BusinessMagazin

Tag: CNP

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza reduce creşterea PIB din acest an de la 6,1% la 5,5%

    Pentru 2019 cursul mediu estimat este de 4,62 lei/euro, pentru 2020 de 4,60 lei/euro, iar în 2021 euro ar putea ajunge la 4,58 lei. În toate aceste trei cazuri, cifrele sunt neschimbate faţă de prognoza din primăvară.

    Banca Naţională a anunţat joi un curs de 4,65 lei/euro.

    În schimb, inflaţia medie anuală pentru 2018 a fost revizuită în creştere, de la 2,8% în ultima prognoză la 4,7%, urmând ca în următorii doi ani să scadă la 2,8% (faţă de 2,5%) în 2019 şi la 2,5% (faţă de 2,4%) în 2021.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Finanţelor anunţă decizia importantă luată de Guvern în favoarea românilor afectaţi de taxa de mediu

    „Este un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru mâine, în şedinţa de Guvern. Una dintre principalele modificări este introducerea plafonului de un milion de euro sub care firmele pot să opteze în a fi impozitate pe cifra de afaceri sau pe profit. Dar dacă vor să opteze trebuie să aibă doi angajaţi şi capital social de minim 45.000 de lei”, a declarat Teodorovici, la Parlament.

    Ministrul Finanţelor a afirmat că rambursarea taxelor de mediu se va face doar pe baza CNP.

    „O altă modificare este aceea de a simplifica atunci când se solicită rambursarea taxelor de mediu. Astăzi, oamenii depun o serie de documente în copie ca dovadă şi simplificarea constă în faptul că acele persoane care doresc recuperarea acelor sume s-o facă doar prin simpla depunere a unei cereri în care este CNP-ul. Noi verificăm în baza de date că plata s-a făcut de către acea persoană şi astfel omul urmează să primească banii fără alte documente”, a spus oficialul.

    O a treia schimbare constă, potrivit ministrului, în „creşterea de la 2% la 3,5% în cazul ONG-urilor care sunt în zona socială, deci creştem pentru aceste structuri non-profit care vin să sprijine din punct de vedere social, medical, anumite nevoi”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bugetul pe 2018 va fi construit pe un PIB de 907,9 miliarde de lei, cu o creştere economică de 5,5%

    Având în vedere media generală a venturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puţin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menţinut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

    Potrivit CNP, consumul final va creşte în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investiţiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 350 de milioane de oameni de care nu ştie nimeni că există

    În raportări de tot felul sunt necesare informaţii despre populaţie. Însă datele care monitorizează an de an accesul la educaţie ar putea fi greşite, relatează BBC. Respectiv 350 de milioane de copii din întreaga lume nu au, de fapt, acces la educaţie.
     
    Acest număr nu este deloc mic, nici măcar prin comparaţie cu populaţia totală a globului; cifra este echivalentă cu populaţia din Germania, Marea Britanie, Franţa şi Italia la un loc.
     
    Oamenii invizibili ai planetei, aflaţi sub radarul demografic, sunt descrişi drept “cei mai săraci dintre săraci” şi cel mai adesea trăiesc în zone unde nici măcar nu ajung cei care fac recensăminte sau reprezentanţi ai adminitraţiei care eliberează documente de identitate. Milioane de oamenit trăiesc neînregistraţi în zone sărace din ţări aflate în curs de dezvoltare.
     
    Pentru cei care se află în mişcare sau sunt marginalizaţi identificarea şi obţinerea de date despre ei este extrem de dificilă. Majoritatea copiilor care trăiesc pe străzi nu frecventează şcoala, prin urmare nu apar în statistici legate de acest subiect. În această categorie intră şi refugiaţii nedoriţi, împinşi peste graniţe de violenţele din ţările natale.
     
    Agenţia Organizaţia Naţiunilor Unite estimează estimează că în ţările în curs de dezvoltare există 250 de milioane de oameni despre care nu există date, iar încă 100 de milioane de oameni este posibil să nu fie incluşi deloc în statistici – de pildă imigranţii ilegali din ţările mai bogate.
    Ţelul la care subscriu membrii UNESCO, de a eradica analfabetismul şi a creşte accesul la educaţie nu îi ia în calcul şi pe aceşti 350 de milioane de oameni.
     
    Conform raportului din acest an al UNESCO, 264 de milioane de copii nu au acces la educaţie primară sau gimnazială.O altă informaţie îngrijorătoare care a fost recent făcută public de Institutul de Statistică al UNESCO este că 600 de milioane de tineri care au făcut şcoală nu au noţiuni elementare de aritmetică, citit şi scris.
     

  • Comisia Naţională de Prognoză ajustează PIB-ul cu programul PSD

    Dacă în luna noiembrie – în varianta prognozei „de toamnă”, pe care se construise ultima rectificare bugetară – CNP estima o creştere economică de doar 4,3% pentru 2017, acum este anticipat un avans de 5,2%. Concret, Produsul Intern Brut (PIB) ar urma să fie de 815,2 miliarde de lei în 2017 (cifră estimată şi de PSD în programul de guvernare), faţă de estimarea din toamnă, de doar 807,7 miliarde de lei pentru PIB-ul anului 2017.

    Pe site-ul Comisiei, se precizează – în premieră – că CNP elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung „în corelare cu prevederile Programului de guvernare”, ale strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În ce regiune trebuie să te angajezi, ca să câştigi cei mai mulţi bani

    Bucureştenii vor avea şi în acest an cel mai mare salariu mediu net din ţară, pe al doilea loc situându-se cei din Vestul ţării, urmaţi de angajaţii din Sudul Munteniei, conform ultimului raport al Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

    Salariul mediu net al angajaţilor din Regiunea Bucureşti-Ilfov va creşte de la 2.924 de lei/lună, cât a fost în 2016, la 3.121 de lei/lună în acest an, aceştia fiind cei mai bine plătiţi români şi în 2017. De altfel, în această regiune se va înregistra şi cea mai mare creştere salarială de 197 de lei în interval de 12 luni.

    Din datele Comisiei Naţionale de Prognoză rezultă că, pe al doilea loc se află angajaţii din vestul ţării, salariile medii nete acestora majorându-se de la 1.972 de lei/lună, cât au avut anul trecut, la 2.098 de lei lunar, iar a treia poziţie este ocupată de cei din Regiunea Sud Muntenia, unde salariile vor creşte anul acesta la 2.002 de lei/lună, de la 1.881 de lei lunar în 2016.

    Cele mai mici salarii vor fi încasate de cei din Regiunea Nord-Est, respectiv 1.816 de lei/lună (1.718 de lei/lună în 2016) şi de cei din Regiunea Sud-Vest Oltenia – 1.857 lei/lună (1.750 de lei/lună în 2016).

    În ceea ce priveşte totalul pe economie, anul acesta salariul mediu net va fi dec 2.176 de lei/lună faţă de 2.047 de lei în 2016.

    Conform datelor CNP, în ultimii trei ani angajaţii din Regiunea Bucureşti-Ilfov au avut cele mai mari salarii din ţară, creşterile salariale fiind constante.

     

  • Comisia Naţională de Prognoză: Salariul mediu brut în 2015, de la 2.426 la 2.496 lei, cu o creştere de 7,2%, în loc de 6,5%

    Salariul mediu brut va ajunge anul viitor la 2.665 lei, de la estimarea din primăvară de 2.576 lei, astfel că avansul va fi de 6,8%, în loc de 6,2%.

    La rândul său, salariul mediu net se va plasa în acest an la 1.817 lei, în creştere de la 1.767 lei în varianta precedentă, cu 7,1% mai mare decât anul trecut, proiecţie în urcare de la 6,4%.

    Pentru anul următor, CNP proiectează salariul mediu net la 1.939 lei, faţă de nivelul anterior de 1.875 lei, iar creşterea faţă de 2015 ar urma să fie de 6,7%, în loc de 6,1%.

    Câştigul salarial real va fi mai mare, potrivit CNP, cu 7,6% anul acesta (de la 6,2% în prognoza de primăvară) şi cu 6,2% anul viitor (de la 4%).

    Totodată, Comisia a revizuit în urcare proiecţia pentru rata şomajului cu 0,1 puncte procentuale atât pentru acest an, cât şi pentru anul următor, de la 6,7% la 6,8%, respectiv de la 6,6% la 6,7%.

    Numărul mediu de salariaţi se va situa în acest an la 6.015.000 persoane, în creştere faţă de proiecţia anterioară, de 5.970.000, iar în 2016 vor fi 6.160.000 angajaţi, în loc de 6.085.000 angajaţi, reprezentând estimarea din prognoza de primăvară.

  • CNP-ul din cererea de la instanţă a pretinsului fiu al lui Sergiu Nicolaescu aparţine unui fost jurnalist

    Astfel, datele de identitate din cererea trimisă la instanţă pe numele Vasile Rotaru aparţin fostului jurnalist sportiv cu acelaşi nume.

    În astfel de situaţii, instanţa trebuie să sesizeze organul competent de cercetare penală, care poate fi Parchetul sau Poliţia.

    Judecătoria sectorului 1 a deschis, luni, două dosare, unul pentru oprirea procedurii de incinerare a lui Sergiu Nicolaescu şi altul pentru stabilirea paternităţii, în urma unei cereri trimise pe mail, în 4 ianuarie, din Germania, de un bărbat care pretinde că este fiul nelegitim al acestuia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECENSĂMÂNT 2011: Declararea CNP-ului este obligatorie. Ce păţeşti dacă refuzi să-l declari

    Preşedintele Institutului Naţional de Statistică, Vergiliu Voineagu, a declarat într-o conferinţă de presă că prima declaraţie oficială pe problema declarării CNP-ului a fost dată sâmbătă, de purtătorul de cuvânt al instituţiei.

    “Purtătorul de cuvânt, după ce a făcut precizări că nu orice recenzori acordă sancţiuni, ci persoane special nominalizate care constată cuantumul sancţiunii a mers puţin mai departe şi şi-a exprimat din grabă şi din pregătire insuficientă un punct de vedere personal că nedeclararea CNP nu impune sancţiune “, a spus Voineagu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro