Tag: Coca-Cola

  • Mai aproape de metrou şi mall: eMag ia în calcul mutarea birourilor din Swan în Globalworth Square

    eMag discută cu Globalworth închirierea a 10.000 mp de birouri în proiectul Globalworth Square din proximitatea Barbu Văcărescu, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Odată cu mutarea, eMag părăseşte astfel proiectul Swan din Pipera Nord unde are 20.000 mp de birouri contractate. Acesta ar fi cel mai mare contract de relocare din acest an, dar şi unul care vizează reducerea spaţiului de lucru având în vedere trendul de mod de lucru hibrid, atât de acasă cât şi de la birou. Mai mult, eMag pleacă dintr-o zonă care nu are metrou dar este deservită de un transport cu mini-autocare, spre una cu metrou şi care are şi mallul Promenada în proximitate.

    În Globalworth Square şi-au mutat birourile cu un an în urmă compania de curierat Sameday, deţinută în proporţie de 80% de eMag, care a închiriat în februarie 2022 o suprafaţă de circa 4360 mp în clădirea Globalworth Square, pentru o perioadă de 5 ani.

    Clădirea face parte din Globalworth District, în partea de nord a Capitalei. Globalworth Square are o suprafaţă închiriabilă totală de 29.000 mp, repartizată pe 3 nivele subterane, parter şi 15 etaje superioare, plus 1 nivel tech, cu un plan tipic de 2.130 mp.

    Tot din Pipera Nord ia în calcul să mute birourile şi Coca-Cola HBC, cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor răcoritoare. Compania analizează relocarea birourilor sale din Global City Business Park, deţinută de grecii de la Global Finance, în clădirea Globalworth Campus, potrivit datelor din piaţa imobiliară.

    Coca-Cola HBC are închiriat în Global City circa 6.000 mp de birouri, iar suprafaţa pe care ar putea să o contracteze în Globalworth Campus ar fi una similară, potrivit surselor citate. Reprezentanţii Coca-Cola HBC nu au oferit niciun comentariu pe această temă.

     

     

     

  • Povestea grecului care face zeci de milioane de euro din vânzarea resursei din care România deţine 60% din rezerva totală a Europei. Cu toate acestea, românii o ignoră

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere.

    Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.


    Carte de vizită:

    Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

     Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

     În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.


    CITITI AICI MATERILAUL INTEGRAL

  • Creatorul de branduri

    Îşi spune „făuritor de branduri”. A creat Dorna, LaDorna şi Aqua Carpatica. A bătut palma cu Coca-Cola, Lactalis şi PepsiCo. Este un creator de branduri cu ambiţia de a-şi duce mărcile pe o piaţă globală, dar şi cu speranţa că învinge timpul. „Noi suntem trecători, Aqua Carpatica va rămâne.”

    Jean Valvis are 68 de ani, iar în 2008, după ce a vândut producătorul de lactate LaDorna către gigantul francez Lactalis, al doilea exit semnat de el după ce în 2002 vânduse brandul de ape minerale Dorna către Coca-Cola, le-a făcut o promisiune fiilor săi. „E o promisiune sacră între mine şi fiii mei că nu voi mai face exit nici din Aqua Carpatica, nici din vinuri”. Promisiunea pe de o parte şi crezul său pe de altă parte.

    Crezul că a descoperit cea mai pură apă minerală din lume, că Aqua Carpatica poate deveni un brand global, că România este patria apelor minerale. A construit Dorna cu gândul  la o piaţă mai mare decât cea locală şi a vândut către Coca-Cola în 2002 cu acelaşi gând. „Eram tânăr atunci, a fost o înţelegere verbală (cea legată de extinderea peste hotare – n. red). Poate dacă se ţineau de cuvânt nu aş mai fi vrut atât de tare să revin”, spune Valvis, care admite că din acel acord, semnat când avea 48 de ani, a învăţat multe.

    Doi ani au durat atunci negocierile cu Coca-Cola, doi ani şi acum discuţiile cu PepsiCo. „În mai 2020, cu nesiguranţa pandemiei, am pornit de la o bună propunere a unui grup internaţional şi am avut de la început două condiţii: să ia un pachet minoritar şi să considere Aqua Carpatica ca pe un Rolls-Royce al portofoliului lor. Totul s-a făcut într-un mod profesionist chiar dacă ei au avut mai multe centre de decizii.” La cele două exituri anterioare a fost mai simplu. Valvis a negociat direct cu un CEO sau cu un antreprenor, însă acum echipe întregi de avocaţi, consultanţi, manageri s-au aşezat la masă sau în şedinţe online pentru a închide un acord de vânzare către PepsiCo a 20% din acţiunile Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica. „A fost cea mai lungă şi cea mai dificilă negociere. Mulţumesc conducerii PepsiCo Europa. Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici (CEO al Pepsi Europa – n. red) nu ştiu dacă aş fi avut răbdarea să negociez doi ani.” Marţi, 2 august, Valvis-Holding şi grupul Pepsi au anunţat oficial semnarea unui acord strategic care îi deschide brandului Aqua Carpatica graniţele lumii. „Devenim ambasadorii economici ai României”, spune antreprenorul care merge pe drumul său fără să mai aştepte. „Prin acest proiect eu nu mai aştept nimic, ci materializez singur o idee pe care o tot repet de mai mulţi ani. România are o caracteristică ce o deosebeşte într-un mod competitiv de toate celelalte ţări din lume: România este patria apelor minerale. Acesta este atuul nostru naţional incontestabil. Iar astăzi avem o multinaţională dispusă să lupte împreună cu mine, avem o altă forţă.”

    Pentru Valvis, România este patria apelor minerale şi acesta e brandul pe care se poate construi la fel cum Elveţia este patria ceasurilor de lux, Franţa a vinurilor sau Scoţia a whisky-ului. Nu este prima dată când o spune. De mai bine de un deceniu vorbeşte despre puritatea izvoarelor de ape minerale din Carpaţi, despre calitatea apei, despre importanţa unui produs care reprezintă 70% din corpul nostru. „Eu nu vând maşini, vând apă naturală, cea mai importantă substanţă a vieţii. Nu propun niciodată un produs care nu-mi place mie. Vreau să le dau şi celorlalţi posibilitatea să consume ce consum eu, la aceeaşi calitate, utilitate şi frumuseţe. Meseria mea, de făuritor de branduri, înseamnă să stabileşti o relaţie de încredere cu cel care consumă brandul.” Despre încredere vorbeşte şi în noua relaţie cu partenerul său – Pepsi. „Pentru noi este un moment extraordinar pentru că vine o multinaţională, are încredere în colectivul nostru, a demonstrat această încredere prin acceptarea statutului de acţionar minoritar.” Jean Valvis a dezvoltat mereu cu ajutorul unui grup de acţionari minoritari.


    Carte de vizită:

    Omul de afaceri s-a născut la Atena şi are cetăţenie elveţiană şi greacă;

     Este absolvent al Facultăţii de arhitectură din cadrul Universităţii Politehnice din Atena, dar şi al Universităţii Sorbona din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul;

    Ž A profesat ca arhitect aproape 10 ani, iar apoi a fost inginer consultant pentru diverse studii de fezabilitate, rol din care a călătorit în 1993 în România, la Bucureşti, pentru a realiza  un studiu de fezabilitate în industria alimentară – aşa a identificat oportunitatea unei afaceri în domeniul apelor minerale;

     În afară de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, s-a implicat recent şi în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.


    Mereu a avut în preajmă acţionari români, nu a fost niciodată singur într-un business. „Pentru mine, să respect minoritarii nu este dificil, fac asta de 30 de ani.” Şi astăzi, un pachet de 14% din acţiunile grupului care deţine Aqua Carpatica este controlat de un grup de acţionari minoritari. „Am colaboratori de 30 de ani care înainte de tranzacţia cu Pepsi deţineau 18% din companie. Acum participaţia lor s-a diluat cu 20%.” Stelian Chiforescu este unul dintre românii care i-au fost parteneri lui Jean Valvis în dezvoltarea afacerilor locale, iar după dispariţia lui, în mai 2020, Elena şi Adrian Chiforescu, alături de mama lor au devenit acţionari în grupul care deţine şi Aqua Carpatica. „Familia Chiforescu m-a susţinut moral în unul dintre cele trei momente grele din timpul negocierilor cu Pepsi”, povesteşte Valvis, care adaugă că în al doilea moment greu a redactat o scrisoare către conducerea Pepsi „într-o engleză diplomatică” beneficiind de sprijinul fiului său, Christos. „Al treilea moment a fost legat de o chestiune comercială, care s-a rezolvat într-un mod constructiv.” Admite că negocierile nu au fost uşoare. Complexitatea acordului vine în primul rând din faptul că Valvis va rămâne acţionar majoritar, nu face exitul cum s-a întâmplat la celelalte două tranzacţii anterioare, cu Coca-Cola şi Lactalis, astfel că s-au pus pe masă strategii de dezvoltare, bugete, planuri de marketing, idei şi pieţe care se pot dezvolta, structuri de conducere şi de decizie pentru Aqua Carpatica. „În 2024 vom construi o nouă fabrică tot la Vatra Dornei. Pornim exporturile către Arabia Saudită, Grecia şi Marea Britanie, vom dezvolta acolo noi capacităţi comerciale. Cu ajutorul PepsiCo intrăm în Polonia şi SUA, întâi în nord-estul Statelor Unite, vizăm acolo trei state, dar urmează foarte multe ţări. Vom angaja o echipă pentru departamentul de export”, îşi descrie Valvis viziunea, menţionând şi cifrele. Noua fabrică presupune o investiţie de 10-15 milioane de euro, în funcţie de capacitatea instalată, exporturile vor creşte de la o pondere de 6-7% în prezent la 33-35% în cinci ani, iar producţia locală pentru Aqua Carpatica poate ajunge la un miliard de litri. În prezent, vânzările Aqua Carpatica se ridică la 400 de milioane de litri anual, iar brandul românesc este deja prezent pe 16 pieţe externe. În prezent, exportul de ape minerale al României este nesemnificativ, sub 5%, consumul intern creşte de la an la an. La momentul exitului din afacerea Dorna, în 2002, piaţa de ape minerale era la un nivel de 800-850 de milioane de litri, iar Dorna realiza vânzări de 80 de milioane de sticle pe an, potrivit datelor de la acea vreme. În prezent, piaţa a crescut la peste 2,2 miliarde de litri (tot segmentul de apă îmbuteliată – n.red.), ceea ce înseamnă că fiecare român a consumat în 2021 circa 116 litri de apă. „Dacă ne unim cu toţii, toţi competitorii din producţia apelor minerale, România devine o forţă la nivel mondial.”

    Piaţa apelor minerale este un sector unde brandurile româneşti au cele mai mari vânzări, România având tradiţie în extracţia apelor minerale. Branduri precum Borsec, Aqua Carpatica şi Dorna sunt printre cele mai vândute din sectorul apelor minerale. Ca pondere, piaţa apelor îmbuteliate este pe primul loc în topul băuturilor nonalcoolice, iar pe întreaga categorie de băuturi răcoritoare  consumul ajunge la circa 210 litri per capita, conform calculelor ZF pe baza datelor Euromonitor. Dacă România bea 2,2 miliarde de litri de ape minerale pe an, Germania bea 14,7 miliarde de litri anual, iar Italia bea 210 litri pe cap de locuitor. Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Carpathian Springs are un număr mediu de 308 angajaţi. În şase ani, cifra de afaceri a companiei s-a dublat. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile”. Nu a lăsat nimic la voia întâmplării şi este clar că forţa din HoReCa a unei multinaţionale de talia Pepsi îl poate ajuta să îşi îndeplinească obiectivele. „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni”, spunea în 2009 Jean Valvis, arătând încă de atunci că nu are de gând să se oprească.

    Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europa şi Jean Valvis, fondator al Aqua Carpatica, privesc cu încredere spre dezvoltarea brandului românesc pe plan local, dar şi la nivel global.


    „Aveţi 68 de ani, când va opriţi?“

    „Nu mă opresc, cât sunt încă atât de creativ, nu mă opresc. Iar acum sunt înconjurat de patru tineri (Christos şi Stefanos Valvis şi Elena şi Adrian Chiforescu – n. red), care vin cu idei proaspete care mă ţin tânăr, mă obligă să rămân deschis, flexibil, să nu fiu formalist. Eu sunt mentorul lor, sunt profesorul lor, dar ei mă provoacă”. În familie, cei doi fii mai mari ai lui Jean Valvis, Christos şi Stefanos, şi-au împărţit rolurile în holdingul creat de tatăl lor. „Christos este consultantul meu numărul unu, toate produsele noi trec pe la el. El a condus proiectele de produse noi, este un inginer care se pricepe şi la partea de ingrediente, la tendinţele mondiale pentru ingrediente sănătoase. Stefanos a preluat tot ce ţine de exportul vinurilor.” Şcoliţi în străinătate, dar întorşi în România, cei doi îl însoţesc pe tatăl lor la o serie de evenimente, dar nu ies în faţă, nu sunt în lumina reflectoarelor şi poate nici nu îşi doresc. Sunt implicaţi în business, în decizii, dar se ghidează după un standard înalt. „Dacă nu triplăm ce am primit de la tine, nu suntem buni”, zice Valvis că îi spune mereu Stefanos. „E vorba lor, nu îmi aparţine.”

    Deşi nu are nicio intenţie să se retragă din business, Valvis spune că unul dintre motivele care l-au dus la masa negocierilor cu Pepsi este chiar ideea de a lăsa Aqua Carpatica pe mâini bune: „Era obligaţia mea să garantez condiţiile de continuitate pentru Aqua Carpatica atunci când eu nu voi mai fi. Mă bucur că trec de la un model antreprenorial unde există un singur dirijor de orchestră, către un model de corporaţie, o structură instituţionalizată, modernă. Şi colectivul Aqua Carpatica avea nevoie de un model mai sistematizat, mai previzibil”.  Planurile pentru dezvoltarea Aqua Carpatica sunt creionate, e unul dintre argumentele cu care a mers la discuţiile cu Pepsi: produse noi, inovaţii, apele cu arome, categorii noi pentru piaţa locală şi pentru export. Puterea brandului. În spatele lui el ştie cel mai bine ce se află. Miza nu mai este doar industria globală a apelor minerale pentru care pregăteşte şi apele cu arome, dar şi noi ambalaje şi produse. Încă de anul trecut a făcut pasul spre o categorie de graniţă între zona de ape şi piaţa berii, a lansat brandul Wet, primul hard seltzer fabricat în România după o reţetă proprie. Principalul său diferenţiator este că Wet este produs cu apă minerală naturală din sursa AQUA, cu arome naturale discrete, nu dulci şi conţinut moderat de alcool (4,5%). „Este un produs care merge foarte bine în SUA”, spune Valvis, care şi în urmă cu 20 de ani s-a dus la negocierile cu Coca-Cola Hellenic Bottling Company, unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai brandului american, cu o sticlă de Meridor, sortiment de apă minerală cu măr, dezvoltat în cadrul Dorna Apemin. Coca-Cola a fost până la urmă interesată doar de apa minerală, în timp ce sucul Meridor nu se mai produce. În august 2022, după ce a bătut palma cu PepsiCo pentru 20% din Aqua Carpatica, Valvis explică de ce acordul este foarte bun pentru Pepsi, un grup cu vânzări de peste 70 de miliarde de euro anual, cu un portofoliu de mărci ce cuprinde Lay’s, Doritos, Cheetos, Gatorade, Pepsi-Cola, Mountain Dew, Quaker sau SodaStream, dar nu are un brand de talie mondială din zona apelor minerale naturale. „Acordul e bun pentru PepsiCo pentru că îi ajută să dispună de oferta premium în domeniul apelor minerale naturale. E bun pentru imaginea României pentru că brandul va ajunge peste tot în lume. E bun pentru colectivul Aqua Carpatica pentru că arată că ce am început acolo poate fi dus mai departe, pentru că beneficiază de încredrea Pepsi. E bun pentru consumatorii din toată lumea pentru  că pot să guste o apă naturală. E bun şi pentru Ministerul Finanţelor pentru că creşte veniturile din tot ceea ce obţine de la noi.” E bun şi pentru ambiţia lui Jean Valvis de a construi ceva care să depăşească graniţele lumii şi pleacă de la o evaluare a Aqua Carpatica ce „a fost satisfăcătoare pentru ambele părţi în sistemul european”. E singura declaraţie pe care o face în legătură cu preţul primit de el şi de acţionarii minoritari pentru 20% din Carpathian Springs.            


    Nu am nici avion, nici iaht şi sunt vaccinat împotriva imobiliarelor.


    Bucovinean prin adopţie, aşa se declară, Valvis vorbeşte mereu despre România, despre export, despre branduri româneşti care pot să treacă graniţele ţării. „Devenim ambasadorii economici ai României”, afirmă cu încredere, convins că de data aceasta va reuşi să îşi ducă brandul pe marile pieţele ale lumii. Ambiţia lui este piaţa globală şi a fost de la început. Dorna (azi la Coca-Cola) este un brand românesc care a ieşit timid în Repulica Moldova şi cam atât. LaDorna (azi la grupul francez Lactalis) este un alt brand românesc despre care nu sunt informaţii că ar fi ajuns pe multe pieţe externe după preluarea de către francezi. Aqua Carpatica a ajuns pe 16 pieţe internaţionale sub umbrela Valvis-Holding. Cu ajutorul PepsiCo, Valvis speră într-un alt destin. Un simplu exerciţiu de imaginaţie ne duce de la o piaţă de sub un miliard de euro anual la o piaţă globală de peste 150 de miliarde de euro în fiecare an şi cu potenţial mare de creştere în continuare. Realitatea ne arată că România exportă produse alimentare şi băuturi de 2,1 mld. euro şi importă de 6,8 miliarde de euro. Deficit anual de 4,7 miliarde de euro. Şi tot creşte. Cum ar fi balanţa comercială a României cu mai multe mărci româneşti regionale, dacă nu chiar globale?

    Mulţi antreprenori români şi-au vândut brandurile create de la zero după Revoluţie şi cu speranţa unei dezvoltări internaţionale. În industria alimentară şi a băuturilor nu s-a întâmplat. Poate o multinaţională să facă „o casă bună” cu un antreprenor şi să aşeze împreună România pe harta mondială? „Cele mai inspirate decizii sunt cele care vor veni.”

    Pagină realizată de Alexandra Matei în urma interviului acordat de Jean Valvis lui Cristian Hostiuc în emisiunea de business ZF Live.


    Cele cinci motive pentru care acordul între AQUA Carpatica şi Pepsi are un impact pozitiv:

    E bine pentru brandul Aqua Carpatica;

    E bine pentru imaginea ţării, la nivel internaţional;

    ŽE bine pentru PepsiCo, oferind o apă premium peste tot;

    E bine pentru finanţele statului român;

    E bine pentru România: Patria Apelor Minerale;

    ‘E bine pentru Colectivul AQUA din România, UK şi Statele Unite;

    ’E bine pentru toţi consumatorii din lume.

    Sursa: pagina de Facebook a lui Yannis Jean Valvis


    Mereu pe plus

    Evoluţia cifrei de afaceri, profitului şi numărului de angajaţi ai Carpathian Springs în ultimii cinci ani

    Carpathian Springs, compania care produce brandul Aqua Carpatica, a avut în 2021 o cifră de afaceri de 333 mil. lei (68 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de 2020 şi o marjă de profit net de 14%, după un rezultat de 47 mil. lei, arată datele de la mfinante.ro. Businessul generat de Aqua Carpatica trebuie privit însă la nivel consolidat, alături de firma de distribuţie, nivel care în 2021 ajunge la peste 90 mil. euro după cum spune Jean Valvis, citat de ZF. Legat de distribuţie, antreprenorul spune că producţia de vin – Domeniile Sâmbureşti – nu intră în acordul semnat cu Pepsi, dar că „la nivel de distribuţie este prevăzut şi acceptat comercial ca Pepsi să preia şi vinurile“.


    Cinci întrebări, cinci răspunsuri

     

    Ce ştie Jean Valvis şi alţi antreprenori nu?

    „Nu este ceva legat de cunoştinţe, este ceva legat de pasiunea pe care o am. Foarte multă lume, după primele două tranzacţii, s-a întrebat când voi vinde şi Aqua Carpatica. Dar eu nu fac un produs pentru a-l vinde. Când fac un produs, mă gândesc să fie cât mai bun pentru consumator. Trebuie să-mi placă şi mie, iar asta nu e un lucru uşor. Este un proces creativ, la care mă dedic cu tot sufletul şi în care încerc să-mi depăşesc imaginaţia – atât din punct de vedere estetic, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul, utilitatea şi elementul diferenţiator. Am o pasiune nemăsurată în ceea ce fac. Sunt mulţi antreprenori care fac la fel în România şi pe care îi admir. E nevoie şi de puţin noroc.

    De ce nu a investit în imobiliare, domeniu „vedetă” printre antreprenori?

    „Sunt un creator de brand. Aş dori să fiu mai mult un businessman, un finanţist, care simte tendinţele mai bine. Sunt însă vaccinat împotriva imobiliarelor. Sunt arhitect inginer de origine. Nu ştiu să trăiesc aşa. De aceea nu am nici avion, nici iaht, nici vilă în Franţa sau Grecia. Nu ştiu să trăiesc aşa.”

    De ce consideră că România are un avantaj unic în industria mondială a apelor minerale?

    „Când am anunţat în România că s-a găsit singurul izvor din lume fără nitraţi, nici măcar compatrioţii români nu au crezut. Au crezut că este un mecanism de marketing. Este un fenomen unic la Carpaţii noştri. Chiar dacă mergem în Amazon, unde nu există prezenţa umană sau în Siberia, apar nitraţii. Cum se face că în subsolul Carpaţilor nitraţii sunt nedetectabili? Este un mister care încă se încearcă a fi explicat. Avem o apă extrem de pură. Succesul acestei ape stă în faptul că este extrem de gustoasă. E o dependenţă, este ceva pur, este plăcut. Acum beau de două – trei ori mai multă apă.”

    Dacă nu ar fi fost Silviu Popovici (CEO al PepsiCo Europa) la PepsiCo, el fiind un bucovinean, locul de origine al Aqua Carpatica, ar fi făcut deal-ul?

    „Domnul Popovici a fost un catalizator. A fost foarte important la un proces complex de negociere. Faptul că el are această origine, că îi place, că este sucevean a contat foarte mult. Era un context de negociere, unde exista o diferenţă importantă între celelalte două deal-uri şi acesta. La celelalte, era pe principiul: câţi bani, garanţiile şi încheiam deal-ul. Erau relativ simple ca structură pentru că făceam un exit. Acum, diferenţa este că rămân tot eu preşedinte. Tot eu trebuie să fac lucrurile să meargă, să îmi realizez ambiţia de a deveni un brand global. Deal-ul a fost complex, nu a fost uşor, dar a contat voinţa domnului Popovici.

    Ce alt brand ar vrea să creeze?

    „Un brand în agricultură. Aş vrea să creez un brand de cereale bio, pe care deja l-am negociat din 2008. În afară de asta, nu mai vreau să creez alte branduri, vreau să fac lucrurile să meargă într-un mod instituţionalizat.”



    În vara lui 2002, Jean Valvis semna prima tranzacţie importantă prin vânzarea apelor Dorna către Coca-Cola.

     

    În aprilie 2008, la şase ani după ce a semnat cu Coca-Cola, Valvis a anunţat o nouă tranzacţie, de două ori mai mare. Cumpărătorul a fost, din nou, tot un gigant internaţional – grupul francez Lactalis. Şi, ca un adevărat antreprenor în serie, imediat după ce a vândut LaDorna către francezii de la Lactalis, Valvis a declarat că are deja noi proiecte.

    În 2010, brandul Aqua Carpatica era deja pe piaţă.

    În august 2022, gigantul Pepsi preia un pachet minoritar din acţiunile Aqua Carpatica.


    Cine este românul cu care a bătut palma Jean Valvis pentru AQUA Carpatica?

    „Fără voinţa strategică a lui Silviu Popovici”, aşa cum spunea Jean Valvis la momentul anunţării vânzării a 20% din acţiunile Aqua Carpatica către PepsiCo, tranzacţia aceasta nu s-ar fi realizat. Cunoscut drept cel mai puternic român din grupul PepsiCo, prin prisma funcţiei de CEO al companiei în Europa, Silviu Popovici conduce, de aproximativ trei ani, un business cu o valoare aproximativă de 11 miliarde de dolari. Cum a ajuns aici?

    Silviu Popovici consideră că managementul nu are naţionalitate şi că „totul se reduce la rezultate şi la modul cum au fost obţinute acestea. Un manager bun găseşte calea de îndeplinire a obiectivului, cel slab scuza pentru care nu l-a atins. Orice problemă este o oportunitate dacă ai mintea deschisă şi dorinţa de-a o depăşi”, spunea el în unul dintre primele interviuri acordate Business MAGAZIN, în 2013. Povestea sa era, încă de atunci, definitorie pentru evoluţia multor manageri români plecaţi peste hotare: „Noi, românii, suntem ambiţioşi şi muncitori, dar mai este ceva ce nu am aflat decât în 1998 când am ajuns în Rusia. Atunci, Coca-Cola a trimis în Siberia români şi irlandezi, oameni cu experienţă comparabilă. Majoritatea românilor s-au adaptat, irlandezii, în marea lor majoritate, nu. Am adaptat modelul vestic la realitatea locală şi aşa am fost acceptat de cei de aici”. Ascensiunea lui Silviu Popovici, a cărui carieră a început ca profesor de fizică într-un sat din Suceava, ţine şi de CV-ul său şi de modul cum a evoluat şi a învăţat pieţele de la est din România. Experienţa sa rusească a început în 1998, când a preluat un post de director de vânzări la Coca Cola Molino, un îmbuteliator al mărcii din Novosibirsk (în Siberia), şi a continuat cu alte funcţii de conducere până la preluarea poziţiei de country operations manager al Coca Cola în Rusia în 2002.

    „Am aterizat la Novosibirsk la -38 grade Celsius. 16 ani mai târziu sunt tot în Rusia (după o scurtă escală de doi ani în Ucraina), după un parcurs care a inclus experienţă în vânzări, marketing, operaţiuni şi management general. Am lucrat la o companie regională (Coca-Cola Hellenic), la una rusească (Wimm-Bill-Dann) şi la două companii multinaţionale (Bristol-Myers Squibb şi PepsiCo). Am participat la fuziuni cu alte companii, compania la care lucram a fost cumpărată, am restructurat companii, am lansat companii. Am trecut prin criza financiară din 1998 şi prin cea din 2008. M-am ocupat de băuturi răcoritoare, sucuri naturale, produse lactate, mâncare pentru bebeluşi sau medicamente. Am lucrat în trei ţări şi am călătorit în peste 30 de alte ţări”, îşi rezuma el cariera de până atunci. Din 2004, Silviu Popovici a preluat conducerea Coca Cola în Ucraina (un business de 150 de milioane de dolari cu 2.000 de angajaţi),  iar în 2006 s-a întors în Rusia la conducerea WIMM-BILL-DANN, un business local de băuturi şi produse alimentare în valoare de 600 de milioane de dolari, companie lider pe piaţa băuturilor din Rusia, cumpărată de PepsiCo în 2006. Datorită succesului înregistrat pe pieţele din Rusia şi Ucraina, a preluat conducerea afacerii PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI. După Rusia, au urmat doi ani petrecuţi ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană, de unde a coordonat activităţile de pe 65 de pieţe unde gigantul american PepsiCo avea afaceri de 10 mld. dolari. Această regiune contribuia cu circa 16% la businessul total al grupului, fiind a treia cea mai importantă divizie după divizia de băuturi din America de Nord şi cea a snacksurilor Frito-Lay tot din America de Nord şi a reprezentat escala înainte de businessul mai aproape de casă – cel prin care a preluat conducerea afacerilor grupului în Europa. Managerul spunea că toate aceste experienţe au reprezentat oportunităţi de învăţare enorme, care au contribuit la formarea sa profesională: „Am avut noroc să am o soţie foarte înţelegătoare şi să lucrez alături de nişte oameni valoroşi, români, irlandezi, ruşi sau spanioli, de la care am învăţat şi care mi-au acordat încrederea lor”.

    Carte de vizită:

    A crescut în oraşul Suceava;

     Deţine o diplomă de master în fizică şi un MBA la London Business School, fiind şi absolvent al programului de management avansat la Harvard Business School;

    Ž A preluat funcţia actuală în 2019, după doi ani ca preşedinte pentru PepsiCo Africa Subsahariană Europeană;

     Anterior, a petrecut câţiva ani conducând afacerea PepsiCo în Rusia, Ucraina şi CSI;

    Înainte de a se alătura echipei PepsiCo, a deţinut mai multe funcţii generale de conducere la Bristol-Myers Squibb şi Coca-Cola, în Europa de Est;

    ‘Este pasionat de sporturile de anduranţă, concurând în trei triatloane Ironman în ultimii ani, şi este un susţinător puternic al exerciţiilor fizice ca parte a unui stil de viaţă sănătos.

     

  • CSR 2021: Eco-Bon. Sistemul Coca-Cola România

    Motivaţie: Ca răspuns la nevoia de a proteja mediul înconjurător şi a contribui cât mai mult la principiile unei economii circulare, compania Coca-Cola HBC România, parte a Sistemului Coca-Cola în România şi lider al industriei locale de băuturi, în parteneriat cu lanţul de magazine PENNY şi GreenPoint Management, companie ce activează în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje, au lansat, la sfârşitul anului 2020, campania „ECO-BON”, un proiect de colectare separată menit să crească nivelul de conştientizare a importanţei colectării separate în rândul consumatorilor. Iniţiativa a încurajat consumatorii să aibă un comportament responsabil faţă de natură, le-a pus la dispoziţie infrastructură dedicată pentru a facilita colectarea separată şi a recompensat gestul lor de responsabilitate socială.

     

    Descrierea proiectului: Sub îndemnul „Colectăm. Reciclăm. RePETăm”, consumatorii din Braşov au fost aşteptaţi, în intervalul 27 noiembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, la punctele de colectare separată din cele trei magazine PENNY partenere, acolo unde, în schimbul a zece ambalaje din plastic de tip PET, au primit apă minerală naturală Dorna în ambalaj din 100% PET reciclat (rPET) şi tichete pentru cumpărături în plus la PENNY. Campania a făcut parte din platforma de protejare a mediului a Sistemului Coca-Cola România, „După noi, strângem tot noi”. Mecanica a fost menită pe de o parte să atragă către principiile colectării separate acea categorie de consumatori care nu îşi formaseră încă un obicei din a colecta separat deşeurile generate – şi, pe de altă parte, să ofere infrastructură de colectare suplimentară braşovenilor.

     

    Rezultate: Consumatorii din Braşov au răspuns pozitiv îndemnului campaniei ECO-BON într-o proporţie foarte mare. Pe toată perioada campaniei au fost colectate 14.000 de PET-uri, adică aproape 400 de kilograme de plastic care au fost salvate, astfel, de la groapa de gunoi şi introduse în sistemul de reciclare, pentru a fi transformate în noi resurse. Mai mult, campania de educare în vederea colectării separate s-a bucurat de o vizibilitate crescută în mediul online, ajungând în doar 45 de zile la aproximativ 1,3 milioane de persoane şi generând peste 33.600 de interacţiuni.


     

  • CSR 2021: Azi pentru Mâine

    Sistemul Coca-Cola România

     

    Motivaţie: Fiecare dintre noi poate contribui la un mediu mai curat, cu un obicei simplu, în fiecare zi: colectarea separată a deşeurilor. Acesta este şi mesajul platformei naţionale „Azi pentru Mâine”, iniţiată de Asociaţia CSR Nest şi finanţată de Fundaţia Coca-Cola, care îşi propune educarea şi implicarea persoanelor fizice şi juridice în colectarea separată a deşeurilor, cu scopul de a face din acest lucru un obicei, ca verigă importantă în vederea îndeplinirii principiilor economiei circulare.

     

    Descrierea proiectului: „Azi pentru Mâine” s-a lansat în vara lui 2019 cu proiecte de educare şi implicare a publicului în diferite zone de acţiune – precum cele de colectarea separată a deşeurilor pe litoral sau cele adresate elevilor din sudul ţării. Proiectul intervine concret, pe două direcţii – educare şi asigurarea de infrastructură de colectare separată – prin trei componente: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine pe Plajă” şi „Azi pentru Mâine în Şcoală”. Prin componenta „Azi pentru Mâine în Comunitate”, platforma aduce împreună toţi actorii relevanţi care pot conlucra pentru implementarea sistemului de colectare separată, oferindu-le persoanelor fizice şi juridice posibilitatea de a crea parteneriate cu autorităţile locale şi operatorii de salubritate, pentru a conlucra în sectorul colectării separate a deşeurilor. La rândul său, „Azi pentru Mâine în Şcoală” este un proiect de educaţie derulat în rândul elevilor din ciclul gimanzial, din mediul urban, cu scopul de a creşte nivelul de înţelegere a importanţei colectării separate a deşeurilor şi reciclării acestora. La acest pilon se adaugă şi montarea de infrastructură de colectare separată în fiecare şcoală din proiect. Iar pentru a avea plaje curate şi ape limpezi, „Azi pentru Mâine pe Plajă” înseamnă acţiuni de susţinere a colectării separate pe litoralul românesc, precum şi informarea turiştilor şi a operatorilor economici de pe litoral cu privire la beneficiile colectării şi reciclării pentru mediu şi oameni.

     

    Rezultate: În cadrul „Azi pentru Mâine în Comunitate”, a fost lansat un ghid complex şi documentat pentru implementarea colectării separate, care cuprinde un plan concret de acţiune pentru cetăţeni şi o serie de studii de caz, unde au fost organizate în total 24 de întâlniri şi dezbateri cu actori relevanţi (autorităţi locale, organizaţii relevante), cu scopul de a îmbunătăţi colaborarea şi intervenţia în domeniul colectării separate a deşeurilor la nivel local. Pentru că adulţii responsabili, cu drag de natură şi grijă faţă de ceea ce îi înconjoară, se formează încă de pe băncile şcolii, în cadrul proiectului „Azi pentru Mâine în Şcoală”, desfăşurat în perioada 2020-2021, copiii din 64 de şcoli au învăţat despre reciclare şi au colectat separat peste 41 de tone de deşeuri. De asemenea, ediţia din 2020 a proiectului desfăşurat pe litoral, „Azi pentru Mâine pe Plajă”, s-a încheiat cu performanţe importante: peste 23.500 de kilograme de deşeuri colectate separat, cu sprijinul a 60 de parteneri HoReCa implicaţi în proiect şi amplasarea, pe plaje, a 120 de containere de colectare a deşeurilor, pe trei fracţii. Proiectul a acoperit 17 kilometri de plajă, aproape 50% din litoralul românesc, şi a continuat şi anul acesta.

  • O statistică la care este bine că suntem la coadă: 3% dintre români beau zilnic sucuri îndulcite precum Coca Cola sau Mirinda, faţă de 9% media UE

    Peste 10% din belgieni, germani sau polonezi consumă zilnic sucuri îndulcite.

    România este între ţările din UE un exemplu al contrastelor când vine vorba de sucuri îndulcite, ceea ce înseamnă că puţini beau zilnic astfel de produse, dar puţini sunt şi cei care nu consumă deloc sau o fac doar ocazional.

    Astfel, piaţa locală se află pe locul şase pe continent când vine vorba de numărul de români care beau zilnic astfel de produse, cu 3,3% din total, devansată doar de ţările baltice (toate trei) şi Finlanda (ponderea variază de la 2,4% la 3,2%). România are însă şi una dintre cele mai mici cote ale celor care beau ocazional sau chiar deloc. Şi după acest indicator, piaţa locală se află tot pe şase (doar că de la coadă), cu doar 60% din total populaţie, faţă de aproape 80% în aceleaşi state baltice şi Finlanda, potrivit biroului european de statistică Eurostat.

    Datele arată astfel că dacă în aceste ţări sucurile îndulcite nu sunt foarte populare, în România există mulţi care con­sumă frecvent, chiar dacă nu zilnic. Mai exact, 11,4% beau de 4-6 ori pe săptămână, în timp ce un sfert dintre consumatori apelează la astfel de bunuri de 1-3 ori pe săptămână.

    Cei mai fervenţi consumatori sunt nemţii – 12% beau zil­nic -, maltezii – cu o pondere similară – şi belgienii. În cazul aces­tora din urmă unu din cinci oameni consumă sucuri zi de zi.

    Piaţa de sucuri – cu bule sau fără – e dominată de giganţi români sau străini în frunte cu Coca-Cola, Pepsico, Maspex (Tymbark), Romaqua (Giusto) sau Granini. Ziarul Financiar a identificat de-a lungul anilor mai multe afaceri mici care au lansat produse precum socată, bragă şi limonadă (cu sau fără bule). Toate aceste produse sunt marchetate ca fiind mai sănătoase decât cele realizate de marii jucători. Totuşi, e vorba de afaceri mici, la început de drum. Ele încă nu cântăresc greu în total piaţă.

  • Compania care a trimis sute de angajaţi români peste hotare în funcţii de leadership, nu de execuţie. Unii dintre ai conduc acum afaceri de miliarde de euro

    Unul dintre visurile legate de munca într-o multinaţională este oportunitatea dezvoltării unei cariere internaţionale. „Şcoala de expaţi“ Coca-Cola poate fi văzută deja ca o instituţie, gigantul american fiind una dintre multinaţionalele care a trimis cei mai mulţi lideri români peste graniţe. Care este secretul?

    Câteva milioane de români locuiesc peste hotare, iar cei mai mulţi şi totodată cei mai vizibili sunt cei care lucrează în construcţii, în agricultură – aşa numiţii „căpşunari” – sau în menaj, pe poziţii de execuţie, plătite nu de puţine ori cu salariul minim pe economie. O altă categorie, nu la fel de numeroasă, este cea a antreprenorilor, executivilor şi specialiştilor, fie ei medici, ingineri, profesori sau cercetători, care duc numele României mai departe.

    Sunt câteva mii sau poate chiar zeci de mii de expaţi români care deţin astăzi poziţii de top în toată lumea, din China în SUA şi din Dubai la Varşovia. Dintre aceştia, câteva zeci sau poate sute sunt angajaţi în sistemul Coca-Cola.

    În România, Coca-Cola funcţionează prin intermediul unui sistem care cuprinde Coca-Cola România, filială a The Coca-Cola Company, şi Coca-Cola HBC România, o filială a grupului Coca-Cola Hellenic. Coca-Cola România este responsabilă de implementarea strategiilor de marketing, managementul mărcilor, promovare, stratagie de ambalare şi studii de piaţă. Coca-Cola HBC România este îmbuteliatorul acestor băuturi. Acelaşi este modelul de business peste tot în lume.

    Acest sistem le-a fost şcoală executivilor români care acum lucrează peste tot pe glob pentru acelaşi gigant american cu vânzări de 35-40 mld. dolari anual. La începutul anilor ’90, când companiile străine precum Coca-Cola au venit direct în România, acestea au adus la cârma operaţiunilor locale expaţi care ştiau mersul lucrurilor. În umbra lor au crescut însă şi o serie de români care treptat au ajuns să deţină poziţii de mid şi top management, pentru ca unii să asceadă chiar la cârma operaţiunilor locale. Următorul pas a fost străinătatea.

    „Lucrând într-o companie multinaţională, la un moment dat începi să primeşti oferte în afara ţării. În cazul meu, acest lucru s-a întâmplat de prin 2005”, povestea anterior Bianca Bourbon, cea care deţine de la începutul acestui an poziţia de VP (vicepreşedinte) customer & commercial leadership ASEAN & South Pacific, având biroul în Singapore. Anterior, timp de puţin mai bine de un an, ea a fost VP operations Asia-Pacific Group.

    Cariera executivului s-ar putea sumariza astfel: o companie, 24 de ani, 16 roluri diferite, cinci ţări în care a locuit şi peste 50 de ţări de care a fost responsabilă în diferite momente şi funcţii. Compania, aşa cum simplu aţi ghicit, este Coca-Cola.

    „Am început în echipa de marketing din România şi am crescut, ajungând responsabilă pentru mai multe branduri, dar şi pentru ţări din jurul României.” După această perioadă din marketing ea a schimbat funcţia, a trecut la general management şi a condus businessul The Coca-Cola Company din Europa Centrală şi apoi din Germania, Danemarca şi Finlanda.

    „În 2019 am decis să-mi îmbogăţesc experienţa în afară Europei şi am ajuns în Asia.”

    Tot în Asia, şi tot în cadrul Coca-Cola, lucrează doi dintre cei mai puternici executivi români din lume – Călin Drăgan şi Costin Mândrea. Potrivit profilelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn, Călin Drăgan este president & representative director pentru Coca-Cola Bottler în Japonia, ţără unde locuieşte deja de aproape nouă ani. Costin Mândrea este board director, vicepresident, chief commercial officer pentru Coca-Cola East Japan, unul dintre cei mai mari cinci îmbuteliatori ai gigantului la nivel mondial.

    Deşi se află la capătul celălalt al lumii, Japonia a adunat o comunitate impresionată de expaţi români din sectoare diferite, de la domeniul bancar şi retail, la artă şi mediul diplomatic, spunea anterior Costin Mândrea.

    „Noi suntem români cărora le e dor de România”, adăuga el atunci. Era înainte de pandemie şi executivul român venea în ţară alături de familie de mai multe ori pe an.

    Deşi sunt plecaţi din ţară de mai mulţi ani, expaţii păstrează vie legătura cu România şi urmăresc ce se întâmplă pe plan local. Pe mulţi dintre ei pandemia i-a ţinut departe de familia care a rămas acasă, altora le-a redus numărul de vizite, dar tehnologia şi internetul fac posibil contactul în orice condiţii.

    „Avem noroc cu tehnologia, ne vedem cât de des putem cu prietenii. Şi tot prietenii ne mai aduc şi cozonaci de acasă. Cu internetul e mai greu, viteza din România este greu de egalat”, spunea recent Natalia Stroe, care din aprilie 2021 este country manager pentru The Coca-Cola Company în Polonia şi ţările baltice. Anterior ea a deţinut aceeaşi funcţie pentru Cehia şi Slovacia.

    Natalia Stroe s-a mutat prima dată din ţară cu jobul în 2017 când a preluat o poziţie de top management la sud de Dunăre, în Sofia, capitala Bulgariei. După doi ani a făcut o nouă relocare, de această dată la Praga, unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa. Aici, executivul român a preluat conducerea operaţiunilor The Coca-Cola Company din Cehia şi Slovacia. Relaţia managerului român cu gigantul american e însă mult mai veche, începând în România lui 2007. Ea a evoluat însă de-a lungul anilor, ca orice relaţie.

    „De ce am plecat? Am căutat şi alte provocări faţă de cele din România, atât în mediul de business, cât şi personal. Nu mă deranjează schimbarea, dimpotrivă.”

    Executivul român spune că se încarcă de energie atunci când lucrează cu oameni diferiţi de ea, când construiesc împreună într-un mediu de business şi cultural divers, când depăşesc provocări noi sau când învăţă din greşeli şi se regrupează rapid cu toţii.

    „E interesant să faci acest lucru şi într-un cadru diferit de cel în care te-ai născut. E un exerciţiu de adaptabilitate (şi de modestie) pe care îl preţuiesc”, declara ea recent într-un interviu pentru Business Magazin.

    Cei mai mulţi dintre expaţii români sunt educaţi în timpul regimului comunist, unii dintre ei începându-şi cariera înainte de ’89 în cu totul alt domeniu. Capitalismul le-a adus însă posibilităţi de dezvoltare în multinaţionale care au operaţiuni în toată lumea.

    „Am crescut în Bucureştiul anilor ’80-’90. Revoluţia m-a prins la începutul liceului, deci am avut timp să mă reorientez”, îşi începe Bianca Bourbon povestea. A ales să studieze Relaţii Economice Internaţionale pentru a avea o şansă să lucreze şi în afară ţării, aşa cum visau mulţi copii la acea vreme. Scenariul ideal ar fi fost să lucreze într-o ambasadă, însă acest scenariu nu s-a materializat.

    „Puţin dezamăgită, am apelat la serviciiile unei agenţii de recrutare, care m-a ajutat să găsesc o poziţie temporară la Coca-Cola în România.” Era vorba de două săptămâni, în care ea urma să înlocuiască pe cineva care era în vacanţă. Cele două săptămâni s-au transformat în 24 de ani, pentru că executivul român şi-a construit întreaga carieră în cadrul aceleiaşi companii.

    Aceasta este situaţia mai multor manageri români, dar nu numai şi cu companii gigant precum Coca-Cola, Procter&Gamble, Nestlé, Unilever sau Pepsi „crescându-şi” intern angajaţii. De altfel, aceste grupuri preferă să îşi promoveze angajaţii din interior, fiind vorba de oameni pe care i-au pregătit pe parcursul mai multor decenii.

    România este o pepinieră de talente pentru multe companii, din domenii diverse, de la tehnologie, la bunuri de larg consum şi de la materiale de construcţii la băuturi. Expaţii români au spus în mai multe rânduri că nu le lipseşte nimic conaţionalilor lor în „lupta” cu alţi manageri. Românii pot sta astfel la aceeaşi masă cu străini din toată lumea.

    Acest material este un exerciţiu jurnalistic, iar menţionarea unor expaţi nu reprezintă un clasament sau o listă exhaustivă, fiind amintiţi executivi cunoscuţi, cu care Business Magazin, a avut contact de-a lungul anilor. Există însă cu siguranţă, mulţi alţii care pun zi de zi o cărămidă în pus la construcţia businessurilor pentru care lucrează.

    Este vorba de manageri care coordonează afaceri de zeci, sute de milioane sau chiar miliarde de euro, oameni care au în subordine echipe vaste şi care poartă pe umeri responsabilităţi pe măsură.

     

     

    În toată lumea

    Zece dintre expaţii români care lucrează în cadrul Coca-Cola.

    Nume: Călin Drăgan

    Poziţie: preşedinte şi representative director

    Companie: Coca-Cola Bottlers Japan

    Ţară: Japonia

    De când lucrează în companie: 1993

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2002

    Ultima poziţie deţinută în România: general manager România & Republica Moldova Coca-Cola HBC



    Nume: Costin Mândrea

    Poziţie: board director, vice president, chief commercial officer

    Companie: Coca-Cola East Japan

    Ţară: Japonia

    De când lucrează în companie: 2005

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2014

    Ultima poziţie deţinută în România: country modern trade director Coca-Cola HBC


    Nume: Natalia Stroe

    Poziţie: country manager Polonia şi ţările Baltice

    Companie: The Coca-Cola Company

    Ţară: Polonia

    De când lucrează în companie: 2007

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2017

    Ultima poziţie deţinută în România: regional sales manager Coca-Cola Hellenic Romania


    Nume: Bianca Bourbon

    Poziţie: VP customer&commercial leadership ASEAN & South Pacific

    Companie: The Coca-Cola Company

    Ţară: Singapore

    De când lucrează în companie: 2005

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2009

    Ultima poziţie deţinută în România: marketing manager România, Bulgaria şi Moldova


    Nume: Adrian Cernăuţan

    Poziţie: digital transformation director Eurasia & Middle East

    Companie: The Coca-Cola Company; Ţară: Dubai

    De când lucrează în companie: 2009

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2012

    Ultima poziţie deţinută în România: commercial manager Romania & country Manager Moldova



    Nume: Petre Sandru

    Poziţie: vicepresident operations

    Companie: The Coca-Cola Company

    Ţară: China

    De când lucrează în companie: 2005

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2017

    Ultima poziţie deţinută în România: managing director România & Republica Moldova



    Nume: Nicoleta Eftimiu

    Poziţie: vice president and general manager Central Europe

    Companie: The Coca-Cola Company

    Ţară: Austria

    De când lucrează în companie: 2003

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2019

    Ultima poziţie deţinută în România: country general manager



    Nume: Dan Timotin

    Poziţie: general manager Cehia şi Slovacia

    Companie: Coca-Cola Hellenic

    Ţară: Cehia

    De când lucrează în companie: 2011

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2019

    Ultima poziţie deţinută în România: country sales director



    Nume: Andreea Dumitraşcu

    Poziţie: marketing manager Western Europe

    Companie: The Coca-Cola Company

    Ţară: Marea Britanie

    De când lucrează în companie: 2007

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2012

    Ultima poziţie deţinută în România: marketing activation manager Fanta, Sprite, Schweppes Romania/Moldova



    Nume: Adrian Lupu

    Poziţie: group commercial finance director

    Companie: Coca-Cola Hellenic Bottling Company

    Ţară: Grecia

    De când lucrează în companie: 2003

    Anul în care a plecat din ţară prima dată: 2009

    Ultima poziţie deţinută în România: financial controller

    Surse: LinkedIn, Business Magazin

  • Coca-Cola testează o sticlă reciclabilă din hârtie în Ungaria

    La mijlocul acestei luni a fost lansat în Ungaria prototipul sticlei din hârtie pentru băutura pe bază de plante AdeZ, dezvoltat de Coca-Cola împreună cu startup-ul danez Paboco, notează Budapest Business Journal. Coca-Cola dezvoltă o sticlă 100% reciclabilă din hârtie în parteneriat cu startup-ul danez Paboco din 2019. 

  • Valoarea de piaţă a Coca-Cola a scăzut cu 4 miliarde de dolari după ce jucătorul de fotbal Cristiano Ronaldo le-a recomandat fanilor să bea apă

    Gestul realizat de fotbalistul portughez Cristiano Ronaldo în cadrul unei conferinţe de presă de la Euro 2020 a şters 4 miliarde de dolari din valoarea de piaţă a gigantului american Coca-Cola, scrie Business Insider.

    Înaintea meciului cu Ungaria de la Budapesta, Ronaldo, care avea alături de el două sticle de Coca-Cola, a luat o sticlă de apă şi a încurajat oamenii să consume mai multă „água” – cuvântul portughez pentru apă.

    Acţiunile Coca-Cola s-au tranzacţionat cu aproximativ 56,17 dolari la începutul şedinţei de luni, însă au scăzut cu 1,6% la 55,22 dolari după sfârşitul conferinţei de presă, rezultând într-un declin al valorii de piaţă de la 242 de miliarde de dolari la 238 de miliarde. După şedinţa de tranzacţionare de marţi, acţiunile producătorului de răcoritoare se tranzacţionau la 55,41 dolari.

    Coca-Cola este unul dintre sponsorii oficiali ai turneului UEFA Euro 2020. Compania a declarat în urma incidentului că „toată lumea este îndreptăţită la orice fel de preferinţe în materie de băuturi”, iar oamenii au „gusturi şi nevoi” diferite.

    Anterior, Ronaldo – care deţine o avere netă estimată la 500 de milioane de dolari – şi-a exprimat dezacordul cu privire la Coca-Cola şi alte alimente nesănătoase. Fotbalistul respectă un program de fitness care include şase mese pe zi, împărţindu-şi orele de somn în cinci „reprize” de 90 de minute.

    Ronaldo, 36 de ani, s-a clasat anul trecut pe locul trei în topul Forbes al celor mai bine plătiţi atleţi la nivel mondial, câştigând aproximativ 120 de milioane de dolari într-un an în care a devenit primul om din lume cu 500 de urmăritori pe Facebook, Instagram şi Twitter.

    Portughezul, al cărui contract cu Juventus Torino îi aduce anual 64 de milioane de dolari, deţine un contract pe viaţă cu Nike şi se află în spatele businessului CR7, care include articole vestimentare, accesorii, hoteluri şi săli de fitness.

     

  • Criza a fost trăită diferit pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola şi Pepsi au scăzut cu peste 11%, Aqua Carpatica are un avans de 33%, iar producătorul Borsec nu scade

    ♦ Producătorii Coca-Cola şi Pepsi sunt singurii jucători din topul celor mai mari companii de pe piaţa băuturilor răcoritoare care au înregistrat în 2020 scăderi de peste 10% ale cifrelor de afaceri.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, şi Qua­drant-Amroq Be­vera­ges, producătorul mărcii de suc Pepsi, aflat pe a doua poziţie în topul celor mai mari pro­ducători de băuturi nonalco­olice, au mers în jos în acelaşi ritm în 2020, ambele înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 11%.

    Astfel, Coca-Cola HBC România, cu trei fabrici pe plan local, a avut venituri de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi Quadrant-Amroq Beverages a avut venituri nete de 947 de milioane de lei, coborând sub miliardul pe care tocmai îl obţinuse în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Oficialii Coca-Cola HBC România spun că instabilitatea sectorului HoReCa a fost una dintre cele mai mari provcări cu care s-au confruntat anul trecut, pe care o simt şi acum, pentru că „zeci de mii de clienţi încă sunt puternic afectaţi de re­stric­ţiile impuse pentru siguranţa tuturor“. 

    „Provocarea cea mai mare este să ră­mânem competitivi într-o piaţa aflată în con­tinuă schimbare şi să rămânem în topul listei. Presiunea financiară îşi spune cu­vân­tul, observăm modificări în compor­ta­mentul şi alegerile pe care le fac cum­pără­to­rii“, au spus reprezentanţii companiei Coca-Cola HBC România. Ei au răspuns la în­trebările ZF cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

    În ceea ce priveşte profitul net al com­pa­niei Coca-Cola HBC România, acesta a scăzut cu 14% faţă de anul anterior, până la 335 mil. lei. Profitul net al Quadrant-Amroq Beverages s-a redus de peste 13 ori, până la 5,4 mil. lei, în 2020.

    De altfel, Romaqua Group, cel mai mare jucător de pe piaţa românească de apă mi­nerală şi bere, a rămas la un nivel constant (843 mil. lei în 2019 şi 841 mil. lei în 2020) într-un context economic mai puţin favorabil, dată fiind pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu restricţiile de circulaţie.

    Totodată, din top 10 cei mi mari jucă­tori de pe piaţa de băuturi nonalcoolice au mai înregistrat scăderi companiile Euro­pean Drinks (-2,3%), producătorul Izvorul Mi­nunii, La Fântâna (-7,8%) şi Perla Harghitei (-7,1%).

    Însă, sunt şi companii din top care au avut creşteri importante în 2020, cea mai mare fiind a companiei Carpathian Springs, deţinută de antreprenorul Jean Valvis. Producătorul Aqua Carpatica a avut un avans de 33% faţă de anul anterior, ajungând la 379 de milioane de lei şi, astfel, clasându-se pe locul 5 în top, după ce a urcat o poziţie în clasament.

    De altfel, Maspex, care are în portofoliu Tymbark şi Tedi, a crescut cu 6,5% până la 685 de milioane de lei şi Alconor Company a crescut cu 16,8% până la 139 de milioane de lei.

    Cererea pe piaţa băuturilor răcoritoare a fluctuat în 2020, deoarece consumul s-a mutat acasă, după ce HoReCa s-a închis, iar traficul din retail a scăzut în urma restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului.