Institutul Naţional de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declaraţiile noastre de presă din 21 şi 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmaţiile purtătorului de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferinţă de presă susţinută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-şi declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune dacă nu îl declară.
Conform Institutului Naţional de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi.”
De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare”.
Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetăţenii români actul de identitate, certificatul de naştere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetăţenie ori fără cetăţenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autorităţile române care atestă dreptul de şedere pe teritoriul României”.
Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum şi cele cu atribuţii de îndrumare, coordonare şi control au obligaţia să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri şi instrucţiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populaţiei şi al locuinţelor. (2) În îndeplinirea atribuţiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecţia legii, fiind considerate ca îndeplinind funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat”.
DE CE SE COLECTEAZĂ CNP
Potrivit explicaţiei oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:
– determinarea populaţiei stabile a României;
– determinarea migraţiei internaţionale ca element important al estimărilor intercenzitare a populaţiei României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migraţiei);
– crearea premiselor necesare introducerii/adaptării şi generalizării registrelor statistice în consonanţă cu practica statelor membre ale UE;
– exhaustivitatea datelor înregistrate şi de verificare a calităţii datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;
– facilitatea prelucrării datelor.
DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂŢI SUNT OPŢIONALE
Institutul Naţional de Statistică precizează şi că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puţin cele opţionale, respectiv: etnia, apartenenţa religioasă, limba maternă, precum şi cele legate de dizabilităţi – ultima secţiune din formularul P. “Prin urmare, informaţiile referitoare la ocupaţie, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat şi înregistrat pentru toţi subiecţii recensământului. Aceste informaţii, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populaţiei pe ocupaţii şi grupe de ocupaţii, precum şi pe activităţi economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă etc.”, se afirmă în comunicatul INS.
În procesul de prelucrare al datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidenţialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanţă agravantă dacă nerespectarea confidenţialităţii are aspecte penale.
În procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional (în interiorul reţelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondenţă CNP – Nume şi prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale.
Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării şi validării datelor, toate chestionarele care conţin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializaţi, în condiţii care să asigure confidenţialitatea datelor, pentru distrugere.”
Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declaraţiile populaţiei înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice şi nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligaţii”. Aşadar, informaţiile furnizate de populaţie vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituţii şi nu vor putea fi folosite, în nicio situaţie, de alte instituţii (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetăţeniei etc.)