BusinessMagazin

Tag: clinici private

  • Radiografia sistemului de sănătate, la “ZF Pharma&Health Summit’13”

     Dezbaterile vor avea loc la World Trade Center Bucureşti şi vor începe la ora 9.00, atât în 23, cât şi în 24 septembrie.

    Anul 2013 este un an fierbinte în sistemul sanitar românesc: prescripţia electronică a devenit obligatorie, la ieşirea din spital a fost introdusă coplata, iar spitalele sunt plătite după noi criterii. Pacienţii, din ce în ce mai nemultumiţi, fie merg către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. În sistemul privat însă, pentru prima dată după mai mulţi ani de extindere neîntreruptă, operatorii au pus frână expansiunii şi aşteaptă noile modificări astfel încât să-şi poată creiona strategia pentru perioada următoare. “Când va ajunge România să ofere în spitale standarde similare cu cele din Austria sau Turcia şi ce schimbări vor mai avea loc în sistemul de sănătate?” este întrebarea care stă la baza discuţiilor din cele două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Levy, MediHelp: E trist si imoral ca oamenii care platesc taxe sa nu primeasca ingrijirile medicale adecvate

    Potrivit managerului, proprietarii clinicilor private se asteapta la amortizarea investitiei in trei-cinci ani de la finalizarea acesteia, iar in situatia in care perioada devine mai mare vor cauta o alta piata pe care sa investeasca. In viziunea sa, standardele ridicate ale serviciilor noii companii depind de randamentul businessului, fluxul de venituri trebuie sa fie facut in functie de veniturile statului, acesta fiind clientul contractant.

    “Compania nu poate sa isi achite furnizorii creand astfel asa numitul efect de domino in ceea ce priveste platile catre terti. Acesta este un hazard economic. Apoi, se va crea o dezamagire pentru pierderile pe care investitorii le-au suferit si se va prelungi timpul necesar recuperarii investitiei. Aceasta are de asemenea un efect negativ din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere cultural pentru ca duce la crearea unei mentalitati de neindeplinire a obligatiilor contractuale si nerespectare a angajamentelor. Ce investitor strain va veni aici?”, a mai declarat Zahal Levy.

    Cea mai importanta consecinta este, potrivit managerului, aceea ca mai putini oameni vor putea sa acceseze servicii medicale private si de inalta clasa, deoarece nu isi vor mai putea permite sa plateasca pretul intreg al tratamentelor, cu efecte directe asupra bugetului national de sanatate, deoarece populatia care isi permitea achizitionarea serviciilor se va intoarce acum la sistemul de sanatate public.

  • Asigurătorii se luptă cu clinicile private pentru 60 de milioane de euro anual

    Īn timp ce mulţi consideră că cele două produse sunt foarte asemănătoare, iar unele persoane chiar le confundă, īn realitate acestea sunt foarte diferite, īncepând cu acoperirea oferită şi sfârşind cu tratamentele incluse, se arată în documentul citat. “Diferenţa esenţială dintre abonamentele medicale şi asigurările private de sănătate este aceea că primele oferă acces limitat la un singur furnizor medical, iar cele din urmă deschid o lume īntreagă de posibilităţi. Sistemul asigurărilor private de sănătate este subdezvoltat īn România şi mulţi cetăţeni nu ştiu sau nu īnţeleg beneficiile pe care le-ar putea avea īn urmă utilizării unui astfel de plan pentru ei sau familia lor”, spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, unul dintre furnizorii de asigurări private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, prezent pe piaţa din România începand cu 1999.

    Potrivit oficialului, abonamentul medical oferă acces limitat la un singur furnizor medical şi nu acoperă cheltuielile de spitalizare sau intervenţiile chirurgicale majore. Mai mult decat atât, cel mai important avantaj al unei asigurari private de sănătate este ca oferă acces la o gamă largă de servicii medicale, oferite de un numar mare de furnizori internaţionali, acoperind toate procedurile medicale importante.

    “Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe deoparte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice. Soluţia pentru toate aceste probleme este o reformă fundamentală, aliniată cu situaţia din ţările europene dezvoltate, care i-ar ajuta pe toţi cei implicaţi īn sistemul de sănătate naţional. Prin utilizarea facilităţior fiscale şi reglementărilor europene, statul român ar putea īncuraja dezvoltarea companiilor private care ar oferi servicii medicale de calitate şi de asemenea ar contribui prin impozitele plătite la finanţarea bugetului de stat”, adaugă Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.

  • Cum să te tratezi la privat, dar pe banii statului

    În biroul Simonei Ateia, telefonul sună la fiecare cinci minute. Iar ecoul în încăperea cu tavan înalt de patru metri îl face să sune şi mai tare. Ziua ei începe şi se termină la fel de aglomerat încă din 2004, când a pornit afacerea alături de soţul ei ca pe una de familie – “încă din ’90 am avut businessuri mai mult sau mai puţin apropiate de sfera medicală”. Cei doi medici au înţeles după 2000 că piaţa românească ar fi început să fie pregătiă pentru sectorul privat – “ne-am dorit să fim puţin altfel”. În viziunea Simonei Ateia, “altfel” înseamnă acces cât mai larg la servicii medicale private: pacientul să nu fie nevoit să cheltuiască foarte mult şi să beneficieze de un tratament la un nivel calitativ similar unei clinici strict private. “Clasa de mijloc a fost targetul nostru de la bun început”, explică Ateia, care îşi aminteşte de începutul modest al afacerii, dar şi de elanul ulterior dat de cererea mare din partea pieţei. De la o clinică din Gabroveni şi un mic laborator în 2004, Medas a ajuns astăzi la cinci clinici şi patru laboratoare în Bucureşti, două clinici la Piteşti şi un laborator la Giurgiu şi angajează 400 de oameni. Extinderea în provincie nu înseamnă achiziţii de alte companii – “am pornit de la zero în fiecare proiect”. Avantajul ar fi crearea unor clinici după propria viziune, fără să se impună schimbări, însă un minus ar fi acela că baza de pacienţi se construieşte pe termen mai lung.

    Anul 2011 a adus investiţii de zeci de milioane de euro în clinici şi spitale private, toţi operatorii din piaţa raportând trimestrial sau chiar lunar deschideri de noi unităţi. 2012 este însă anul în care proiectelor noi li s-a tăiat elanul, însă Simona Ateia spune că în cazul afacerii sale dezvoltarea începe abia acum. Primul spital al reţelei, cel de chirurgie uro-genitală, urmează a fi deschis înspre finalul anului în zona Pieţei Victoriei, în urma unei investiţii de patru milioane de euro – “e una dintre specialităţile în care suntem cei mai buni, alături de medicina materno-fetală şi imagistica”. Echipa e deja formată şi cuprinde în special medici chirurgi.

    La ora actuală, plafoanele financiare stabilite de Casa de Asigurări nu se adresează consultaţiilor, ci doar investigaţiilor medicale. Fiecare clinică e evaluată în funcţie de aparatură şi personal, iar pe baza unui calcul plafonul alocat unui judeţ se împarte în funcţie de numărul de puncte obţinut. La fel cum s-a întâmplat în cazul farmaciilor, dacă operatorii se limitează strict la plafon, ajungi să refuzi pacienţii. “Mi-am dat seama că trebuie să fac o alegere – mă uit numai la bani sau mă uit şi la pacienţi”, explică Ateia, precizând că a primit şi pacienţi chiar dacă nu ştia sigur că recuperează banii. Riscul avea impact în pierderi, dar în timp viziunea a fost tot mai clară asupra fenomenului. 50% din businessul Medas, cifrat la opt milioane de euro anul trecut, vine incluzând atât servicii medicale clinice – consultaţii de specialitate – cât şi paraclinice – investigaţii de laborator şi imagistică. Circa 190 de lei este valoarea decontată în medie pentru un pacient în cazul investigaţiilor paraclinice, iar pentru consultaţii, media e de 20 de lei. Diferenţa până la preţul consultaţiei oferite în regim privat, de regulă situat la peste 50 de lei, nu mai e plătită de către pacient. “Nu o plăteşte nimeni pentru că ne-o asumăm noi.” Medicul nu-şi aminteşte de mari probleme în decontare de-a lungul timpului, deşi problemele bugetare au afectat puternic în trecut spitalele publice.

