Tag: Codul Muncii

  • Noi drepturi pentru salariaţi începând din decembrie 2016

    In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 a fost publicata Legea nr. 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, respectiv, Legea nr. 220 din 17 noiembrie 2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea Nr. 53/2003 – Codul muncii.

    In ceea ce priveste art. 3, alin (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, modificarea consta in schimbarea valorii nominale a unui tichet de masa, care, odata cu intrarea in vigoare in data de 1 decembrie a.c. a Legii nr. 218/2016 de modificare a Legii nr. 142/1998, nu va putea depasi suma de 15 lei la data aplicarii prevederilor legii, aminteste CNIPMMR.

    De asemenea, e reamintit faptul ca respectiva completare adusa art. 139, alin. (1) din Codul Muncii prin Legea nr. 220/2016 vizeaza introducerea zilei de 1 iunie intre zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, acestea fiind, in prezent:

    – 1 si 2 ianuarie;
    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane;
    – prima si a doua zi de Pasti;
    – 1 mai;
    – prima si a doua zi de Rusalii;
    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
    – 1 decembrie;
    – prima si a doua zi de Craciun;
    – doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

    Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

  • Noi drepturi pentru salariaţi începând de la 1 decembrie 2016

    In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 931 a fost publicata Legea nr. 218/2016 pentru modificarea art. 3, alin. (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, respectiv, Legea nr. 220 din 17 noiembrie 2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea Nr. 53/2003 – Codul muncii.

    In ceea ce priveste art. 3, alin (1) din Legea nr. 142 din 8 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa, modificarea consta in schimbarea valorii nominale a unui tichet de masa, care, odata cu intrarea in vigoare in data de 1 decembrie a.c. a Legii nr. 218/2016 de modificare a Legii nr. 142/1998, nu va putea depasi suma de 15 lei la data aplicarii prevederilor legii, aminteste CNIPMMR.

    De asemenea, e reamintit faptul ca respectiva completare adusa art. 139, alin. (1) din Codul Muncii prin Legea nr. 220/2016 vizeaza introducerea zilei de 1 iunie intre zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, acestea fiind, in prezent:

    – 1 si 2 ianuarie;
    – 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane;
    – prima si a doua zi de Pasti;
    – 1 mai;
    – prima si a doua zi de Rusalii;
    – Adormirea Maicii Domnului;

    – 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, cel intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
    – 1 decembrie;
    – prima si a doua zi de Craciun;
    – doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

    Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.

  • Încă o zi liberă pentru români: Klaus Iohannis a promulgat legea prin care 1 iunie devine zi nelucrătoare

    Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea de modificare a Codului Muncii, prin care ziua de 1 iunie – Ziua Copilului, devine zi nelucrătoare.

    Prin promulgarea Legii pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii, ziua de 1 iunie, Ziua Copilului, devine sărbătoare legală.

    Propunerea legislativă a fost susţinută de campania derulată de grupul de iniţiativă format din Itsy Bitsy FM şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, lideri de opinie – Andreea Marin, Virgil Ianţu şi Tily Niculae, parlamentari, specialişti psihologi, asociaţii de părinţi, urmârind să îmbunătăţească relaţia dintre copiii şi părinţii din România, determinându-i pe cei din urmă să petreacă timp de calitate împreună cu cei mici.

    Ziua de 1 iunie – Ziua Copilului – se va adăuga celorlalte sărbători legale: 1 şi 2 ianuarie; 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române; prima şi a doua zi de Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României; 1 Decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun.

    Codul Muncii mai prevede şi două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

  • Incă o zi liberă pentru români. Ce zi a fost declarată nelucrătoare

    Deputaţii au adoptat un proiect de lege prin care data de 1 iunie, Ziua Copilului, este declarată zi liberă nelucrătoare, scrie Mediafax.

    Deputaţii au adoptat cu 237 de voturi ”pentru” modificarea articolului 139 din Codul muncii, în sensul instituirii ca zi liberă, nelucrătoare, a zilei de 1 iunie, sărbătorită ca Ziua Copilului.

    Camera Deputaţilor este for decizional, legea ar urma să fie transmisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incă o zi liberă pentru români. Ce zi a fost declarată nelucrătoare

    Deputaţii au adoptat un proiect de lege prin care data de 1 iunie, Ziua Copilului, este declarată zi liberă nelucrătoare, scrie Mediafax.

    Deputaţii au adoptat cu 237 de voturi ”pentru” modificarea articolului 139 din Codul muncii, în sensul instituirii ca zi liberă, nelucrătoare, a zilei de 1 iunie, sărbătorită ca Ziua Copilului.

    Camera Deputaţilor este for decizional, legea ar urma să fie transmisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru angajaţi. Mai multe zile libere!

    Deputatul Gheorghe Udrişte propune, într-un proiect de lege, că în cazul în care zilele de sărbătoare legală coincid cu cele de weekend, zilele libere să fie acordate în următoarele lucrătoare.

    Udrişte a iniţiat în acest sens o iniţiativă legislativă de modificare a art.139 din Codul Muncii.  „În cazul în care zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, acestea se vor efectuă în următoarea zi lucrătoare”, prevede proiectul.

    „În funcţie de anul calendaristic, nu puţine sunt situaţiile în care un procent semnificativ din zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că cetăţenii nu beneficiază de drepturile lor legale, de prevederea articolului 139 alin. (1). Propunerea legislativă privind completarea art.139 din Codul Muncii are că scop clarificarea cadrului legislativ aflat în vigoare, astfel încât, în cazul în care zilele libere coincid cu zilele de repaus săptămânal, respectiv sâmbătă şi duminică, să fie efectuate în următoarea zi lucrătoare”, a explicat iniţiatorul în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.libertatea.ro

  • Veşti bune pentru angajaţi. Mai multe zile libere!

    Deputatul Gheorghe Udrişte propune, într-un proiect de lege, că în cazul în care zilele de sărbătoare legală coincid cu cele de weekend, zilele libere să fie acordate în următoarele lucrătoare.

    Udrişte a iniţiat în acest sens o iniţiativă legislativă de modificare a art.139 din Codul Muncii.  „În cazul în care zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, acestea se vor efectuă în următoarea zi lucrătoare”, prevede proiectul.

    „În funcţie de anul calendaristic, nu puţine sunt situaţiile în care un procent semnificativ din zilele de sărbătoare legală coincid cu zilele de repaus săptămânal, astfel că cetăţenii nu beneficiază de drepturile lor legale, de prevederea articolului 139 alin. (1). Propunerea legislativă privind completarea art.139 din Codul Muncii are că scop clarificarea cadrului legislativ aflat în vigoare, astfel încât, în cazul în care zilele libere coincid cu zilele de repaus săptămânal, respectiv sâmbătă şi duminică, să fie efectuate în următoarea zi lucrătoare”, a explicat iniţiatorul în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.libertatea.ro

  • Camere de comerţ: Modificările Codului Muncii ar duce la scăderi de investiţii şi locuri de muncă

    “Proiectul de modificare a Codului Muncii, aflat în prezent în procedura de legiferare la Camera Deputaţilor, reduce drastic flexibilitatea condiţiilor de muncă, conducând la scăderea competitivităţii companiilor şi a României. Din punctul nostru de vedere, în cazul adoptării lor, acestea nu numai că nu vor aduce beneficii economiei României, ci o vor pune în pericol, cu riscul închiderii unor companii, renunţării la investiţii planificate şi, ca o consecinţă, cel al desfiinţării unui număr semnificativ de locuri de muncă şi al creşterii şomajului”, arată cele două asociaţii, într-un comunicat.

    Cadrul actual, în vigoare din 2011, a fost bine primit de mediul privat şi a condus la o creştere a numărului de locuri de muncă şi o scădere a şomajului, la o creştere economică pozitivă, o creştere a salariului minim şi mediu şi o scădere a conflictelor de muncă, reprezentând de asemenea o garanţie a stabilităţii pieţei muncii şi, în consecinţă, a competitivităţii actuale a economiei româneşti, potrivit sursei citate.

    “Revenirea la un cadru legislativ mai rigid decât cel din anul 2011 este o măsură profund inadaptată realităţilor actuale ale economiei şi pieţei muncii. Un exemplu în acest sens este propunerea de reintroducere a contractului colectiv de muncă la nivel naţional, care ar putea duce în fapt, la existenţa a două reglementări paralele distincte aplicabile la nivel naţional (Codul Muncii şi CCM Naţional). O astfel de propunere este inacceptabilă în contextul în care dubla reglementare din trecut a creat o serie nesfârşită de probleme de interpretare şi aplicare şi dezbateri inutile”, conform comunicatului.

    Reprezentanţii AHK România au declarat că noul CCM nu este de natură să atragă investiţii şi să creeze noi locuri de muncă, apreciind că negocierea la nivel de unitate este şi trebuie să rămână cel mai important şi efectiv instrument de stabilire a unor condiţii de muncă adaptate la situaţia concretă.

    “Ne dorim o şansă la dialog real pe marginea Codului muncii – impactul acestuia asupra atractivităţii României şi a competitivităţii companiilor este esenţial. Experţii noştri au elaborat o serie de propuneri concrete pentru ameliorarea competitivităţii României. Acest proiect de lege este un pas înapoi. Un pas înapoi care ar putea costa numeroase locuri de muncă în industrie şi servicii”, susţin reprezentanţii CCIFER.

    Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România a criticat şi cu alte ocazii propunerile de modificare a Codului Muncii şi a anunţat în septembrie că a transmis Camerei Deputaţilor o serie de recomandări în acest sens.

    CCIFER şi AHK România grupează în prezent peste 1.000 de companii franceze, germane şi române, cu aproximativ 350.000 de angajaţi.

  • Modificările aduse Codului muncii privind salariatul temporar şi concediul sunt constituţionale

    CC a respins astfel o sesizare formulată de grupul parlamentar PNL după ce o serie de modificări au fost aduse Codului muncii.

    Proiectul de lege adoptat recent de Camera Deputaţilor stabileşte introducerea la articolul 92 a două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins: “(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. (4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului”.

    Modificările de la articolul 145, la care s-a făcut referire în sesizarea PNL, stabilesc la alineatul (2) că “durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile”, iar, la alineatul (4), că “la stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată”.

    “Adoptarea acestei legi aduce mari prejudicii, deoarece prin intrarea ei în vigoare se va ajunge la concedierea şi trimiterea în şomaj a unui număr de aproximativ 100.000 salariaţi, reducerea majoră a şansei primului job pentru tineri, pierderi importante la bugetul de stat, de aproximativ 132 milioane de euro anual – provenite din necolectarea de taxe şi impozite şi evaziune fiscală rezultată din munca la negru, dar şi creşterea cu peste 36 de milioane de euro anual a cheltuielilor suplimentare din bugetul asigurărilor sociale, prin scoaterea de pe piaţa muncii a zeci de mii de angajaţi şi lipsirea acestora de accesul la contracte de muncă temporară, până la găsirea unui post permanent”, a precizat purtătorul de cuvânt al grupului PNL, Cristina Pocora, într-un comunicat de presă.

    Deputatul PNL a mai susţinut că “legea încalcă dispoziţiile art. 148 din Constituţia României, prin netranspunerea corectă a Directivei 2008/104/CE”. “Forma legii nu ţine cont de specificul activităţii societăţilor de muncă temporară care pun la dispoziţie personal nu doar în România, ci şi în afara României, prin detaşare, creându-se, prin utilizarea noţiunii de salariu în loc de remuneraţie sau venit, toate premisele distrugerii a peste 100.000 de locuri de muncă, a aproximativ 300 de societăţi de munca temporară şi, în ultimă instanţă, a unui sector de activitate”.

    Pocora este de părere că legea ar încălca dreptul de proprietate al angajatorului, garantat de Constituţie, “deoarece prin noul text remuneraţia aferentă zilelor de concediu de odihnă nu se mai acordă în concordanţă cu munca prestată şi indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic, angajaţii ar avea drept la concediu de odihnă întreg, cu plata întreagă a zilelor de concediu”.

    “De asemenea, angajatorul este obligat prin noua reglementare să plătească drepturile salariale, în perioada de incapacitate temporară de muncă sau concediu de maternitate, risc maternal sau pentru îngrijirea copilului bolnav al angajatului, deşi acesta nu prestează activitate productivă şi ca atare nu poate beneficia de drepturi salariale rezultate direct din această perioadă”, a mai spus Pocora, adăugând că, în acest fel, angajatorul ar suferi o pierdere patrimonială, “întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă”.

    Purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar al PNL a afirmat şi că prin prevederile menţionate “se creează şi o situaţie discriminatorie, şi anume, angajaţii trebuie să aibă dreptul egal la concediu de odihnă în raport cu activitatea prestată de aceştia în anul calendaristic”. “La activitate prestată egală, concediu de odihnă egal. Ori prin textul de lege se creează un  tratament diferit în sensul că indiferent de perioada de muncă prestată în anul calendaristic anterior angajaţii ar avea drept egal de concediu de odihnă”, continuă sursa citată.

    “Având în vedere cele menţionate mai sus, Grupul parlamentar al PNL a solicitat Curţii Constituţionale să constate că prevederile alineatelor (3) şi (4) ale art. 92, dar şi prevederile alin (2) şi (4) ale art. 145 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii (PL-x nr. 189/2014), sunt neconstituţionale”, se menţionează în comunicat.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 53/2003 Codul muncii, având ca iniţiatori 60 de deputaţi şi senatori PSD, a fost respinsă în aprilie de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, şi a fost adoptată de Camera Deputaţilor, forul legislativ decizional, în 3 decembrie.

  • BNS: Codul muncii ar putea fi modificat prin iniţiativă cetăţenească. Proiectul, înregistrat la Senat

    BNS a anunţat, joi, că iniţiativă legislativă cetăţenească a fost înregistrată la Senat de către un comitet alcătuit din reprezentanţi ai confederaţiei sindicale.

    “Proiectul depus de BNS are şanse să devină lege şi să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile şi interesele lucrătorilor şi pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere şi în opoziţie nu au reuşit să îl clintească şi să îl pună în acord cu normele europene şi internaţionale”, arată BNS într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit BNS, au fost parcurşi toţi paşii legali pentru înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti, trecând prin etapa de constituire a Comitetului, prin elaborarea proiectului, obţinerea avizului din partea Consilului Legislativ, publicarea proiectului în Monitorul Oficial şi strângerea semnăturilor.

    Conform prevederilor legale, iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este ca în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

    “Proiectul de modificare a Codului Muncii a strâns 150.000 de semnături, fiind susţinut de lucrători afiliaţi la BNS şi la alte confederaţii, de familiile lucrătorilor, de angajaţi care nu sunt membri de sindicat, de pensionari şi de generaţia tânără deopotrivă. Paşii au fost parcuşi şi condiţiile minime au fost îndeplinite, iar calea firească a proiectului de lege duce către dezbaterea sa în Parlament. Cel mai probabil, acest proiect va fi aprobat, ţinând cont de faptul că a fost elaborat de o echipă coordonată de reputatul prof. dr. Alexandru Athanasiu, ţinând cont de faptul are în spate o expertiză tehnică de excepţie şi ţinând cont de faptul că pune Codul Muncii în acord cu Constituţia, cu Convenţiile OIM ratificate de România şi cu alte norme şi normative europene/internaţionale”, se mai arată în comunicat.

    Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat joi, pentru MEDIAFAX, că s-a recurs la această modalitate pentru schimbarea Codului muncii după ce sindicaliştii au constatat că nu există niciun interes politic şi niciun demers pentru modificarea actualei legislaţii a muncii, deşi s-au semnalat multe nereguli.

    Liderul sindical a mai spus că BNS a finalizat alte două proiecte de modificare a Legii contractelor colective de muncă şi a Legii conflictelor de muncă, ele urmând să fie puse la dispoziţia Parlamentului.

    “Una din principalele consecinţe ale dereglementărilor a dus la scăderea dramatică a numărului de salariaţi acoperiţi prin negocieri colecctive, concomitent cu creşterea numărului de salariaţi remuneraţi cu salariul minim pe economie şi un pic peste minim, la care se adaugă scăderea fondului total de salarii din economia României ca pondere în PIB”, a spus Costin.

    El a precizat că, în perioada imediat următoare, reprezentanţii BNS vor începe consultări cu liderii grupurilor parlamentare, cărora le vor furniza informaţii şi le vor pune la dispoziţie argumente documentate.

    BNS a amintit că actualul Cod a fost adoptat de către “Parlamentul cu coloratură majoritar portocalie”, în ciuda faptului că lucrătorii români cereau din stradă respingerea sa, protestând la nivel naţional vreme de aproape trei luni. Mai mult, mişcarea sindicală internaţională şi Organizaţia Mondială a Muncii au dat dreptate părţii sindicale, cerând respingerea proiectului pentru încălcări grave ale normelor europene şi internaţionale în materie de muncă.

    Proiectul de modificare a Codului muncii a fost finalizat şi prezentat public în 2012, fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei, care vizează, printre altele, contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă.

    BNS susţine că documentul elaborat de o echipă de experţi, coordonată de Alexandru Athanasiu, urmăreşte să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator.

    Iniţiatorii proiectului de modificare a Codului muncii doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, dar şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

    “Obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, fiind stabilite, pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d).”, se arată în proiectul de modificare propus de BNS.

    Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase.

    Potrivit lui Athanasiu, se solicită şi modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective, precizând că această perioadă a fost redusă de la nouă luni, iar în Franţa este de un an.

    “Dacă în 45 de zile firma nu îşi revine, nu mai este obligată să îi angajeze pe foştii angajaţi. În 45 de zile, o firmă care a avut probleme serioase nu are cum să-şi reia activitatea”, arăta Athanasiu, la prezentarea proiectului.

    Proiectul de modificare vizează şi prevederile privind munca prin agent de muncă temporară. Astfel, se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară, stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată, dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă saun una similară cu cea a salariatului temporar.

    Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Se doreşte, de asemenea, modificarea prevederilor ce privesc dialogul social, în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor, precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului.

    Proiectul de modificarea al Codului muncii include şi schimbări ale jurisdicţiei muncii, în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese, dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de dreptueri prin împăcarea părţilor.

    Tot în modificările jurisdicţiei muncii se propune introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.

    Din mai 2011 şi până în prezent nu s-au adus corecţii majore Codului Muncii, în ciuda faptului că au existat numeroase întâlniri şi negocieri între cele trei părţi, respectiv sindicate, patronate şi Guvern şi în ciuda faptului că s-au schimbat polii de putere politică şi exista un acord scris care făcea o prioritate din modificarea Codului Muncii.