BusinessMagazin

Tag: cinema

  • O poveste pregătită în zece ani. Şi alte 18 filme pe deasupra – VIDEO

    Avengers: Infinity War
    Regia: Joe şi Anthony Russo
    Distribuţie: Robert Downey Jr., Chris Hemsworth, Mark Ruffalo
    Durată: 2 ore 40 minute
    Buget: 300 milioane dolari
    Data lansării: 27 aprilie

    Avengers: Infinity War nu este un film perfect, dar e genul de film căruia nu vrei să îi vezi defectele. Vorbim de o producţie atât de impresionantă încât e greu de spus cum ar fi putut arăta cu un alt regizor sau cu o altă echipă de scenarişti. Cred însă că majoritatea celor care merg în sălile de cinema pentru a vedea filmul – şi recomand tuturor să o facă – vor pleca mulţumiţi sau chiar uimiţi de ceea ce au urmărit.
    Nu o să înşir aici toate personajele cu care vă veţi reîntâlni în Infinity War, pentru că sunt prea multe, dar producătorii au făcut în aşa fel încât fiecare element din universul cinematografic Marvel să aibă un rol în desfăşurarea poveştii.
    Nu ştiu de vreun film al cărui deznodământ să fi fost construit cu atâta atenţie şi în atâţia ani. Mai important, însă, este faptul că această concluzie nu dezamăgeşte. Avengers aduce la un loc toate părţile bune din universul Marvel şi le lasă cumva în umbră pe cele mai puţin reuşite. Având în vedere tensiunea construită cu atenţie de regizori, poate că aceştia ar fi putut renunţa la câteva glume. Pe de altă parte, să nu uităm că sursa acestor filme e ceea ce americanii numesc „comic books”.
    Un lucru pe care e important să îl menţionez: atunci când numele producătorului a apărut pe ecran, marcând finalul filmului, m-am uitat instinctiv la ceas pentru că mi se părea că totul a durat prea puţin. O să fiu mai clar: filmul durează 2 ore şi 40 de minute, dar sentimentul a fost că mi-aş fi dorit să dureze de două ori mai mult. Veţi pleca din sălile de cinema cu foarte multe semne de întrebare, şi asta nu pentru că filmul s-ar termina în mijlocul acţiunii, ci pentru că e greu de descifrat ce va urma în universul cinematografic Marvel. Pentru mine a fost o surpriză plăcută, fiind oarecum plictisit de filmele care se termină într-o notă pozitivă pentru „băieţii buni”.
    Avengers: Infinity War a reuşit performanţe notabile în weekendul de lansare, doborând atât recordul de încasări din Statele Unite – 257 de milioane de dolari faţă de 247,9 milioane, recordul deţinut anterior de Star Wars: The Force Awakens – cât şi pe cel de încasări la nivel global, cu uluitoarea sumă de 640 de milioane de dolari. Anterior, cel mai bun weekend de lansare aparţinea Fast & Furious 8, care adunase 540 de milioane de dolari din bilete la nivel global. Evident, Avengers: Infinity War a debutat pe primul loc în toate ţările, iar cei de la Disney se pot aştepta la acelaşi lucru şi pe data de 11 mai, atunci când filmul va ajunge în cinematografele din China.
    Cei care nu au urmărit filmele lansate de studiourile Marvel în ultimii zece ani nu vor „prinde“ momentele subtile din Avengers: Infinity War şi nu vor putea experimenta emoţia poveştii, nefiind ataşaţi de personajele principale. Pentru toţi ceilalţi, filmul va aduce satisfacţia unui final pe măsura aşteptărilor. Închei repetând recomandarea din primele rânduri: mergeţi să vedeţi Avengers: Infinity War. Nu veţi regreta.

    Nota: 9/10

  • Cinema City inaugurează la Râmnicu Vâlcea un multiplex de 5 milioane de euro

    Noul cinema cuprinde 6 săli, cu un număr total de peste 1.052 locuri, iar valoarea investiţiei se ridică la 5 milioane de euro, fiind realizată de Cinema City România împreună cu NEPI Rockcastle, dezvoltatorul centrului comercial.

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România şi face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe pe plan mondial. Compania are 26 de multiplexuri cu un total de 237 de săli, în 19 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

    Recent, grupul Cineworld a preluat lanţul american Regal Cinemas, în urma unei achiziţii în valoare de 3,6 miliarde de dolari, creând, astfel, cel de-al doilea cel mai mare operator de cinematografe din lume, acoperind o piaţă de aproximativ 500 milioane de persoane şi fiind prezent în 10 ţări, cu peste 9,500 de săli de cinema în Europa, Israel şi SUA.

  • Recenzie Justice League: E greu să copiezi modelul de succes al celor de la Marvel – VIDEO

    Mi-e greu să pricep ce au vrut să facă producătorii cu Justice League: să pregătească noi poveşti de origine, să creeze un sentiment de anticipare faţă de următorul Justice League sau să testeze cum ar reacţiona fanii lor la adunarea supereroilor. Poate o combinaţie din toate, dar, aşa cum se întâmplă de obicei, când vrei să împuşti mai mulţi iepuri rămâi fără gloanţe.

    Ultima oară când a fost cap de afiş într-un film (Batman vs. Superman: Dawn of Justice), Superman părea să aibă o soartă pe care nimeni nu a luat-o în serios. Desigur că Superman nu a murit şi a revenit în prim-plan, dar nici măcar asta nu a salvat prea mult din film.

    Primul care sesizează pericolul e Batman, aşa că îşi asumă rolul de a strânge o echipă de supereroi. Ca să fie mai simplu de înţeles, imaginaţi-vă grupul Avengers cu o serie de schimbări: Batman în locul lui Iron Man, Superman în locul lui Thor, Aquaman în locul lui Hulk şi aşa mai departe. Comparaţia e uşor exagerată, dar şi filmul e la fel.

    Justice League aduce câteva modificări poveştii clasice, aşa cum ar fi introducerea unui Flash mai tânăr decât cei cu care eram obişnuiţi. Un lucru cel puţin ciudat, pe care l-a ”reperat“ un coleg, este modul în care Batman – deşi este evident că toată lumea îi ştie adevărata identitate – continuă să vorbească cu o voce modificată când îşi pune masca.

    Am spus-o săptămâna trecută şi simt nevoia să mă repet: filmele de acest gen nu mai aduc nimic nou. Chiar dacă nu sunt neapărat un fan al universului extins DC (numele oficial al francizei deţinute de Warner Bros.), am apreciat producţiile de calitate atunci când a fost cazul. Luaţi ca exemplu Wonder Woman, un film de o calitate mult superioară celorlalte încercări ale Warner Bros. Chiar dacă au trecut 57 de ani de când lumea a făcut cunoştinţă cu Justice League, creatorii nu par să fi găsit formula corectă pentru marele ecran.

    Regizorul Zack Snyder rămâne adeptul unei atmosfere întunecate, aşa cum a fost cazul în Dawn of Justice; desfăşurarea haotică a filmului şi scenele de luptă care nu au, regretabil, prea multă imaginaţie transformă Justice League într-o producţie cel mult mediocră.

    Viitorul francizei e pus în pericol şi de rezultatele financiare de până acum: în weekendul de lansare, Justice League a obţinut din bilete doar 93 de milioane de dolari, în condiţiile în care bugetul consolidat (ce include costurile cu marketingul şi lansarea pe DVD) trece uşor de 500 de milioane de dolari.

    E Justice League un film pentru fanii universului DC? Sigur. E Justice League un film bun? Nici pe departe.

    Nota: 6/10

  • Cronică de film: În mintea ucigaşului

    You Were Never Really Here este un film violent, dar regizorul a ştiut să ascundă foarte bine detaliile care ar fi adus un rating de tip ”interzis minorilor„: sunt numeroase scene în care protagonistul fuge dintr-o parte în alta şi bate diverşi indivizi cu un ciocan, dar momentele sunt prezentate prin lentila unei camere de securitate, astfel că imaginile devin neclare. Un alt aspect este cel al abuzului, care nu este niciodată prezentat pe cameră dar sugerat în mod insistent de unele personaje. Cu alte cuvinte, You Were Never Really Here e un film dedicat unui public adult, dar nu cred că cei sub 18 ani ar trebui îndepărtaţi din sala de cinema.

    Tema centrală este de fapt un studiu al suferinţei, al depresiei prin care trece un om măcinat de regrete. Personajul principal este Joe (interpretat magistral de Joaquin Phoenix), un veteran care îşi ocupă mare parte a timpului gândindu-se la sinucidere. El lucrează ca un soi de recuperator, aceasta fiind de fapt o bună ocazie pentru a-şi lăsa latura violentă să iasă la suprafaţă.

