BusinessMagazin

Tag: clinici private

  • OUG pentru ca pacienţii care apelează la clinici private să plătească mai puţin

    „Adoptăm în şedinţa de astăzi un proiect prin care asigurăm drepturile pacienţilor care aleg serviciile oferite de clinici private. Prin completarea legislaţiei reglementăm faptul că persoanele asigurate care apelează la servicii medicale oferite de clinici private vor plăti numai diferenţa dintre tariful practicat de acel furnizor şi tariful decontat de CNAS.
     
    De asemenea ne asigurăm că pacienţii vor fi informaţi corect în prealabil, cu privire la costul serviciilor medicale fiind evidenţiate separat sumele decontate de către stat şi cele plătite din fondul proprii. Astfel persoana asigurată va cunoaşte din timp costurile unei intervenţii sau ale unui tratament”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.
     
    Premierul a adăugat că pacienţii se pot adresa furnizorilor care nu percep contribuţii personale sau aplică un cost mai mic.
     
    „ În cazul în care nu are posibilitatea plăţii contribuţiei personale se poate adresa unui alt furnizor care nu percepe contribuţie personală sau aplică un cost mai mic pentru acelaşi tip de servicii. Ministerul Sănătăţii a finalizat acest proiect de act normativ după consultări cu asociaţiile pacienţilor şi furnizorii privaţi de servicii medicale”, a conchis Dăncilă.
     

  • Medic fals angajat la mai multe clinici private din Bucureşti. A făcut mai multe operaţii, deşi are doar 8 clase

    Sorina Pintea a spus că momentan nu ştie de ce respectivul cetăţean a fost angajat fără a avea drept de liberă practică.

    “Am aflat din presă despre caz. Nu a adus toate documentele. Ministerul Sănătăţii a analizat documentele pe care le-a adus, de fapt nu le-a adus personal, a avut o împuternicire avocaţială, o doamnă avocat, am înţeles, şi pentru că nu avea toate documentele nu a primit avizul, adică echivalarea diplomei. Nu am de unde să ştiu (câţi oameni a operat -n.r.)”, a declarat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a mai anunţat că nu ştie câţi pacienţi a operat respectivul bărbat sau în ce clinici şi-a desfăşurat ilegal activitatea.

    “Sunt şi alte ţări care s-au confruntat cu acest tip de probleme, dar mă pune pe gânduri referitor la ceea ce spuneam despre faptul că şi sistemul public şi sistemul privat trebuie să aibă aceleaşi reguli de funcţionare, de organizare, de raportare mai ales pentru că da, a operat în clinici private fără a avea dreptul de liberă practică, cu o parafă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea contururilor clare

    „Unul dintre obiectivele mele constante este să mă asigur că echipa mea creşte profesional într-o atmosferă în care membrii ei se simt în siguranţă şi încurajaţi să îşi exprime ideile şi să propună proiecte noi”, spune Ema Diea, head of corporate communication and business development la Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai populare spitale austriece. Departamentul pe care îl conduce are rolul de a promova activitatea şi competenţele medicale ale spitalului Wiener Privatklinik şi ale experţilor săi în rândul medicilor şi publicului austriac şi internaţional. 40% dintre pacienţii spitalului vienez sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români; anul trecut, numărul românilor care au fost pacienţi ai WPK a fost cu 40% mai mare decât în 2015.

    „Pentru ca un spital privat să aibă o reputaţie de spital de top el trebuie să fie capabil să atragă experţi de elită în echipele sale, iar acest lucru se întâmplă atunci când aceştia consideră că spitalul le asigură toată infrastructura umană, organizatorică şi tehnică pentru a-şi profesa meseria la un nivel înalt”, declară ea. Adaugă că „standardele de calitate stau la baza strategiei WPK”; există diverse proceduri şi monitorizări la nivelul fiecărui departament, de la lucruri care par minore – de pildă, procedura de curăţare a mâinilor, pentru personalul medical – şi până la actele medicale complexe. „Acest lucru se face atât prin comunicare directă, cât şi prin identificarea partenerilor locali capabili să susţină efortul de a deservi pacienţii interesaţi de soluţiile medicale oferite în cadrul Wiener Privatklinik.” În plus, menirea unui sistem strict este de a se asigura că reduce la minimum riscul greşelilor în procesul de îngrijire a pacienţilor.

    De asemenea, pentru monitorizarea activităţii medicilor la nivelul spitalului există un consiliu ştiinţific consultativ, format din opt profesori universitari austrieci de la Facultatea de Medicină a Universităţii din Viena, care acţionează ca o echipă de audit în activitatea medicală şi ştiinţifică. „Ca tendinţă mai nouă, care se conturează deja de câţiva ani, mă aştept ca Wiener Privatklink să devină una dintre principalele destinaţii de diagnostic şi tratament pentru pacienţii europeni care nu îşi găsesc soluţiile medicale în ţările lor”, mai spune Ema Diea. Spitalul are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi; este dotat cu 145 de paturi, un bloc operator cu patru săli, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală. WPK reuneşte nouă centre de competenţă, cu servicii de diagnostic şi tratament de la medicina cardiovasculară, chirurgia nervilor periferici, oncologie, ortopedie până la medicină sportivă, microchirurgie şi chirurgie plastică. În cadrul spitalului lucrează circa 30 de medici angajaţi şi peste 150 de medici colaboratori.

    Ema Diea a ales statutul de expatriată în urmă cu circa un an, dar anterior a lucrat tot în acelaşi domeniu, în cadrul clinicilor Amethyst de pe piaţa românească, vreme de aproape zece ani. „O nouă oportunitate pentru care mă voi lupta să o fructific”, a fost primul său gând atunci când i s-a propus poziţia actuală. Pe de altă parte, admite că este una dintre cele mai dificile experienţe ale sale; se declară însă foarte mândră de pasul făcut, care a presupus o schimbare fundamentală a traiectoriei profesionale, când a plecat de la Garanti Bank pentru a se implica în afacerea Amethyst. „Am schimbat domeniul de activitate: de la banking la servicii de sănătate; am schimbat poziţia în business: de la manager de divizie într-o instituţie aşezată şi bine structurată la director general şi investitor într-o firmă la început de drum”, povesteşte Ema Diea. Îşi aminteşte chiar că la acea vreme alegerea sa a fost considerată foarte riscantă de mulţi apropiaţi.

    Şi-a început cariera, pe când era studentă, ca analist pe piaţa de capital într-o companie de tip investment banking străină şi spune despre acel job că şi l-a dorit mult: „După ce am urmat la facultate cursul despre bursa de valori şi piaţa de capital, am întrebat-o pe doamna profesoară ce ar trebui să fac pentru a fi activă în acest domeniu. M-a trimis la un interviu, l-am trecut şi am început să învăţ meserie”, îşi aminteşte Diea. De-a lungul timpului, mai spune ea, a avut de învăţat de la mulţi dintre cei cu care a lucrat; „Chiar şi acum lucrez direct cu cei doi CEO ai grupului Wiener Privatklinik, care sunt nu doar strategi experimentaţi, ci şi foarte eleganţi în abordarea de business. Învăţ în continuare cum să ai succes în business păstrând o abordare elegantă”, explică Diea. Privind în urmă, se declară mulţumită de toţi paşii din carieră şi de fiecare experienţă în parte. „Nu îmi amintesc să fi fost parte dintr-o echipă din care să nu fi învăţat şi crescut profesional. Am avut şi am în continuare multe momente frumoase. Unele sunt şi frumoase şi grele în acelaşi timp”, mai declară ea.

    Acum, românca îşi propune să fie un lider, nu un şef, pentru cei din echipa sa: „În general, încerc să creez o atmosferă de siguranţă şi să încurajez proactivitatea colegilor de echipă. Şi cred că o strategie sau obiectiv bine conturat şi clar comunicat are şanse mult mai mari de reuşită decât ţinte care sună interesant sau măreţ, dar în esenţă sunt vagi şi generale”, spune managerul. De asemenea, consideră că poate îngădui orice greşeală angajaţilor, dacă aceasta nu se va repeta.

    Pentru o perioadă a testat şi gustul antreprenoriatului, iar unele lecţii învăţate atunci îi sunt folositoare şi acum. „Cred că abordarea antreprenorială a proiectelor de business îmi vine oarecum natural. Oferă un grad mai ridicat de libertate către creativitate, asumare de riscuri şi îţi dă satisfacţia lucrului iniţiat şi crescut de tine”, consideră managerul.

    În opinia sa, micromanagementul trebuie evitat, deoarece „funcţionează doar pe termen scurt, îţi taie entuziasmul şi poţi pierde din vedere imaginea de ansamblu”. Nu în ultimul rând, managerii trebuie să fie permanent interesaţi să înveţe lucruri noi: „Poţi învăţa foarte multe nu doar de la traineri sau şefi, ci şi de la colegi”, precizează reprezentanta WPK.

    În timpul în care nu trasează strategiile dezvoltare ale Wiener Privatklink, Ema Diea citeşte mult, face sport şi merge la concerte. „Mai nou, mare parte din timpul meu liber, am început şi să grădinăresc”, povesteşte ea. Se declară un cititor destul de nerestrictiv, afirmând că citeşte cu plăcere beletristică, cărţi de istorie, autobiografice, ştiinţifice sau de business. Una dintre cărţile sale preferate este scrisă de tatăl său, Ion Diea, „Amintiri din Epoca de Aur” – o colecţie de nuvele care surprinde momente cheie din evoluţia comunismului în România şi efectele lor asupra oamenilor normali. Pe de altă parte, sportul pare a fi mai mult decât un hobby pentru Ema Diea. Întrebată ce i-ar fi plăcut să profeseze dacă nu ar fi avut cariera actuală, managerul spune zâmbind: „Cred că aş fi fost o bună jucătoare de tenis dacă aş fi învăţat acest sport încă din copilărie. E doar o părere neconfirmată de specialist”.

  • Ministerul Finanţelor Publice clarifică deductibilitatea asigurărilor facultative de sănătate

    Astfel, ministerul a transmis că “impozitul lunar se cal­cu­lea­ză prin apli­carea cotei de 16% asupra bazei de cal­cul deter­mi­nată ca di­fe­renţă între venitul net din sa­larii cal­cu­lat prin de­ducerea din ve­nitul brut (…) şi a primelor de asi­gu­rare vo­lun­tară de sănătate su­por­tate de an­ga­jaţi, astfel încât la nivelul anu­lui să nu depăşească echiva­lentul în lei al sumei de 400 de euro”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Wargha Enayati, locul al 21-lea

    Enayati a crescut în Germania şi a venit în România pentru că primul cap încoronat care a acceptat religia Bahá’í a fost Regina Maria.

    Numele Majestăţii Sale a fost şi motivul pentru care compania sa a fost redenumită din Centrul Medical Unirea. Grupul este controlat de fondul de investiţii Advent International, care are 80% din acţiuni.

    Wargha Enayati face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • O nouă metodă de depistare a sindromului Down, disponibilă în clinicile private din România

    Părinţii pot afla încă din primele 12 săptămâni de viaţă ale fătului dacă acesta prezintă risc cresut de anomalii cromozomiale  şi pot apela în consecinţă acolo unde există un risc crescut sau intermediar, fie la metodele invazive de diagnostic prenatal (biopsie de vilozităţi coriale sau amniocenteză), fie la testarea ADN-ului fetal din sangele maternal.

    Metoda testului combinat Fetal Medicine Foundation-Brahms Kryptor asigură creşterea preciziei  bitestului (este unul din testele medicale obligatorii recomandate pentru analiza dezvoltării fătului şi evoluţiei sarcinii) prin ajustarea ecografiei unui medic acreditat FMF, folosind un software cu o bază de date a peste 400.000 de ecografii de prim trimestru.

    Medlife este leaderul în segmentul privat în screeningul de trimestrul 1 conform metodei Golden Standard FMF Brahms Kryptor.

  • Hibridul între abonament medical şi asigurare de sănătate, un pariu încă necâştigător

    CONTEXTUL: Piaţa de asigurări medicale s-a dezvoltat simultan cu spitalele şi clinicile private, dar nu a ţinut pasul cu acestea din urmă. Abonamentele au câştigat teren prin contracte directe cu beneficiarii companii.

    DECIZIA: MedLife şi Regina Maria au lansat anul acesta, în parteneriat cu companiile de asigurări Generali şi Groupama, asigurări de sănătate care să vină în completarea ofertei de abonamente şi care să poată acoperi riscuri mai mari pentru pacienţi.

    EFECTELE: Deocamdată, cele două companii aşteaptă pentru primul an încheierea câtorva mii de asigurări.

    DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, PE MĂSURĂ CE STATUL A ÎNTÂRZIAT SĂ DEFINEASCĂ UN PACHET MINIM DE SERVICII GRATUITE ÎN SECTORUL PUBLIC ŞI, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012.

    Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro. Este mică, dar tot mică este şi piaţa locală a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Contextul nu este aşadar cel mai prietenos pentru iniţiative în domeniu. În primăvară, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat.

    „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice„, ilustra Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    IN ACEST CONTEXT, DEMERSUL PRODUSELOR LANSATE ÎN PARTENERIAT CU CLINICILE A FOST CONSIDERAT AMBIŢIOS. Principalii vizaţi erau pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual. „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top„, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali.
     

  • Radiografia sistemului de sănătate, la “ZF Pharma&Health Summit’13”

     Dezbaterile vor avea loc la World Trade Center Bucureşti şi vor începe la ora 9.00, atât în 23, cât şi în 24 septembrie.

    Anul 2013 este un an fierbinte în sistemul sanitar românesc: prescripţia electronică a devenit obligatorie, la ieşirea din spital a fost introdusă coplata, iar spitalele sunt plătite după noi criterii. Pacienţii, din ce în ce mai nemultumiţi, fie merg către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. În sistemul privat însă, pentru prima dată după mai mulţi ani de extindere neîntreruptă, operatorii au pus frână expansiunii şi aşteaptă noile modificări astfel încât să-şi poată creiona strategia pentru perioada următoare. “Când va ajunge România să ofere în spitale standarde similare cu cele din Austria sau Turcia şi ce schimbări vor mai avea loc în sistemul de sănătate?” este întrebarea care stă la baza discuţiilor din cele două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Levy, MediHelp: E trist si imoral ca oamenii care platesc taxe sa nu primeasca ingrijirile medicale adecvate

    Potrivit managerului, proprietarii clinicilor private se asteapta la amortizarea investitiei in trei-cinci ani de la finalizarea acesteia, iar in situatia in care perioada devine mai mare vor cauta o alta piata pe care sa investeasca. In viziunea sa, standardele ridicate ale serviciilor noii companii depind de randamentul businessului, fluxul de venituri trebuie sa fie facut in functie de veniturile statului, acesta fiind clientul contractant.

    “Compania nu poate sa isi achite furnizorii creand astfel asa numitul efect de domino in ceea ce priveste platile catre terti. Acesta este un hazard economic. Apoi, se va crea o dezamagire pentru pierderile pe care investitorii le-au suferit si se va prelungi timpul necesar recuperarii investitiei. Aceasta are de asemenea un efect negativ din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere cultural pentru ca duce la crearea unei mentalitati de neindeplinire a obligatiilor contractuale si nerespectare a angajamentelor. Ce investitor strain va veni aici?”, a mai declarat Zahal Levy.

    Cea mai importanta consecinta este, potrivit managerului, aceea ca mai putini oameni vor putea sa acceseze servicii medicale private si de inalta clasa, deoarece nu isi vor mai putea permite sa plateasca pretul intreg al tratamentelor, cu efecte directe asupra bugetului national de sanatate, deoarece populatia care isi permitea achizitionarea serviciilor se va intoarce acum la sistemul de sanatate public.

  • Asigurătorii se luptă cu clinicile private pentru 60 de milioane de euro anual

    Īn timp ce mulţi consideră că cele două produse sunt foarte asemănătoare, iar unele persoane chiar le confundă, īn realitate acestea sunt foarte diferite, īncepând cu acoperirea oferită şi sfârşind cu tratamentele incluse, se arată în documentul citat. “Diferenţa esenţială dintre abonamentele medicale şi asigurările private de sănătate este aceea că primele oferă acces limitat la un singur furnizor medical, iar cele din urmă deschid o lume īntreagă de posibilităţi. Sistemul asigurărilor private de sănătate este subdezvoltat īn România şi mulţi cetăţeni nu ştiu sau nu īnţeleg beneficiile pe care le-ar putea avea īn urmă utilizării unui astfel de plan pentru ei sau familia lor”, spune Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, unul dintre furnizorii de asigurări private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, prezent pe piaţa din România începand cu 1999.

    Potrivit oficialului, abonamentul medical oferă acces limitat la un singur furnizor medical şi nu acoperă cheltuielile de spitalizare sau intervenţiile chirurgicale majore. Mai mult decat atât, cel mai important avantaj al unei asigurari private de sănătate este ca oferă acces la o gamă largă de servicii medicale, oferite de un numar mare de furnizori internaţionali, acoperind toate procedurile medicale importante.

    “Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe deoparte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte este cetăţeanul care nu este dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice. Soluţia pentru toate aceste probleme este o reformă fundamentală, aliniată cu situaţia din ţările europene dezvoltate, care i-ar ajuta pe toţi cei implicaţi īn sistemul de sănătate naţional. Prin utilizarea facilităţior fiscale şi reglementărilor europene, statul român ar putea īncuraja dezvoltarea companiilor private care ar oferi servicii medicale de calitate şi de asemenea ar contribui prin impozitele plătite la finanţarea bugetului de stat”, adaugă Zahal Levy, Preşedintele MediHelp International.