    “Nu cred că până în prezent e acoperit segmentul de clasă mijlocie, oamenii au nevoie în continuare de spitale. Nu vrem să fim o concurenţă pentru stat sau privat, ci să devenim un mediu civilizat atât pentru cei ce caută servicii medicale la stat gratuit sau la privat cu bani”, spune medicul. Dacă privim din punct de strict financiar, e clar că lucrul cu Casa înseamnă volume mai mari de pacienţi trataţi, pe fondul sumelor mai mici decontate decât cele câştigate în regim exclusiv privat. “Asta nu înseamnă că profitabilitatea nu e mai mică, dar efortul este cu siguranţă mai mare”, rezumă Ateia, dar “nu poţi să priveşti consumatorul ca pe unul de la supermarket”.

  • Unde ne tratăm, la Viena sau la Bucureşti?

    Pentru locuitorii din vestul României, zicala “cel mai bun medic este trenul către Cluj” a fost trecută în ultimii ani în planul al doilea, după ce tot mai mulţi pacienţi au descoperit că un drum până la vecinii maghiari le aduce beneficii la un nivel mai ridicat faţă de condiţiile din inima Ardealului. La spitalele din Szeged, Debrecen, Berettyóújfalu sau Mátészalka ajung anual mii de pacienţi, date fiind distanţa mult mai mică faţă de cel mai apropiat centru universitar şi faptul că serviciile le sunt parţial decontate de casele judeţene de asigurări de sănătate. Pentru cei pentru care graniţa româno-maghiară e prea departe, soluţia e avionul către Viena. Fireşte, cu cât distanţa creşte, cu atât tratamentul e mai scump. Dar uneori asta e singura soluţie pentru a deveni iar sănătos.

    Distanţa: 1.000 de km. Diferenţa: 20 de ani

    “Când porneşti practic de la zero şi trebuie să surmontezi un ecart de 20 de ani, răspunsul referitor la felul în care sunt sau nu clinicile româneşti la nivelul celor din Vest nu poate fi uşor cuantificabil”, explică Nicolae Marcu, directorul general al MedLife, compania cu cea mai mare cifră de afaceri în piaţă. Marcu ar duce comparaţia mai degrabă la nivel de regiune, unde, potrivit managerului, faţă de ţările vecine, medicina privată din România este net superioară, atât în infrastructură şi în echipamente, cât şi în resurse umane. “Am văzut spitale private din sud-estul Europei şi vă garantez că cele din România sunt mai bune. Nu impresionează nici Polonia, nici Croaţia”, spune şeful MedLife. Marcu aduce în discuţie şi vizita omologilor săi din Marea Britanie sau Franţa, care au menţionat că “au avut ce să înveţe” şi că medicina privată din România a recuperat “foarte repede” ecartul faţă de ţările cu tradiţie în domeniu – “am putea spune că e nevoie doar de atenţie la reglajele fine”.

    Şi totuşi, de unde ar veni ideea potrivit căreia clinicile româneşti ar avea un mare minus în faţa celor occidentale? “Există cel puţin un handicap de imagine pentru clinicile româneşti, în sensul că nu sunt comparate niciodată cu nişte clinici obişnuite din Occident, fie ele private sau de stat. Şi asta pentru că niciun pacient care pleacă din România nu merge la o clinică obişnuită”, spune Sergiu Neguţ, unul dintre executivii care a activat ani buni în dezvoltarea industriei şi proprietar al buticului de consultanţă SVP Consulting. Iar exemplele AKH din Viena sau ale altor clinici de la Istanbul, Frankfurt sau München, locuri în care se tratează anual mii de români, vin să confirme ipoteza lansată de Sergiu Neguţ. Nivelul de comparaţie este, deci, cel al clinicilor de top occidentale, iar la acest nivel e greu de ajuns pentru toate celelalte clinici din Vest, nu doar pentru clinicile private din România. El remarcă faptul că abia recent şi mai degrabă pe anumite nişe foarte înguste se poate vorbi de performanţă la nivelul clinicilor de top occidentale. “Clinicile româneşti au apărut ca răspuns la nivelul deplorabil de asistenţă şi confort în spitalele de stat. Aşa că pentru o bună bucată de vreme nici nu s-a pus problema unei concurenţe decât cu statul”, spune Neguţ.

    Potrivit medicului Bogdan Ivănescu, preşedinte şi CEO al băncii de celule stem StemSure, sistemul privat românesc face eforturi intense pentru a ajunge la nivelul sistemului privat vest-european. Sectorul serviciilor medicale private este într-o continuă creştere din 2009 până astăzi, nivelul investiţiilor crescând de la an la an – “spre exemplu, din cele zece spitale private din Bucureşti, opt s-au deschis doar anul trecut, dar ne aflăm încă în etapa de început a medicinei private româneşti”. Medicul atrage atenţia că, deşi e o alternativă pentru serviciile oferite în sistem public, investiţiile va trebui să continue pentru a ne apropia de standardele vestice – “experienţa nu poate veni decât în timp, de la specialişti foarte bine pregătiţi şi, în special, de asumarea responsabilităţii actului medical de către clinicile private, indiferent de gravitatea cazului tratat”.

  • Noua nişă de creştere în servicii medicale – screeningul

    Viitoarele mame pot afla, astfel, inca din primele saptamani de viata ale fatului daca acesta prezinta risc cresut de anomalii, malformatii fetale si pot apela in consecinta la diferite posibilitati terapeutice. Se bazează pe măsurarea şi cuantificarea unor markeri biochimici produşi de către fetus sau placentă şi care trec în sângele matern.

    Metoda Gold Standard – Kryptor Compact Plus este folosita la Euromaterna si in centrele medicale private MedLife si Matei Basarab, ambele din Bucuresti, unde pacientii pot beneficia de testul combinat, la recomandarea medicului sau din proprie initiativa. Oficialii HK&ZY Best Pharma Distribution SRL, importatorul Kryptor Compact Plus, promoveaza recomandarile Fetal Medicine Foundation (FMF) in ce priveste screeningul de anomalii fetale pentru primul trimestru de sarcina. Profesorul Kevin Spencer, director al Serviciului de Screening Prenatal de la Harold Wood Hospital, Romford, Essex, Marea Britanie, va participa la seminarul “Sarcina sanatoasa, copil sanatos. Dileme vechi – raspunsuri noi” in perioada 23-24 martie la Constanta pentru a aduce la cunostinta medicilor beneficiile screeningului.

  • Reţeaua Anima preia clinicile Diagnosis

    Desi intrata pe piata serviciilor medicale in urma cu mai putin de doi ani, Anima s-a remarcat ca operatorul celei mai mari retele de medici de familie din Bucuresti si a reusit sa dezvolte un portofoliu impresionant de clienti corporate situandu-se din acest punct de vedere in topul primilor cinci jucatori de pe piata, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    “In urma acestei fuziuni clientii Diagnosis vor avea access la infrastructura moderna a clinicilor Anima precum si la o gama extinsa de servicii medicale de calitate atat gratuite prin simpla inscriere la medicii nostri de familie cat si suplimentare sau complementare”, a declarat Cristian Sas Chief Operating Officer al Anima.

    Diagnosis are 30 medici si peste 50 000 abonati de medicina muncii urcand astfel portofoliul Anima la aprope 100 000 abonati, probabil al 3-lea ca marime din tara si o cifra de afaceri anul trecut de 2 milioane euro.

    Printre clientii corporate Anima-Diagnosis se numara compani ca G4S, KPMG, CEC Bank, UniCredit Tiriac Bank, Actavis, Alpha Bank, Astra, Omniasig, Orange, Allianz, RCS-RDS, EMAG, Romtelecom, Banca IntesaSanpaolo, Royal Bank of Scotland, Libra Bank, Velpitar, BRD, FLANCO si multi altii.

  • Cristian Sas, Anima: Va creşte turismul medical spre Turcia şi Europa de Vest până la dezvoltarea infrastructurii locale

    Şeful Anima susţine că definirea pachetului minim este aşteptată cu mult interes de furnizorii privaţi de servicii medicale de ani de zile şi va da “un suflu nou” industriei.

    “Este foarte interesant de văzut ce va rămâne acoperit de casa şi ce va trece pe asigurarea privata. Furnizorii privaţi nu au capacităţi excepţionale pe spitalizare sau intervenţii sofisticate, dacă noul pachet va exclude acest segment cel puţin în primă fază nu vor exista soluţii locale în privat şi va creşte turismul medical spre Turcia şi Europa de vest până la dezvoltarea infrastructurii locale”, susţine Sas.

    Referindu-se la segmentul de ambulatoriu, Sas observă că lucrurile stau mult mai bine şi impactul se va vedea imediat. “Probabil fără intervenţia FMI decizia ar fi venit mai târziu date fiind implicaţiile sociale. Va fi o trezire la realitate pt mulţi români care văd sănătatea ca pe ceva gratuit şi universal”, adaugă Cristian Sas.

    Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate “neesenţiale” să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private, conform înţelegerii cu FMI. Angajamentul este inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobată de Executiv la jumătatea lunii septembrie. Pachetul de servicii sociale din sistemul medical va fi revizuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate “neesenţiale”, relevă documentul obţinut de agenţia Mediafax.

  • Cum ajută FMI clinicile private

    “Am lucrat în sistemul bancar înaintea crizei financiare şi totul se întâmpla foarte repede. Diferenţa faţă de clinici e aceea că sistemul avea nişte reguli după care puteai juca. Aici regulile se schimbă odată cu peisajul”, spunea săptâmâna trecută Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, cu prilejul deschiderii unei noi clinici în preajma spitalului Colentina. Evoluţia pieţei din ultimii ani a făcut ca jucătorii să se adapteze din mers, iar strategiile nu au mai mers pe linia tradiţională, ci au devenit mai dinamice în funcţie de mişcările celorlalţi operatori. Cea mai recentă reconfigurare a traseului se datorează înţelegerii cu Fondul Monetar Internaţional, potrivit căreia Guvernul va revizui pachetul de servicii medicale sociale, astfel încât statul să acopere, începând cu anul viitor, mai puţine probleme de sănătate, iar serviciile considerate “neesenţiale” să fie furnizate doar pe baza unor asigurări suplimentare, inclusiv private. Angajamentul e inclus în ultima scrisoare de intenţie încheiată de Guvern cu FMI, convenită în urma misiunii de evaluare din iulie-august şi aprobat de Executiv la jumătatea lunii septembrie. Revizuirea se va face cu asistenţa Băncii Mondiale astfel încât să nu mai fie finanţate acele costuri cu sănătatea considerate în plus. “Pachetul de servicii medicale va avea multiple efecte asupra tuturor jucătorilor din piaţă”, spune Fady Chreih, director de dezvoltare al Regina Maria, care vorbeşte de o schimbare fundamentală a sectorului medical şi, mai important, de o schimbare comportamentală: pentru prima dată, oficial, românii vor conştientiza că serviciile medicale nu sunt gratuite. Chreih anticipează implicaţii sociale semnificative care se vor sedimenta în următorii ani: balanţa socială va fi dificil de păstrat între cei care trebuie să fie asiguraţi în continuare pentru că nu îşi vor permite să plătească pentru servicii sau medicamente şi bugetul alocat pentru sănătate.

    Cătălina Bălan, directorul general al Medicover, susţine că liniile de business pe care compania le are în vedere sunt numeroase, dar toate se leagă de evoluţia pieţei. Evoluţia înseamnă şi faptul că, dacă ne uităm la sectorul de furnizare a serviciilor medicale private, se poate constata o aglomerare. Însă în contextul larg al reformei din sănătate, clinicile ar putea să nu mai pară atât de înghesuite. “Nu cred că există vizibilitate pentru că nimeni nu poate spune cum va arăta sistemul peste şase luni”, remarcă Bălan, care vede fenomenul în beneficiul jucătorilor privaţi. Totuşi, vizibilitatea redusă îi face pe toţi jucătorii să aibă o abordare antreprenorială – “în funcţie de modul în care se mişcă piaţa ai nişte planuri pe care le mai adaptezi, le mai modifici”. În general, lanţurile au pregătite şi aprobate investiţii pe care să le demareze, dar direcţiile sunt cumva îmbinate cu ce se întâmplă la nivel legislativ. Dincolo de spitalul pe care îl deschid în această toamnă, suedezii de la Medicover mai deţin un teren în nordul Bucureştiului unde ar urma să dezvolte un nou spital în următorii trei ani. Există însă o nuanţă: “În contextul unei pieţe foarte aglomerate, nu cred că este momentul lansării încă unui spital de mari dimensiuni”.

    Măsura impusă de FMI este privită drept o trecere la “normalitate” de către Mihail Marcu, preşedintele CA al MedLife. Avantajele măsurii sunt reducerea numărului vizitelor inutile la medic şi contribuţia la oficializarea unor plăţi şi, abia apoi, dezvoltarea serviciilor private. Marcu recunoaşte că serviciile medicale private au încă un potenţial mare de creştere, iar revizuirea serviciilor medicale sociale ar putea să încline orientarea oamenilor către privat. “Creşterea pieţei este susţinută şi de migrarea pacienţilor de la stat către privat, deoarece oamenii preferă, dacă tot plătesc pentru un serviciu medical, să primească un act medical de calitate, un timp de aşteptare redus la minim, să beneficieze de aparatură de ultimă oră şi de cei mai buni specialişti”, spune şeful MedLife. Specialiştii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad aşadar de acord că limitările impuse de stat ale accesului gratuit la medic vor impulsiona competiţia dintre operatorii privaţi, care se vor lupta să-şi câştige noi clienţi. Şi cum românii au ajuns la concluzia că sănătatea nu are preţ, când vor merge la medic sau vor alege o clinică, avantajele oferite de privat vor cântări mult mai greu. Estimările legate de valoarea pieţei serviciilor medicale private ţintesc către jumătate de miliard de euro în 2011. Piaţa nu a ajuns încă la maturitate, iar dovada a fost tocmai anul 2011, când în primele şase luni s-au deschis clinici şi spitale în valoare totală de o sută de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct. “Este adevărat că Bucureştiul reprezintă încă cea mai importantă piaţă pentru operatorii privaţi, însă nu neglijăm nici investiţiile la nivel local şi ţintim marile oraşe”, spune Mihail Marcu.

    Una peste alta, operatorii privesc în prezent cu atenţie înspre modul în care statul doreşte să modifice cadrul legislativ. După cum aminteşte Fady Chreih, orice modificare abruptă creează pe termen scurt “confuzie, frustrare şi haos birocratic”. Oficialii Regina Maria vorbesc de extindere pe două planuri: una extrem de vizibilă pentru toată piaţa, cea în care deschid centre noi şi una vizibilă pentru pacienţi, în care extind gama de servicii. “Nu toată lumea o duce bine în perioada asta, noi primim săptămânal cereri de achiziţii de la jucători mici, medii şi mari”, mai spune Chreih, care subliniază că într-o perioadă macroeconomică dificilă şi un sistem de sănătate care se modifică fundamental, turbulenţele sunt majore: “Dacă nu eşti jucător cu o amprentă mare în piaţă, e dificil să te menţii.”

  • Radiografia sistemului privat de sanatate. E pregatit sa preia bolnavii din sistemul public?

    Privita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. “Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling.” Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.

    MEDICUL-ANTREPRENOR
    Dintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.

    Dupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. “Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania”, spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate”, declara Wargha Enayati pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.

    “Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip.” Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. “A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua”, explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.

    Antreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. “Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile”, spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. “Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba”, spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. “E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador”, explica managerul.