BusinessMagazin

Tag: coabitare

  • Probleme în PNL? Băsescu e de vină

    Pentru el, şirul de dosare recente ale liberalilor la DNA şi ANI, culminând cu cele ale lui Relu Fenechiu şi Ovidiu Silaghi şi cu anchetarea lui Remus Vulpescu, fostul şef al OPSPI, pe motiv că ar fi direcţionat milioane de euro spre firme apropiate PNL, ar fi dovada unei persecuţii politice din partea respectivelor instituţii. În spiritul unităţii USL, Antonescu atribuie această persecuţie elementelor “băsiste” din DNA şi ANI, însă unii suporteri PNL sau PC cu prea multă aplecare spre teoriile consolatoare ale conspiraţiei tind s-o atribuie inclusiv coabitării între palatele Victoria şi Cotroceni, coabitare manifestată în urmă cu câteva luni prin îndelung comentatul transfer al Codruţei Kovesi la DNA la propunerea lui Victor Ponta.

    Frica de o concentrare a DNA şi a ANI asupra liberalilor s-a soldat, mai nou, cu o întărire a poziţiei PSD în USL până acolo încât, aşa cum au demonstrat-o penibilele aventuri ale numirii unui nou ministru la Transporturi după condamnarea penală a lui Relu Fenechiu, PSD a ajuns să decidă în locul liberalilor cine va fi ministrul care ar trebui să reprezinte PNL la portofoliul respectiv.

    Evident, nu se pune problema ca astfel de interpretări în cheia persecuţiei politice pure să admită vreodată lipsa evidentă de oameni din PNL care să fie şi profesionişti şi să aibă şi trecutul curat. Această lipsă a făcut posibilă ironia unui Traian Băsescu, care îi felicita pe liderii USL, zilele trecute, că imediat după ce s-au întors din concediu “au reuşit, după 45 de zile, să dea şi o nominalizare pentru ministrul Transporturilor” – în persoana juristei Ramona Mănescu, care, vorba lui Vasile Blaga, urmează acum să se califice la locul de muncă.

  • Corlăţean: Există o dezangajare la nivelul Cotroceniului în privinţa pactului de coabitare

     “Am fost unul dintre cei care, fiind interfaţă a statului cu exteriorul, am simţit avantajele climatului de stabilitate politică, de colaborare interinstituţională, după anul trecut care a fost complicat”, a mai spus Corlăţean la Digi 24.

    El a susţinut că va face eforturi să menţină “un minim de colaborare instituţională, în interesul statului”.

    “După toate jocurile politice şi obstacolele din ultima vreme, şi chestiunea cu CFR Marfă, spun clar că există o dezangajare la nivelul Cotroceniului din pactul de coabitare. Nu pot decât să iau notă de acest lucru”, a declarat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se conduce ţara: şontâc-şontâc până la alegeri

    După ce a convocat CSAŢ pentru cazul CFR Marfă chiar dacă premierul Victor Ponta pleca în concediu, preşedintele Traian Băsescu s-a afirmat din nou în vechea postură de premier din umbră al opoziţiei: a vizitat şantierul ruinat al autostrăzii Nădlac-Arad, calificându-l drept “o emblemă a neputinţei şi a proastei guvernări”, din moment ce Guvernul a preferat să nu mai aloce bani de la buget, deşi ar fi recuperat investiţia din fonduri europene.

    Deşi eşecul respectivului proiect nu e de atribuit numai actualului guvern (CNADR a reziliat contractul după falimentul constructorului Alpine Bau), Băsescu a pus un deget corect pe rană, întrucât o trăsătură distinctivă a guvernării USL este faptul că a menţinut deficitul bugetar în limitele convenite cu FMI prin cea mai simplă metodă – reducând bugetul investiţiilor de infrastructură -, iar pentru cele care încă mai sunt de actualitate fie n-au mai venit bani europeni (programul POS-T a fost blocat de UE), fie împărţirea chinuitoare a prăzii între PSD (Dan Şova – CNADR şi marile proiecte de infrastructură) şi PNL (Relu Fenechiu – transporturi feroviare, navale şi aeroporturi) a produs binecunoscutul efect “copilul cu multe moaşe”.

    Dincolo însă de aceste înţepături de vacanţă, coabitarea funcţionează însă, după propria expresie împăciuitoare a aceluiaşi Băsescu: “indiferent cum ne criticăm unii pe alţii, că latini suntem”, România va avea anul acesta încă un an de creştere economică, banii europeni vor fi folosiţi până la urmă şi avem “toate motivele să fim optimişti”.

  • Ponta: Băsescu nu a respectat pactul de coabitare. Nu ar fi nici prima, nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat

     El a răspuns astfel întrebat de jurnalişti dacă pactul de coabitare semnat cu preşedintele mai este în vigoare în acest moment.

    “Acel acord de colaborare instituţională, în ceea ce mă priveşte, eu sunt foarte hotărât să îmi respect obligaţiile care îmi revin. Din punctul de vedere al preşedintelui, e foarte clar că nu, domnia sa nu l-a mai respectat şi, mă rog, nu ar fi nici prima şi nici ultima dată când nu îşi respectă un cuvânt dat”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Drumul nostru către un nou acord cu UE şi FMI

    El a mulţumit ambelor ţări pentru sprijinul dat “zilele trecute la Bruxelles” în obţinerea unui nou acord preventiv cu UE şi FMI pe doi ani, pentru care negocierile vor începe în această lună. Anterior, surse guvernamentale citate de Mediafax afirmaseră că este posibil ca oficialii Comisiei Europene să nu mai dorească să participe la un nou astfel de acord.

    De partea sa, premierul francez Jean-Marc Ayrault a încurajat autorităţile române să combată corupţia şi criminalitatea, afirmând că Franţa susţine aderarea României la Schengen – poziţie diferită de cea a Germaniei, care alături de Olanda şi Finlanda a cerut amânarea unei decizii în acest sens până la Consiliul JAI din decembrie.

    Pentru viitorul acord cu FMI, statul român va avea începând cu 17 iulie negocieri cu o delegaţie a Fondului condusă de nemţoaica Andrea Schaechter, cea care îi succedă lui Eric de Vrijer. Înainte de sosirea delegaţiei, directorul general al FMI, Christine Lagarde, se va afla la Bucureşti începând de luni, într-o vizită de două zile în care va prezenta un discurs despre identificarea unei “noi paradigme de creştere economică” în Europa Centrală şi de Est.

    Faptul că autorităţile române sunt în deplin consens în privinţa încheierii noului acord este cel mai important argument care demonstrează că în România coabitarea politică preşedinte-premier funcţionează şi că ţara este departe de a fi “neguvernabilă”, cum o cataloga recent comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger. “Decizia de a avea un nou acord cu CE şi FMI e o decizie pe care o asumăm cu toţii, şi guvernatorul BNR, şi Guvernul, şi preşedintele (…) Am trimis scrisoarea de intenţie, a fost aprobată de toată lumea, de guvernator, de Guvern şi de preşedinte şi ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu şi cu guvernatorul au semnat deja scrisoarea către Comisia Europeană şi către FMI”, a declarat premierul Victor Ponta.

  • Coabitarea Ponta-Băsescu la CSM. Tiberiu Niţu a fost “reinventat” de secţia de procurori a Consiliului

    Secţia de procurori a CSM şi-a motivat avizul pozitiv acordat lui Tiberiu Niţu propus pentru funcţia de procuror general. În mai puţin de şase luni CSM şi-a schimbat radical părerea faţă de Niţu. Dacă în decembrie 2012 Niţu era catalogat drept nepregătit pentru funcţia de procuror general, acum CSM spune că acesta are toate calităţile pentru a conduce parchetul. CSM spune că Niţu s-a reabilitat, dar în realitate interviul live din faţa secţiei de procurori a candidatul lui Ponta a arătat acelaşi lacune:  nu cunoaşte noile coduri, autocontrol scăzut şi nu a fost covingător în răspunsurile sale.