    De la pledoaria lui Joe pentru asfixiere la replicile frecvente legate de o copilărie marcată de abuzuri, de la efectele stresului post-traumatic şi până la descoperirea unei grămezi de oameni morţi într-un camion, spectatorul este lăsat să desluşească dacă personajul principal este de fapt unul malefic sau unul care a fost doborât de evenimentele prin care a trecut. Revin puţin la Joaquin Phoenix şi remarc că o bună parte a filmului pare gândită pentru a scoate ce e mai bun din evoluţia sa. E un actor complet, care a semnat roluri cu adevărat memorabile.

    Destinul lui Joe pare să ia o nouă direcţie atunci când o cunoaşte pe Nina, femeia pe care decide să o salveze. Spectatorii sunt lăsaţi cu impresia că el va găsi o frânghie de care să se agaţe pentru a ieşi la suprafaţă, dar sentimentul dispare atunci când devine evident că şi Nina are destule secrete întunecate.

    Într-un fel, You Were Never Really Here pare un soi de Taken mult mai profund, mult mai ancorat în psihologia umană, în drama personală a unui om care nu mai are nimic de pierdut. E un film care merită urmărit şi care va rămâne în mintea celor care părăsesc sala de cinema.

    În concluzie, You Were Never Really Here este genul de film pe care îl recomand cu încredere; foloseşte un scenariu exagerat pentru a prezenta, cu convingere, subiecte cât se poate de reale.

  • Între cinematografe, Netflix şi piraterie: la ce filme s-au uitat românii anul trecut

    România este considerată o piaţă în curs de dezvoltare, nicidecum una matură precum cele din Franţa sau Marea Britanie, dar nici ca şi cele vecine din Polonia sau Ungaria, care sunt considerate pieţe semimature, iar numărul de vizite la cinema dovedeşte asta (1,5 bilete per capita faţă de 0,7 bilete de om în România). Totuşi românii sunt amatori de filme şi mersul la cinema devine din ce în ce mai popular.

    2017 a fost un an de creştere pentru industria cinematografică europeană şi cea românească. Dovadă şi că deşi la nivelul Uniunii Europene numărul de bilete de cinema vândute a scăzut uşor (0,6%), membrilor UNIC (Uniunea Internaţională a Cinematografelor la nivel european – 34 de membri) au avut mai multe vizite în sălile de cinema: 1,3 miliarde, ceea ce înseamnă un plus de 2,1%.

    Industria cinematografică şi-a continuat evoluţia bună în regiunea Europei Centrale şi de Est. În Polonia a fost înregistrat un alt an record (+10,8% la box office şi +8,7% la numărul de vizite). |n Slovacia, numărul de vizite în cinema a crescut cu 1 milion, dar şi România s-a bucurat de un avans de 14% la box-office şi 11,3% la numărul de vizite. Per total, numărul de bilete per capita vândute în Europa rămâne la 1,6, la fel ca în 2016, iar francezii şi irlandezii rămân în continuare cei mai cinefili, cu 3,3 bilete per capita an de an.

    2017 a fost unul dintre cei mai buni ani pentru industria cinematografică din Franţa, în ciuda faptului că numărul de vizite la cinema a scăzut cu 1,8%, datorită filmelor locale Raid Dingue şi Valérian and the City of a Thousand Planets, ambele filme aflându-se în top 5 filme din ţară, în funcţie de numărul de spectatori. De asemenea, Rusia a devenit pentru prima dată ţara cu cel mai mare număr de bilete vândute din cadrul UNIC, cu 200 de milioane de vizite la cinema. Pe plan local, anul trecut filmele au încasat la box-office 275,4 milioane de lei, un avans de 14% faţă de 2016. De asemenea, numărul vizitelor la cinema a crescut cu 11,3%, la 13 milioane sau 0,7 bilete per capita.

    Cum este de aşteptat, Hollywoodul domină industria cinematografică la nivel global (peste 60% cotă de piaţă), dar şi filmele europene devin mai atrăgătoare pentru spectatori. |n Turcia (56,7%), Franţa (37,4%) şi Finlanda (28%) au fost înregistrate cele mai mari cote de piaţă pentru filmele naţionale.

    În 2016, pe piaţa românească s-au lansat 228 de filme, dintre care puţin peste 50% au fost americane, 30% europene, 10,9% româneşti şi restul de 7,9% din alte ţări. Din păcate pentru industria cinematografică locală, cota filmelor naţionale în cinematografe este de doar 1,7%, potrivit Consiliului Naţional al Cinematografiei (CNC).

    Filmele Star Wars: The Last Jedi şi The Fate of the Furious au fost filmele care au înregistrat cele mai multe vizite în Europa. Star Wars a obţinut primul loc în şapte ţări membre ale UNIC, iar filmul de acţiune cu maşini a fost numărul unu în şase ţări. |n Finlanda, Germania, Lituania, Polonia, Slovacia şi Turcia filmul care a ocupat primul loc în topul numărului de vizite a fost unul naţional; în rest, producţiile de la Hollywood şi-au adjudecat locul fruntaş în atragerea spectatorilor.

    Cel mai vizionat film în cinematografele din România a fost The Fate of the Furious (cunoscut drept Fast and Furious 8), care a avut peste 366.000 de spectatori doar în weekendul de lansare. Filmul a fost distribuit de Ro Image 2000, una dintre cele mai vechi firme de distribuţie şi locul doi pe plan local în funcţie de cota de piaţă. Pe locul doi şi trei, în funcţie de numărul de spectatori, au fost Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, urmat de Star Wars: The Last Jedi, ambele distribuite de Forum Film România.

    În România există cinci distribuitori de film care reprezintă la nivel local, şi pe bază de exclusivitate, marile studiouri cinematografice de la Hollywood, care constituie şi cea mai mare parte din piaţă; însă există şi distribuitori specializaţi pe producţii naţionale, producţii europene sau sunt distribuitori specializaţi pe filme de festival. Această structură este cam aceeaşi oriunde în lume.

    Pe plan local, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu codul CAEN 5913 (activităţi de distribuţie a filmelor cinematografice, video şi a programelor de televiziune) este HBO România, cu venituri de peste 112 milioane de lei şi cu un profit net de peste 3,5 milioane de lei în 2016. Următoarea în top este Vertical Entertainment, cel mai mare distribuitor pentru piaţa de cinema. Compania a trecut printr-un proces de rebranding în 2017 (renunţând la denumirea de Freeman Entertainment în favoarea Vertical Entertainment), iar anul trecut  a fost liderul segmentului distribuţie de film de pe plan local, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei şi cu un profit net de aproape 2 milioane de lei. ”Din box-office-ul total de anul trecut, Vertical Entertainment a avut încasări în valoare de aproximativ 79 de milioane de lei, ceea ce după calculele noastre ne poziţionează ca liderul pieţei de distribuţie, pentru al doilea an consecutiv“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment.

    În 2017, compania a lansat 44 de filme, iar cel mai vizionat a fost Justice League, cu peste 265.000 de spectatori, generând un box-office de peste 5,8 milioane de lei. Vertical Entertainement distribuie filmele studiourilor Warner Bros. Pictures, Lionsgate sau Amblin.

    Forum Film România a fost înfiinţat în 2010, când a preluat distribuţia în cinematografe, la nivel local, a peliculelor realizate de studiourile Disney, devenind distribuitor exclusiv în România al tuturor filmelor acestei case de producţie. |n plus, Forum Film România distribuie producţiile Lucasfilm, alături de o parte importantă a filmelor Marvel (francize precum Avengers, Captain America sau Iron Man), dar şi ale unor studiouri precum MGM sau FilmNation.

    Distribuitorul de filme este parte a grupului Cineworld, activ pe diverse segmente ale pieţei cinematografice, inclusiv operarea de cinematografe şi distribuţia de filme.

    În 2017, Forum Film România a adus în cinematografe 13 titluri, dintre care trei sunt în top cinci al lansărilor anului trecut, conform cinemagia.ro. Cele mai vizionate trei producţii distribuite de Forum Film România au fost: Pirates of the Caribbean: Dead Men Tell No Tales, Star Wars: The Last Jedi şi Thor: Ragnarok. Forum Film România a avut o cifră de afaceri de 19,6 milioane de lei şi un profit net de doar 14.000 de lei în 2016, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    Tot anul trecut, Ro Image 2000 a distribuit în cinematografele din România 42 de filme, printre care în exclusivitate filmele studiourilor Paramount şi Universal. Conform cinemagia.ro, Ro Image 2000 este al doilea distribuitor din ţară, după cota de piaţă (26,35%), potrivit datelor CNC pe 2016. Compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3,3 milioane de lei în 2017, ceea ce înseamnă un plus de de 22% faţă de 2016.

    Alţi doi mari distribuitori sunt Odeon Cineplex şi Intercomfilm Distribution, cu venituri de 14 milioane de lei, respectiv 1 milion de lei în 2016.

    Piaţa de film din România a crescut foarte mult datorită apariţiei mai multor centre comerciale în ţară care vin la pachet cu o sală de cinema. Operatorul de cinematografe Cinema City, parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe din Europa, şi-a început activitatea pe plan local în 2007, iar acum este cel mai mare operator din ţară. Compania domină piaţa şi operează 25 de multiplexuri din 18 oraşe, cu 231 de săli şi peste 41.000 de locuri. |n reţea, anul trecut au fost lansate 190 de filme.

    Cinema City a avut o cifră de afaceri de peste 233 de milioane de lei în 2016 şi un profit net de 36 de milioane de lei. Acesta e urmat, la mare distanţă, de Movieplex Cinema, cu încasări de 17 milioane de lei în 2016 şi un profit de 1,7 milioane de lei.
    ”Investiţiile Cinema City au contribuit la relansarea pieţei de cinema din România, care a trecut prin momente dificile, după închiderea multor cinematografe, majoritatea din reţeaua de stat, mai ales în oraşele mai mici“, spune Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea precizează că numărul de bilete vândute în Cinema City este tot mai mare de la an la an; pieţa a crescut de peste patru ori în zece ani, de la 3 milioane de bilete în 2007 la peste 13 milioane de bilete în 2016. ”|n ultimii trei ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro“, adaugă Ioana Ionescu.

    Mirela Matei, publicity coordinator la Ro Image 2000, susţine că odată cu extinderea reţelelor de cinematografe a crescut şi numărul spectatorilor plătitori de bilete. ”Sunt multe primării care au preluat săli de la reţeaua România Film, le-au modernizat şi dotat cu aparatură digitală. Acestea sunt în oraşe unde nu vor fi malluri cu cinematograf niciodată, aşa că iniţiativa este extraordinară, şi dă rezultate foarte bune“, spune ea. Adaugă şi că în România s-au lansat şi distribuitori de filme independente şi din zona de artă şi festivaluri, ”deci s-a diversificat şi oferta de filme pe piaţă. Existând mai multe ecrane, este loc şi pentru circa 200 de premiere pe an“.

    Transilvania Film, companie de distribuţie de film independent, este un exemplu în acest sens, iar în 2016 a depăşit borna de venituri de 1 milion de lei. ”Frecvenţa cu care merg la film spectatorii a crescut semnificativ începând din 2007. Desigur, mai este loc de creştere pentru a ajunge la nivelul pieţelor mature din punct de vedere cinematografic, ţinând cont, evident, şi de potenţialul demografic şi economic al ţării noastre“, spune Andreea Zidaru, general manager la Forum Film România; ea menţionează şi că apetitul românilor este ridicat mai cu seamă pentru noi formate de cinema, precum IMAX, 4DX sau Dolby Atmos. ”Aceste tehnologii sunt perfecte pentru blockbustere şi filme de acţiune sau aventuri, care se regăsesc în topul preferinţelor românilor.“

    Piaţa de cinema din România trece prin schimbări, fenomen care se regăseşte şi pe plan internaţional, consideră Raluca Moroianu; ea îşi susţine ideea prin câteva exemple în acest sens: ”creşterea numărului de ecrane, apariţia de noi formate precum 4DX sau Dolby Atmos, precum şi creşterea numărului de lansări de tip premieră“.

    Cum se stabileşte preţul unui film şi cum poate securiza o companie de distribuţie drepturile de difuzare? ”Preţurile pe care le avansăm în securizarea drepturilor de distribuţie variază în funcţie de casa de producţie, bugetul filmului, actorii şi regizorul ataşaţi proiectului şi evident potenţialul filmului respectiv pe piaţa locală“, spune Raluca Moroianu, head of marketing and communication la Vertical Entertainment. Printre cele mai scumpe filme distribuite pe marile ecrane de această firmă se numără: Taken 3, The Divergent Series: Allegiant, Now You See Me 2.

    Care sunt provocările pentru companiile de distribuţie de film de pe plan local? ”E nevoie de multă pasiune, o cunoaştere profundă a profilului consumatorilor, identificarea grupurilor ţintă potrivite şi ajustarea campaniilor de marketing pentru fiecare film în parte, găsind unghiul relevant şi ţinând pasul, în acelaşi timp, cu tinerii şi cu preferinţele lor în ceea ce priveşte mijloacele media“, este de părere Andreea Zidaru, general manager al Forum Film România, precizând că este dificilă aducerea în sălile de cinema a spectatorilor mai în vârstă.

    Tehnologia a evoluat într-atât încât mersul la cinematograf nu este singura modalitate de a vedea un film. Acum poţi urmări un film pe televizor, pe laptop, tabletă şi chiar pe smartphone. Netflix a profitat de asta şi a lăsat în urmă modelul de business cu care s-a lansat, distribuirea de filme pe DVD, pentru streaming online. Acum, Netflix are 117 milioane de abonaţi din 190 de ţări, iar veniturile companiei au crescut de unsprezece ori din 2008 până în 2017, ajungând la 11,6 miliarde de dolari.
    Compania a investit foarte mult în conţinut orginal, atât filme cât şi seriale, şi a ”furat“ o parte din spectatorii care mergeau la cinema. ”Netflix a apărut ca urmare a tendinţei creşterii utilizării de dispozitive mobile, care permit consumul de film, mai degrabă individual, în alt mediu“, spune Andreea Zidaru. Ea este de părere că sala de cinema ”oferă încă o anume magie specială“ ce nu poate fi replicată acasă.

    ”Niciodată o astfel de vizionare nu se va compara cu experienţa completă şi unică a mersului la cinema. La fel cum un ecran mic de telefon sau de laptop nu se va compara cu ecranul uriaş de cinema şi cu impactul exercitat de acesta asupra percepţiilor şi emoţiilor trăite de spectator în sală“, consideră Ioana Ionescu, marketing manager la Cinema City România. Ea punctează că un cinematograf beneficiează de tehnologii avansate care fac experienţa de vizionare altfel. ”Pentru noi este esenţial ca publicul să nu aleagă doar ce film va urmări, ci şi cum vrea să-l vizioneze. Când mergi la cinema, te poţi gândi – Azi am chef de o experienţă intensă în 4DX? Sau vreau, mai degrabă, să mă bucur de ecranul de la IMAX, sau de o seară relaxantă la VIP?“

    Raluca Moroianu consideră că marile companii care oferă filme şi seriale în regim de streaming precum Netflix sau Amazon reprezintă o alternativă la cinema şi nu crede că pot înlocui experienţa dintr-o sală de cinematograf. ”Oferta noastră de conţinut este net superioară celei pe care publicul o poate găsi pe acest tip de platforme şi evident experienţa la cinema este una premium şi va rămâne aşa, în vreme ce aceste platforme vor veni ca o completare la celelalte tipuri de distribuţie, cum ar fi TV sau cablu“, spune ea.

    Mirela Matei este de părere că presiunea Netflix nu este simţită pe plan local şi că marea problemă pentru distribuitorii de film din România rămâne pirateria. Ţara noastră rămâne un pol pentru piraterie, având în vedere că 60% din programele utilizate de români sunt piratate, în timp ce media la nivel global este de 40%.

    Şi Raluca Moroianu recunoaşte că piaţa neagră este o dificultate cu care se confruntă pentru distribuţia de film din România. ”Cu toate ca mersul la cinema rămâne un obicei de consum prezent în activităţile românilor, rata de piratare a filmelor atinge în continuare cote alarmante.“ Raluca Moroianu conchide că o soluţie pentru combaterea acestui fenomen ar fi lansarea filmelor pe plan local cât mai aproape de data de lansare internaţională, dacă nu chiar simultan.
     

  • Uitaţi de supereroi sau curse de maşini: “România neîmblânzită” e cel mai bun material despre ţara noastră care a ajuns până acum în cinematografe

    E un aspect important, pentru că documentarele ajung de obicei direct pe TV sau pe platformele de streaming sau video on demand. E de apreciat efortul celor implicaţi, pentru că vizionarea pe ecranul unei săli de cinema nu se compară cu cea pe micul ecran.

    Vocea lui Victor Rebengiuc îi va purta pe spectatori prin cele patru anotimpuri, prezentând de-a lungul celor 90 de minute frumuseţea ascunsă de ochii celor care îşi petrec viaţa în jungla de beton a marilor oraşe.

    “România neîmblânzită” e o splendidă lecţie despre ţara noastră, despre lucrurile care o fac unică şi despre fascinantul ciclu al vieţii – unul care se desfăşoară lângă noi, dar pe care rareori îl observăm.

    Îndrăznesc să spun că “România neîmblânzită” e cel mai bun material de promovare a României pe care am avut ocazia să îl văd.

    Mergeţi la sălile de cinema şi urmăriţi acest documentar – adulţi, tineri sau copii -, pentru că s-ar putea să (re)descoperiţi o  Românie cu adevărat fascinantă.

    Produs de Auchan Retail România şi realizat în colaborare cu britanicii de la Off the Fence, şi narat de Victor Rebengiuc, filmul documentar „România neîmblânzită” reprezintă o producţie inedită, ce dezvăluie, în 90 de minute, frumuseţea sălbatică a României. Distribuţia în cinematografe va fi asigurată de Transilvania Film, companie fondată şi condusă de regizorul Tudor Giurgiu, care va organiza ulterior şi o serie de proiecţii în mai multe oraşe în care nu există săli de cinema.

    Beneficiind şi de o versiune internaţională narată de actorul englez Mark Strong, filmul documentar va fi distribuit şi pe plan internaţional, atât în cadrul unor renumite festivaluri de film, cât şi pe canale televizate, specializate în film documentar.

    Realizat cu sprijinul casei de producţie britanică Off the Fence, care semnează numeroase filme pentru BBC, National Geographic şi Discovery Channel, şi în colaborare cu ONG-ul The European Nature Trust, filmul „România neîmblânzită” a fost filmat pe parcursul unui an întreg, cei peste 20 de cameramani implicaţi parcurgând mii de kilometri pentru a surprinde lupta vietăţilor pentru supravieţuire.

    Călătorind cu automobilul, avionul, barca, elicopterul, snowmobile-ul sau cu maşinuţe de golf, aceştia au cumulat peste 400 de ore de filmare în zone precum Parcul Naţional Piatra Craiului, Munţii Făgăraş, Parcul Naţional Cozia, Delta Dunării, Histria, Parcul Naţional Văcăreşti, Peştera Urşilor, Porţile de Fier şi Munţii Apuseni.

  • Filmul care a SCANDALIZAT Biserica ortodoxă. Fanaticii ortodocşi ameninţă că vor da foc sălilor de cinema

    Filmul “Mathilda” a fost realizat de Alexei Outchitel şi spune povestea de dragoste dintre ultimul Ţar, Nicolae al II-lea, şi o balerină, Mathilda.

    Nicolae al II-lea a fost executat împreună cu întreaga sa familie (soţie şi cinci copii) la data de 17 iulie 1918, din ordinul expres al lui Lenin. Peste timp, după căderea regimului comunist, când locul îngropării sale a fost descoperit, Nicolae al II-lea a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Rusă.

    Filmul “Mathilda” a fost vehement contestat de fanaticii ortodocşi, care au ameninţat chiar că vor da foc sălilor de cinema în care va fi difuzat.

    În cele din urmă, joi, autorităţile din Rusia au aprobat difuzarea filmului.

  • Cinema City a deschis la Cluj cea de-a 5-a sală 4DX din România

    Cinema City este cel mai mare operator de cinematografe din România, parte din Cineworld Group, devenit recent al doilea mare lanţ de cinematografe din lume, în urma extinderii în SUA, prin achiziţia Regal Entertainment Group de către Cineworld Group plc. Mooky Greidinger, CEO-ul Cineworld Group, face parte din a treia generaţie a unei familii care s-a lansat în afaceri în acest domeniu în 1930, când bunicul său a deschis primul cinema în Haifa, Israel. De peste 87 de ani, Cinema City urmăreşte neîncetat să ofere cea mai bună şi mai diversă experienţă cinematografică unui public cât mai larg.

    Cinema City a mizat întotdeauna pe cele mai importante trenduri cinematografice – precum IMAX, 4DX sau VIP –, încă din 2007, când a deschis primele cinematografe din România. Iar dacă acum zece ani a urmări un blockbuster în format 3D reprezenta cea mai atractivă şi mai nouă modalitate de vizionare a unui film, tendinţele în cinematografie s-au schimbat rapid în ultimii ani, spectatorii căutând în sala de cinema adrenalină şi producţii memorabile trăite din ce în ce mai intens, fapt ce a dus la apariţia unui format precum 4DX-ul – o experienţă pentru toate simţurile. De altfel, în toate ţările unde au fost deschise aceste săli în ultimii ani, într-un ritm alert, spectatorii au fost cuceriţi, 4DX-ul performând în mod susţinut şi aducând din ce în ce mai mulţi oameni la cinema.

    La finalul lui 2017, compania a aniversat 10 ani şi 25 de multiplexuri în România, cu un total de aproape 41,000 de locuri în 231 de săli, printre care se numără şi 2 săli T IMAX, 5 săli 4DX şi 6 săli VIP. Mai mult, doar în ultimii 3 ani, investiţiile totale ale Cinema City, alături de dezvoltatorii centrelor comerciale, au atins un total de aproximativ 55 de milioane de euro.

    Odată cu deschiderea de luna aceasta, în România există acum un adevărat lanţ de cinema 4DX, care cuprinde 5 săli 4DX (în Mega Mall Bucureşti, City Park Mall Constanţa, Shopping City Timişoara, Brăila Mall şi Iulius Mall din Cluj-Napoca), disponibile doar în reţeaua Cinema City. Aceste 5 săli reprezintă aproape 15% din totalul de 36 existente în întreaga reţea Cineworld din Europa şi Israel, care cuprinde 9 ţări.

    Tehnologia 4DX reprezintă unul dintre cele mai revoluţionare formate de vizionare, fiind creată în 2009 de CJ 4DPLEX. Compania sud-coreeană a combinat tehnologia şi creativitatea pentru a le oferi spectatorilor o experienţă de cinema absolută, în care mişcările fluide sau dinamice ale scaunelor high-tech mobile se completează cu efectele de mediu, precum vântul, ploaia, ceaţa, fulgerele, bulele de săpun sau mirosul, disponibile atât pentru filmele 2D, cât şi pentru filmele 3D.

  • O nouă premieră mondială de la Samsung. Ce produs a lansat compania?

    Spre deosebire de cinematografele 3D standard, ecranul Samsung Cinema LED oferă o calitate superioară a imaginii, indiferent de locul pe care aceştia îl ocupă în sală, potrivit Samsung.

    “Sperăm ca din ce în ce mai mulţi cinefili să poată experimenta ecranul Cinema LED, aşadar ne dorim să realizăm parteneriate cu cât mai multe cinematografe din întreaga lume”, a declarat Seog-gi Kim, Vicepreşedinte executiv al Visual Display Business, în cadrul Samsung Electronics.

    Ecranul integrează funcţia High Dynamic Range şi are o întindere de aproape 10,3 m, înălţime de 5,4 m şi aproape 9 milioane de pixeli. Ecranul are o rezoluţie ultra-sharp de 4K (4096 x 2160) şi are un nivel de luminozitate de aproape zece ori mai mare (146fL) decât standardul cinematografic obişnuit (14fL), potrivit companiei.

    Introdus prima oară în luna iulie, anul 2017, ecranul Samsung Cinema LED a fost instalat în cinematografele din Seoul şi Busan (Coreea) şi Shanghai (China). Parteneriatul cu Arena Cinemas marchează prima implementare a ecranului Samsung Cinema LED în Europa şi este primul ecran 3D Cinema LED din lume.

  • A apărut aplicaţia care recompensează tinerii dacă nu folosesc telefonul mobil

    Prin utilizarea ei, elevii acumulează puncte pe care le pot schimba în bilete de cinema, popcorn sau cafea gratuită. Hold este populară în Norvegia, Danemarca şi Suedia, cu mai mult de 120.000 de useri, şi va fi lansată în Marea Britanie.

    Folosind aplicaţia Hold, tinerii primesc 10 puncte pentru fiecare 20 de minute în care nu îşi folosesc telefonul mobil, între orele 07:00-23:00 în fiecare zi a săptămânii. Punctele pot fi schimbate în bunuri şi servicii prin intermediul platformei marketplace, cu brand-uri precum Caffe Nero, cinematografele Vue sau Amazon.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro