peste 2,8 mld. euro în intervalul ianuarie-decembrie, de 2,5 ori mai mult decât în 2012. La aceeaşi dată erau în curs 84 de proiecte majore în valoare de 9,8 mld. euro aprobate de Comisia Europeană: 66 în domeniul protecţiei mediului, 17 în transport şi infrastructură şi unul pentru laserul de la Măgurele.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat în această săptămână la Bruxelles că în 2014 România îşi propunere atragerea a 2,8 miliarde de euro din fondurile structurale.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune ajunsese la 30 decembrie la 33,47%, fiind de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%, dar sub obiectivul prognozat de 50% asumat de ministrul Teodorovici. Suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro, la data de 30 decembrie 2013. În perioada 1 ianuarie – 30 decembrie 2013 a fost solicitată Comisiei Europene rambursarea a peste 3,56 mld. euro, sumă mai mare decât cea cerută în întreaga perioadă 2007-2012.

    Tot la data de 30 decembrie, rata sumelor rambursate României de către Comisia Europeană era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decât cea înregistrată la începutul lunii mai 2012. România a încasat 5,09 mld. euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare. Valoarea fondurilor rambursate României în acest an depăşeşte 2,88 mld. euro, sumă mai mare decât cea încasată în toţi anii din perioada 2007-2012.

    În primele zece luni ale anului trecut, România a înregistrat cea mai mare creştere a sumelor rambursate de Comisia Europeană tuturor statelor membre: valoarea fondurilor structurale şi de coeziune încasate a fost cu 115% mai mare decât în perioada 2007-2012. La data de 30 decembrie, Comisia Europeană avea de rambursat României o sumă de peste 1,34 miliarde de euro.

  • Ministrul grec de Finanţe: Grecia va promova uniunea bancară şi coeziunea socială

     “Uniunea bancară, coordonarea politicilor cu dimensiune socială şi finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt subiecte foarte importante pe care Grecia le va promova în perioada deţinerii preşedinţiei UE”, a declarat Yannis Stournaras în cadrul unei conferinţe de presă.

    Enumerând priorităţile Ecofin (reuniunea miniştrilor de Finanţe ai UE), pe care o va prezida timp de şase luni, Stournaras s-a angajat să promoveze “stabilitatea financiară”, “transparenţa”, şi “armonizarea diferitelor reglementări” ale ţărilor membre.

    “Mijloacele privind asigurarea stabilităţii marilor bănci vor fi dezbătute probabil în cadrul Ecofin, pe 1 aprilie, la Atena”, subliniază ministrul. În cursul acestei reuniuni, miniştrii de Finanţe ai UE vor discuta, de asemenea, pe tema “finanţării IMM-urilor”, care vizează Grecia în mod particular, a adăugat el.

    Ctiti mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE pierde ratingul de top de la S&P, care acuză slăbirea coeziunii blocului comunitar

     Ratingul de credit pe termen scurt a fost meninut la “A-1+”, transmite Bloomberg.

    Perspectiva calificativelor UE este stabilă, potrivit unui comunicat publicat vineri de S&P.

    “Retrogradarea reflectă opinia noastră privind slăbirea situaţiei financiare a celor 28 de state membre UE”, se spune în comunicat.

    S&P a coborât în ultimii ani ratingurile marilor economii europene, inclusiv Franţa, Italia şi Spania, în urma crizei datoriilor de stat.

    Ratingul mediu al ţărilor cu contribuţie netă pozitivă la bugetul UE a scăzut la “AA”, de la “AA+” în ianuarie 2012, când S&P a atribuit perspectivă negativă ratingului pe termen lung al UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banii Europei pentru următorii şapte ani

    Fondurile pentru IMM vor fi de 140 mld. euro, dublu faţă de perioada 2007-2013, iar pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi recalificare vor fi alocate 74 mld. euro, iar fondurile pentru sprijinirea tinerilor vor fi de 3 mld. euro.

    Conform bugetului aprobat, România va primi 7,25 mld. euro, încadrându-se în rândul statelor membre eligibile pentru finanţare – cele al căror PIB pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media UE. Fondurile de coeziune sunt accesibile oricăror companii din ţările vizate, cu excepţia celor din industria tutunului şi a celor aflate în dificultate.

    Parlamentul European a adoptat în această săptămână bugetul UE pentru 2014-2020, care prevede 908 miliarde de euro în credite de plată şi 960 de miliarde de euro în credite de angajament, respectiv cu 3,7% şi 3,5% mai puţin decât bugetul pe 2007-2013.

  • Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 23,77%. Teodorovici îşi propusese o rată de 50% până în decembrie

     Cea mai mare creştere – aproape 6 procente – se înregistrează pe POS DRU, unde nivelul absorbţiei este de 24,6% (855,19 milioane de euro) în septembrie, faţă de 18,73% (651,17 milioane de euro) în august.

    Pe Programul Operaţional Regional, rata de absorbţie a crescut cu 2,14%, de la 39% (1,453 milioane de euro) în august la 41,14% (1,532 milioane de euro) luna trecută.

    În ceea ce priveşte POS Transport, POS Mediu, PO AT (Programul Operaţional Asistenţă Tehnică) şi PO DCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) creşterea a fost de sub un procent la fiecare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut cu 32% în acest an şi cu 103% faţă de aprilie 2012

    In ultimele zile din luna mai a.c., Comisia Europeană a  rambursat României noi fonduri in valoare de aproximativ 155 de milioane de euro. Suma menţionată a fost incasată prin intermediul a trei programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu – peste 116,4 milioane de euro, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane –  peste 37,7 milioane de euro, respectiv Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – aproximativ 0,7 milioane de euro.

  • Orban: Rata de absorbţie pe coeziune ar putea ajunge la 15% până la sfârşitul anului

    “Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa 2 din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte”, a declarat ministrul în conferinţa de presă de prezentare a mandatului său. El a spus că nu ştie dacă se vor mai putea realiza până la sfârşitului anului de către Comisia Europeană plăţile aferente cererilor de rambursare transmise pentru POSDRU. “Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat”, a afirmat Orban.

    Mai multe pe zf.ro

  • Bilanţul reuniunii Consiliului European. Ce a obţinut România

    “Am ajuns pe la jumătatea Consiliului European. Prima jumătate s-a desfăşurat în 2012, a doua se va desfăşura în 2013, în prima parte a anului; să sperăm, undeva, ianuarie – februarie”, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întoarcerea de la Bruxelles, afirmând că s-au făcut totuşi progrese în discuţiile de joi şi vineri. “Primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului, venite din partea statelor membre net contributoare, variau între 50 de miliarde şi 200 de miliarde de euro. Măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 de miliarde faţă de propunerea Comisiei. Al doilea element pe care îl consider foarte important este că până în prezent s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate, pentru reducerea a 70 de miliarde; urmează ca, până la următorul Consiliu, să se găsească soluţii pentru alte 30 de miliarde”.

    Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a propus iniţial la Bruxelles un buget de 973 mld. euro, cu 75 mld. euro mai mic decât cel propus anterior de Comisia Europeană. “Pentru noi lucrurile arătau foarte rău în propunerea iniţială a domnului Van Rompuy”, a spus Traian Băsescu. “Cofinanţarea, care era propusă în proiectul Van Rompuy de 75% – am reuşit să o readucem la 85%. TVA eligibil şi cofinanţare de 85% în loc de 75% înseamnă pentru bugetul de stat al României 2,2 la 2,4 miliarde de euro pe an.”

    În privinţa prefinanţării (ponderea din valoarea contractelor care reprezintă plăţi în avans), aceasta era în propunerea Van Rompuy de 2%, însă ulterior s-a acceptat o prefinanţare de 4%. “Îmi propun ca în acest interval, care e un interval de negociere şi de pregătire a următorului Consiliu, să ajungem, totuşi, la 7% măcar prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important”, a precizat preşedintele. În privinţa subvenţiilor, Băsescu a asigurat că pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe o creştere graduală de cel puţin 5 miliarde de euro. În plus, s-a renunţat la propunerea lui Van Rompuy ca alocările viitoare de fonduri europene pentru ţările membre să se facă în funcţie de rata actuală de absorbţie pentru fiecare ţară.

  • Ponta: Gradul de absorbţie a fondurilor europene de coeziune a ajuns la 20%

    El a cerut miniştrilor, la începutul şedinţei de marţi a Guvernului, să prezinte public “aceste cifre reale”, arătând că în dezbaterile televizate ar fi prezentate date inexacte, cu un grad de absorbţie de numai 10%. “La politica de coeziune, din cele 19 miliarde afectate României pentru perioada 2007-2013, plus regula n+2, au intrat – şi mi-a confirmat-o chiar domnul Gherghina (secretar de stat în Ministerul Finanţelor-n.r.) – au intrat 4 miliarde. Patru din nouăsprezece nu ies 10% pe nicio matematică, patru din nouăsprezece înseamnă 20%. E puţin, e foarte puţin, dar vă rog să comunicaţi corect şi să nu lăsaţi minciunile repetate, cum că România are sub 10% şi atunci nu mai trebuie să primească nimic. Nu, are 20%! La momentul preluării guvernării, avea într-adevăr sub 10%, însă pe baza a ceea ce am reuşit în această toamnă, şi anume acceptarea corecţiilor financiare şi îndreptarea acelor neregularităţi constatate în perioada 2009-2011, la sfîrşitul acestui an putem reîncepe trimiterea de cereri de decontare pentru POSDRU, pentru Dezvoltare Regională şi pentru Mediu”, a afirmat Ponta.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Unde se duc banii din bugetul UE

    Aceasta, susţin analiştii Deutsche Bank, are impact în potenţialul de dezvoltare pe termen lung pentru statele beneficiare. Fondurile de coeziune stimulează creşterea economică, prin finanţarea unor măsuri orientate spre sporirea cererii, în timp ce fondurile pentru politica agricolă nu promovează creşterea, ci doar compensează dezechilibre rezultate din reforme structurale care au afectat sectorul agricol din ţările respective.

    Presiunile asupra bugetului comunitar generate de criza datoriilor şi de pachetele de salvare pentru ţări ca Grecia sau Portugalia, în condiţiile în care recesiunea ameninţă Europa, iar dezechilibrele structurale între ţări sunt considerabile, pot alimenta tensiuni politice în UE. Cu cât o ţară se găseşte într-o situaţie mai dificilă din punct de vedere economic, cu atât va cere fonduri mai mari. De cealaltă parte, ţările puternice ale UE, care contribuie cel mai mult la bugetul comunitar, ar putea reclama o putere mai mare de decizie în fixarea direcţiilor viitoare de evoluţie ale Uniunii, consideră analiştii germani.

    Graficul nu include plăţile pentru preaderare. Procentele se referă la bugetul UE pe 2011 şi sunt exprimate ca pondere din venitul naţional brut – VNB (care reflectă veniturile obţinute de unităţile economice naţionale indiferent de locul de desfăşurare a activităţii), nu din PIB (care reflectă rezultatele activităţii economice pe teritoriul ţării). VNB este indicatorul folosit de UE pentru proiectarea contribuţiei totale a fiecărui stat membru la bugetul comunitar.