    VEZI AICI AVIZUL ACORDAT DE CSM

    CSM a emis avizul pozitiv pentru Tiberiu Niţu propus de Victor Ponta pentru funcţia de procuror general. CSM a constat că Tiberiu Niţu a îndeplinit toate exigenţele petntru a ocupa funcţia de procuror general. ”Secţia pentru procurori reţine că domnul Tiberiu Niţu a avut o serie de de iniţiative în modernizarea managementului Ministerului Public, a demonstrat receptivitate la criticile formulate formulate de Secţia pentru procurori cu ocazia interviului din 22 noiembrie 2012, constatându-se totodată disponibilitatea sa de a colabora cu întreaga echipă propusă de ministrul justiţiei pentru conducerea Parchetului General, DNS, şi DIICOT”

    Evaluarea CSM din 2012: Niţu are un autocontrol scăzut şi nu rezistă la stres

    După prima audiere din CSM din decembrie 2012 Tiberiu Niţu a primit aviz negativ. În motivarea avizului negativ membrii secţiei de procurori îl caracterizau pe Niţu drept incompetent pentru a conduce Parchetul General.

    Toate stirile sunt pe gandul.info

  • Doamne, fereşte-mă de prieteni! Scandalul politic al săptămânii

    A apărut ipoteza că acesta ar fi preludiul destrămării USL, ruptă între un PSD devenit brusc “băsist” şi un PNL fie mândru şi singuratic, fie, după caz, aliat în opoziţie cu un PDL care şi aşa îi făcea ochi dulci şi care tocmai a fost părăsit de Traian Băsescu. Altă ipoteză a fost cea a trădării electoratului USL de către un Ponta aliat cu Băsescu doar fiindcă ambii ar ţine să facă pe plac UE şi SUA, Înaltele Porţi unde Codruţa Kovesi şi Daniel Morar s-au bucurat mereu de simpatii. Nu e de mirare că în locul lui Crin Antonescu, care s-a potolit repede din comentarii la adresa lui Ponta, spre a nu părea prea obsedat de unica sa misiune – prezidenţialele din 2014 -, poziţia PNL-PC faţă de “trădarea lui Ponta” au exprimat-o Antenele, eternul rebel liberal Ioan Ghişe, cel ce a cerut demisia premierului, şi varii îndemnuri online la mari proteste de stradă, adică exact ce i-ar trebui României acum, tocmai după ce a început să se şteargă amintirea crizelor politice de anul trecut.

    Intensitatea vociferărilor denotă, evident, nu preocupare faţă de numirea unor şefi de parchete independenţi sau faţă de dezamăgirile electoratului antibăsist, ci frustrarea că PNL-PC au cedat de bunăvoie către PSD şi Ministerul Justiţiei (caz în care dorinţa lor veche de a arunca în cârca PSD orice eventual eşec al guvernării ori ciocnire cu Bruxellesul s-a întors contra lor), şi iniţiativa politică a momentului, şi şansele de a izola politic PSD în perspectiva imprevizibilelor alegeri din 2014. Prin urmare, Ponta (lăudat de Ion Iliescu, în treacăt fie zis) nu are cum să fie lăsat din braţe de către PSD, singura problemă pentru PSD fiind să contracareze atacurile mediatice din partea adversarilor (PDL) şi a partenerilor săi de guvernare (PNL-PC).

    Situarea preşedintelui şi a premierului de aceeaşi parte a baricadei are darul să-i nemulţumească pe cei care şi-ar fi dorit un PDL axat pe protejarea valorilor dreptei şi pe un accent deosebit pus pe justiţie. Monica Macovei, ex-contracandidata lui Vasile Blaga şi a Elenei Udrea pentru şefia PDL, a rămas în ofsaid alături de Daniel Morar, fostul procuror-şef DNA, după ce au insistat ca noul şef al DNA să provină din rândul procurorilor instituţiei şi ca selecţia noilor şefi de parchete să fie făcută după procedura de concurs impusă de UE Monei Pivniceru şi nu după cea existentă, stabilită de Macovei pe când era ministrul justiţiei şi care prevede strict propunerea şefilor de parchete de către ministrul justiţiei, cu aviz consultativ al CSM.

    Preşedintele Traian Băsescu a apărat propunerile făcute de el şi de  premierul-ministru Victor Ponta (e vorba aici în special de Codruţa Kovesi la DNA), arătând că legea în vigoare cere unui şef de parchet doar o vechime de 10 ani ca judecător sau procuror şi nu impune concurs. Explicaţia lui Băsescu e corectă, însă ea va linişti cu greu “aripa pură” a electoratului de dreapta, care deja vedea în Macovei un posibil lider al dreptei post-PDL.

  • Frica de Băsescu păzeşte bostănăria

    Un scenariu, alimentat inclusiv de surse din PDL, susţine că democrat-liberalii ar pregăti o moţiune de cenzură contra guvernului Ponta, menită să aducă la putere un cabinet apolitic care să pregătească alegerile parlamentare. Un altul reînvie trocul propus USL de însuşi Traian Băsescu, în care preşedintele ar demisiona dacă suspendatorii săi acceptă modificarea Constituţiei după rezultatul referendumului din 2009.

    Vasile Blaga, liderul PDL, s-a declarat însă convins că Traian Băsescu e dornic să coabiteze cu guvernul USL, pornind de la teme ca schimbarea Constituţiei, “parcursul nostru euroatlantic” şi pregătirea de aderare la Schengen.

    În ce-l priveşte pe premierul Victor Ponta, principala problemă legată de coabitare pare să fie pentru el relaţia cu străinătatea, în condiţiile în care ar vrea, dar nu ştie cum să-şi delimiteze guvernarea de impactul erorilor sau al ilegalităţilor guvernării precedente. La şedinţa de guvern de sâmbătă, Ponta le-a spus miniştrilor că din punctul lui de vedere, “cea mai gravă problemă a acestei toamne pentru România este faptul că începe uşor, uşor să vină decontul anilor pierduţi pentru fonduri europene – 2009, 2010, 2011”, context în care “sunt două variante: ori împreună membrii Guvernului cu domnul preşedinte reinstalat, domnul Băsescu, şi cu ceilalţi încercăm să explicăm la Bruxelles că neregulile, faptele de corupţie descoperite în 2009, 2010, 2011 trebuie sancţionate, foarte bine, dar nu trebuie plătite de tot poporul român în 2012, asta e varianta pozitivă; dacă vom merge pe varianta negativă, în care ne aruncăm unii pe alţii vina şi o să fim împroşcaţi cu noroi că e guvernul USL, care în 2010-2011 n-a făcut ce trebuie, probabil că o să pierdem o mulţime de bani, nu noi, Guvernul, ci România şi cred că ăsta e lucrul cel mai rău care se poate întâmpla ţării noastre, indiferent de cine deţine guvernul şi indiferent de bătăliile interne”.

  • Dilema politicienilor: a coabita sau a nu coabita

    Ponta a spus că este pregătit să coabiteze cu preşedintele Traian Băsescu revenit la Cotroceni dacă acesta va respecta rolul conferit de Constituţie, Monica Macovei a anunţat că preşedintele Băsescu este dispus la reconcilierea cu Victor Ponta, denunţând însă “presiunile” de sens contrar din partea PNL-PC, Traian Băsescu însuşi a declarat pentru Vocea Rusiei că “este nepermis să nu utilizăm mecanismul coabitării”, în vreme ce prim-vicele PDL, Cezar Preda, a asigurat că partidul său nu exclude coabitarea cu guvernul Ponta.

    Şi deşi vizita lui Philip Gordon, asistentul secretarului de stat al SUA, a fost comentată strict ca un sprijin pentru Traian Băsescu, americanul i-a cerut preşedintelui suspendat să încerce să colaboreze “în mod pragmatic” cu Guvernul, dacă se întoarce la Cotroceni. Singurul rămas până acum reticent faţă de ideea ramurii de măslin a fost preşedintele interimar Crin Antonescu, care a afirmat că pentru PNL “în niciun caz” nu se pune problema unei coabitări cu Traian Băsescu şi a exclus ferm ideea unei posibile refaceri a Alianţei D.A. după alegeri, între PNL şi PDL.