BusinessMagazin

Tag: coeziune

  • Comisarul Corina Creţu, acuzaţie gravă: Nu mai accept insultele din partea Guvernului României faţă de munca pe care o fac

    Comisarul european spune că a făcut în cazul României eforturi extraordinare, în sensul că a fazat foarte multe proiecte, în valoare de 3 miliarde de euro. „Practic am degrevat bugetul naţional de 3 miliarde de euro, bani care ar fi fost pierduţi”, a spus Corina Creţu, care a subliniat că s-a ajuns astfel la o rată de absorbţie de peste 90%.

    „Pentru perioada 2014 – 2020 facem eforturi supraomeneşti să evităm dezangajările de fonduri. Avem pentru acest an acest risc de pierdere, la începutul anului a fost de 800 de milioane de euro, dar lucrăm cu autorităţile române pentru a minimiza aceste fonduri care sunt pe programul operaţional”, spune comisarul.

    Corina Creţu a subliniat lipsa proiectelor „mature” de infrastructură. „Nu înţeleg această tensiune care s-a creat între mine şi Guvern, spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte. Târgu Mureş-Iaşi este o prioritate a Comisiei Europene, avem nevoie de a completa proiectele de infrastructură care conectează Europa, mai ales Republica Moldova, Moldova, de Europa Centală şi de Est”, a spus Corina Creţu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Surse FT: CE vrea să redirecţioneze fonduri de coeziune de la ţări central şi est-europene

    Controversatele reforme vor fi parte a proiectului de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care urmează să fie prezentat în luna mai, marcând reconfigurarea semnificativă a politicilor de coeziune în valoare de 350 de miliarde de euro.

    Comisia Europeană vrea să pună capăt practicii acordării fondurilor de coeziune doar pe baza cuantumului Produsului Intern Brut, introducând criterii noi, precum rata şomajului în rândul tinerilor, starea educaţiei, situaţia mediului, numărul de imigranţi extracomunitari şi dezvoltarea inovaţiilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din 21 mld. euro, România a atras doar 120 mil. euro de la UE

    Astfel, la jumătatea ce­lui de-al doilea exerciţiu financiar prin care România poa­te primi fonduri nerambursabile de la Uniunea Euro­pea­nă, rata de absorbţie efec­tivă este de numai 0,5% din total.

    „Până în acest moment am pri­mit de la Comisia Euro­pea­nă, prin Politica de Co­e­ziu­ne, circa 120 de mi­lioa­ne de euro ca rambur­sări din fon­du­ri­le eu­ropene alo­cate în pe­rioada 2014-2020“, a spus Mihaela Toader, secretar de stat în Mi­nis­terul Fondurilor Eu­ro­pe­ne.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Emmanuel Macron: Germania a beneficiat de slăbiciunile zonei euro

    Într-un interviu acordat publicaţiei Ouest France, preşedintele francez, un susţinător al proiectului european, a afirmat că Germania a beneficiat de disfuncţionalitatea zonei euro.

    Macron a cerut recent ca zona euro să aibă un singur ministru de finanţe şi un buget comun. Această propunere a fost privită cu scepticism de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, existând suspiciunea că germanii ar urma să plătească datoriile zonei euro. Însă preşedintele francez a afirmat că nu doreşte ca datoriile naţionale să se transforme în datoriile tuturor statelor din zona euro.

    “Nu am reproşat Germaniei că este prea competitivă”, a declarat Macron, în interviul publicat joi. “Dar o parte a competitivităţii germane se datorează disfuncţionalităţilor zonei euro şi slăbiciunilor celorlalte economii”, a adăugat Macron.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: România nu poate utiliza fondurile de coeziune pentru că nu are Master Plan pe Transport

     “România are o mare problemă în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor din exerciţiul bugetar 2014-2020, pentru că până la această oră utilizarea fondurilor de coeziune nu este posibilă pentru că Master Planul pe Transporturi nu a fost încă adoptat, aprobat de CE”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, înainte de plecarea la Consiliul European.

    “Să sperăm că schimbările de la Transporturi vor face mai eficientă această abordare”, a mai spus şeful statului.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, la 16 aprilie, că ministerul de resort a redactat Master Planul pe Transport, care include la acest moment 530 de proiecte, iar documentul va fi lansat în dezbatere publică, procedură la finalul căreia se va cunoaşte exact care sunt proiectele prioritare care pot fi finanţate din fonduri UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,02% în luna aprilie

     Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 6,585 miliarde euro până la 25 aprilie, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 34,27% din alocarea UE, faţă de 34,25% în luna martie (6,580 de miliarde de euro).

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la CE, nivelul a rămas acelaşi ca în luna precedentă: 33,85% (6,504 miliarde de euro).

    Plăţile interne către beneficiari se ridică la 37,91 miliarde de lei (8,55 miliarde de euro), faţă de 33,56 miliarde de lei în martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a încasat într-o singură zi peste 830 de milioane de euro din fonduri structurale şi de coeziune

    „Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    În acest an, Comisia a rambursat ţării noastre peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.

    Rata de absorbţie curentă este în prezent de aproximativ 34%, valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
     

  • Guvernul vrea să cheltuiască cei mai mulţi bani UE pentru transport, mediu, dezvoltare urbană

    Astfel, pentru infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian) Guvernul vrea să cheltuiască aproximativ 5,7 miliarde euro, pentru proiecte de mediu – 3 miliarde euro, pentru eficienţă energetică – 270 milioane euro, pentru programe de angajare a tinerilor şi şomerilor – un miliard euro, pentru programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – 250 milioane euro, în timp ce pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate (în principal pentru programe de integrare a romilor) ar urma să fie cheltuite aproximativ un miliard euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro