“Nu sunt deloc dispusă să negociez sau să renegociez. Suntem dispuşi să găsim faptele”, a declarat Lagarde pentru postul de televiziune CNBC, în timp de o echipă de tehnicieni din partea UE, FMI şi BCE a sosit marţi la Atena pentru a începe primele audituri. “Sunt sigură că (guvernul grec, n.r.) va avea cifre excelente de comunicat (…). Chiar vreau să ştiu ce au făcut în ultimele luni pentru a se conforma programului” fixat de cei trei creditori internaţionali, a conchis aceasta. Format după două alegeri legislative succesive, noul guvern grec s-a definit ca proeuropean însă susţine renegocierea condiţiilor împrumutului acordat Greciei care se apleacă sub greutatea datoriei sale.
Tag: Christine Lagarde
-
FMI va avea nevoie de bani. Multi bani: 350-400 mld. dolari
Liderii G20 au discutat, de la declansarea crizei incoace, varii
posibilitati de reformare a sistemului monetar international, care
ar include si o schimbare de statut a monedei in care acorda
imprumuturi FMI – drepturile speciale de tragere (DST).In timpul mandatului lui Dominique Strauss-Kahn, Fondul a facut
cunoscut ca este deschis ideii de crestere a rezervelor sale de
valuta, in conditiile in care va exista insa un consens privind un
nou sistem monetar international. FMI detine rezerve de DST (moneda
compusa dintr-un cos de dolari americani, lire sterline, yeni
japonezi si euro) in virtutea contributiei statelor membre, care
pot beneficia ulterior de finantare proportional cu cota lor de
contributie la Fond.Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
1,03 miliarde DST (1,224 miliarde de euro), insemnand 0,47% din
cota totala a statelor membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48%
din total).Un purtator de cuvant al FMI a specificat ca discutiile despre suma
necesara cresterii rezervelor valutare nu au legatura cu
declaratiile din urma cu cateva zile ale sefei Fondului, Christine
Lagarde, care spusese ca FMI va avea nevoie de resurse financiare
mai mari pentru a face fata crizei datoriilor suverane. Una dintre
principalele motivatii ale discutiilor despre reformarea sistemului
monetar mondial este insa incurajarea Chinei sa-si reduca rezervele
valutare uriase, de 3.000 de miliarde de dolari, despre care SUA si
alte state industrializate considera ca dezechiibreaza economia
mondiala. FMI si G20 vor decide, de asemenea, asupra schimbarii
cosului valutar al DST, in sensul includerii yuanului
chinezesc.Suma de 350-400 de miliarde a fost calculata de expertii FMI
pornind de la cererea proiectata de rezerve pentru cele mai multe
dintre pietele emergente si in curs de dezvoltare care ar putea sa
se confrunte cu dificultati in anii urmatori, cu exceptia insa a
Chinei si a exportatorilor majori de petrol. Aceasta cerere ar
putea atinge 1.600 de miliarde de dolari in cinci ani.La ora actuala, resursele FMI se ridica la 1.500 de miliarde de
dolari, neincluzand activele in aur si creditele in derulare. -
Ce inseamna numirea Christinei Lagarde la sefia FMI si cum a devenit fondul o afacere strict franceza
Primul director al FMI, industrias si politician belgian,
arhitect al planului de reforma monetara care a facilitat
redresarea Belgiei dupa razboi.Revansa pe care Franta a
binemeritat-o dupa maniera rusinoasa in care s-a incheiat mandatul
lui Dominique Strauss-Kahn la conducerea FMI pune Parisul intr-o
pozitie de forta in mecanismele de gestionare a organismelor
financiare internationale. Coincidenta face ca Franta sa detina
inca pentru cateva luni presedintia G20, iar obiectivele ambitioase
de reformare a sistemului monetar global enuntate anterior de
presedintele Nicolas Sarkozy pot capata un nou suflu, odata cu
numirea carismaticei Christine Lagarde (55 de ani) la conducerea
FMI.Desi Strauss-Kahn era si el francez, intre el si presedintele
Sarkozy exista o clara rivalitate politica, asteptata sa se
concretizeze intr-un duel de forta la prezidentialele de anul
viitor. Christine Madeleine Odette Lagarde este una dintre cele mai
fidele colaboratoare ale lui Sarkozy, impreuna cu care a si
creionat prioritatile mandatului francez la sefia G20, intre care
primeaza rediscutarea influentei dolarului in schimburile
internationale in favoarea “monedei” FMI – drepturile speciale de
tragere (DST), respectiv a unui cos de valute care sa cuprinda
euro, dolarul, yenul si lira sterlina.Vezi aici cine au fost predecesorii Christinei
Lagarde la conducerea FMI (GALERIE FOTO)Lagarde nu a inselat increderea actualului ocupant al Palatului
Elysée, care i-a oferit portofoliul Agriculturii inca din primele
zile de mandat, desi ea facuse parte din echipa rivalului lui din
interiorul dreptei franceze, fostul premier Dominique de Villepin.
In guvernul condus de François Fillon, ca ministru de finante inca
din 2007, Lagarde a stralucit atat prin aparitiile ei sobre, dar
elegante, cat si prin talentul de negociator demonstrat in perioade
dificile pentru economia mondiala. La intalnirile internationale,
Lagarde s-a remarcat prin imaginea de femeie puternica, fara
complexe in mijlocul unei asistente aproape cu totul masculine.
Statura ei impresionanta (fosta atleta are 1,80 m inaltime) i-a
facut pe jurnalisti sa asemene plastic intalnirile G8, ale celor
mai mari economii ale lumii, cu imaginea Albei-ca-Zapada si a celor
sapte pitici.Sperantele Europei legate de Lagarde se leaga de rezolvarea
crizei datoriilor suverane din UE, tinand cont ca Fondul are o
expunere de 78,5 miliarde de euro in cele mai indatorate dintre
statele europene. Or, dupa ce a oferit bani pentru ca intreaga
constructie monetara europeana sa nu se prabuseasca, FMI era
asteptat sa puna acum conditii mai aspre pentru a fi sigur ca-si
recupereaza participatiile. Cu Lagarde in fotoliul executiv de la
Washington, liderii europeni privesc cu ceva mai mult optimism la
sansele ca Fondul sa ramana un partener rezonabil de negocieri, mai
ales ca ea este considerata printre arhitectii salvarii Greciei
prin pachetul de credite de 110 miliarde de euro si ai planului
european de asistenta financiara de 750 de miliarde de euro,
initiat anul trecut si folosit pana acum pentru Irlanda si
Portugalia. Iar in plina criza greceasca, o atitudine rigida din
partea FMI era chiar ultimul lucru de dorit.Fosta avocata de succes, specializata in litigii de munca,
legislatie antitrust si fuziuni si achizitii, Lagarde a parut a fi
optiunea ideala pentru inlocuirea lui Strauss-Kahn, dupa ce din UE
nu s-a ridicat nicio alternativa, iar statele emergente s-au
aliniat, unul cate unul, in randul sustinatorilor ei, dupa un
turneu fulger al candidatei franceze care a inclus opriri la
Brasilia si la Beijing. Cutuma care face ca Europei sa-i revina
sefia Fondului, iar Statelor Unite cea a Bancii Mondiale, a fost
respectata si de aceasta data, desi vocile BRIC (China, Brazilia,
India si Rusia) se aud tot mai tare in corul international,
cerandu-si dreptul la reprezentare. Agustin Carstens (53 de ani),
contracandidatul mexican al lui Christine Lagarde in aceasta cursa,
s-a recunoscut invins de la inceput, spunand despre disputa ca “e
ca si cum ai incepe un meci de fotbal de la 5-0”. -
Christine Lagarde este noul director al FMI
Lagarde este prima femeie care ocupa aceasta functie de la
infiintarea institutiei, in 1944.Alegerea Christinei Lagarde prin consens de catre cei 24 de membri
ai Consiliului, reprezentand 187 de tari, pune capat procesului de
selectie inceput la 20 mai, dupa demisia fostului sef al
institutiei, Dominique Strauss-Kahn. Singurul contracandidat al
frantuzoaicei a fost Agustin Carstens, guvernatorul Bancii
Mexicului.Pe tot parcursul campaniei de selectie, Christine Lagarde a fost
cel mai bine cotat candidat. A fost ministrul afacerilor economice,
al industriei si al finantelor in guvernul francez incepand din
2007, iar anterior a fost ministru al comertului exterior, timp de
doi ani. A fost votata de Financial Times drept cel mai bun
ministru de finante din Europa in 2009.Nascuta in 1956 la Paris intr-o familie de profesori, Christine
Lagarde (pe numele intreg de fata Christine Madeleine Odette
Lalouette) este avocata de profesie, absolventa a Scolii Superioare
de Drept din Paris si a Institutului de Studii Politice din
Aix-en-Provence si are o importanta experienta internationala,
fiind timp de cinci ani sefa firmei internationale de avocatura
Baker & McKenzie din Chicago.Frantuzoaica este divortata, mama a doi copii, vegetariana,
pasionata de yoga, scuba diving si gradinarit. In adolescenta a
fost membra a echipei nationale de inot sincron. Actualmente are un
prieten corsican, un om de afaceri pe nume Xavier Giocanti.Punctul ei tare in campania pentru alegerea noului sef al
Fondului a fost promisiunea sa ca va oferi mai multe posturi in
conducerea FMI pentru reprezentanti ai tarilor in curs de
dezvoltare si va acorda o pondere mai mare in decizii pentru marile
economii emergente, pana acum subreprezentate in politica
institutiei.Punctul slab a fost implicarea ei in investigatia legata de o
intelegere, facilitata de ea, intre magnatul Bernard Tapie si
Credit Lyonnais, prin care banca a fost nevoita sa-i plateasca
magnatului daune de 285 de milioane de euro, in urma plangerii lui
ca banca l-ar fi inselat cu ocazia tranzactiei din anii ’90 prin
care Adidas a intrat in proprietatea magnatului. Lagarde s-a
aparat, sustinand ca a actionat intotdeauna cu transparenta si ca e
vorba doar de acuzatii politice prin care socialistii incearca s-o
faca partasa la povestea indelungata a fraudelor lui Tapie, desi
primele scandaluri legate de numele lui Tapie dateaza chiar din
epoca presedintelui socialist Francois Mitterrand. -
Christine Lagarde este noul director al FMI
Lagarde este prima femeie care ocupa aceasta functie de la
infiintarea institutiei, in 1944.Alegerea Christinei Lagarde prin consens de catre cei 24 de membri
ai Consiliului, reprezentand 187 de tari, pune capat procesului de
selectie inceput la 20 mai, dupa demisia fostului sef al
institutiei, Dominique Strauss-Kahn. Singurul contracandidat al
frantuzoaicei a fost Agustin Carstens, guvernatorul Bancii
Mexicului.Pe tot parcursul campaniei de selectie, Christine Lagarde a fost
cel mai bine cotat candidat. A fost ministrul afacerilor economice,
al industriei si al finantelor in guvernul francez incepand din
2007, iar anterior a fost ministru al comertului exterior, timp de
doi ani. A fost votata de Financial Times drept cel mai bun
ministru de finante din Europa in 2009.Nascuta in 1956 la Paris intr-o familie de profesori, Christine
Lagarde (pe numele intreg de fata Christine Madeleine Odette
Lalouette) este avocata de profesie, absolventa a Scolii Superioare
de Drept din Paris si a Institutului de Studii Politice din
Aix-en-Provence si are o importanta experienta internationala,
fiind timp de cinci ani sefa firmei internationale de avocatura
Baker & McKenzie din Chicago.Frantuzoaica este divortata, mama a doi copii, vegetariana,
pasionata de yoga, scuba diving si gradinarit. In adolescenta a
fost membra a echipei nationale de inot sincron. Actualmente are un
prieten corsican, un om de afaceri pe nume Xavier Giocanti.Punctul ei tare in campania pentru alegerea noului sef al
Fondului a fost promisiunea sa ca va oferi mai multe posturi in
conducerea FMI pentru reprezentanti ai tarilor in curs de
dezvoltare si va acorda o pondere mai mare in decizii pentru marile
economii emergente, pana acum subreprezentate in politica
institutiei.Punctul slab a fost implicarea ei in investigatia legata de o
intelegere, facilitata de ea, intre magnatul Bernard Tapie si
Credit Lyonnais, prin care banca a fost nevoita sa-i plateasca
magnatului daune de 285 de milioane de euro, in urma plangerii lui
ca banca l-ar fi inselat cu ocazia tranzactiei din anii ’90 prin
care Adidas a intrat in proprietatea magnatului. Lagarde s-a
aparat, sustinand ca a actionat intotdeauna cu transparenta si ca e
vorba doar de acuzatii politice prin care socialistii incearca s-o
faca partasa la povestea indelungata a fraudelor lui Tapie, desi
primele scandaluri legate de numele lui Tapie dateaza chiar din
epoca presedintelui socialist Francois Mitterrand. -
Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, ar putea prelua conducerea Bancii Mondiale
Preluarea de catre Hillary Clinton a postului la Banca Mondiala
ar putea avea loc anul urmator, odata cu incheierea mandatului
actualului presedinte al bancii, Robert Zoellick. Astfel, atat
Banca Mondiala, cat si Fondul Monetar International (FMI) ar putea
fi conduse, pentru prima data in istoria celor doua institutii
financiare, de femei. Ministrul francez de Finante, Christine
Lagarde, este considerata favorita pentru preluarea functiei de
director general al FMI.Hillary Clinton, fosta Prima Doamna a SUA si rivala a
presedintelui Barack Obama in cursa interna din Partidul Democrat
pentru nominalizarea in cursa prezidentiala, a devenit rapid una
dintre cele mai influente persoane din executivul american, noteaza
Reuters. Clinton a declarat in public ca nu intentioneaza sa ramana
la conducerea Departamentului de Stat pentru mai mult de patru ani.
Apropiati ai acesteia au afirmat ca si-a exprimat interesul pentru
preluarea postului la Banca Mondiala daca Zoellick ar pleca in
2012, la incheierea actualului mandat. -
Marea Britanie este primul stat G7 care o sprijina oficial pe Lagarde drept candidat la sefia FMI
Strauss-Kahn, el insusi fost ministru al Finantelor in Franta, a
demisionat joi din functia de director general al FMI, dupa ce a
fost arestat la finele saptamanii trecute la New York sub acuzatii
de tentativa de viol. El a fost eliberat vineri pe cautiune si va
fi judecat in arest la domiciliu, sub monitorizare electronica.
Arestul si, ulterior, demisia lui Strauss-Kahn au declansat o
dezbatere tensionata privind succesorul sau la conducerea FMI.
Europa incearca sa determine prelungirea traditiei ultimilor 65 de
ani, de a avea un european ca director general al Fondului,
argumentand ca institutia are un rol important de jucat in
solutionarea crizei datoriilor de stat don zona euro. Totodata,
tarile emergente fac presiuni pentru a-si consolida influenta pe
scena economica globala, mizand pe importanta tot mai evidenta a
statelor in dezvoltare ca motoare de crestere pe plan mondial. -
Razboiul pentru succesiunea lui DSK: cine va fi noul sef al FMI? (GALERIE FOTO)
Deocamdata nu este o revolta fatisa si concertata impotriva
regulii nescrise dupa care postul de director general al Fondului
este o mostenire garantata, transmisa din mandat in mandat
europenilor. De altfel, numele aflat pe cele mai multe buze este al
frantuzoaicei Christine Lagarde, redutabila diriguitoare a
Finantelor din Hexagon, cu o si mai redutabila filiatie
profesionala peste Atlantic (a fost timp de cinci ani sefa firmei
internationale de avocatura Baker & McKenzie din Chicago).Motorul franco-german s-a pus deja in miscare pentru sustinerea
candidatului european, cancelarul Merkel reiterand aceasta optiune.
Asta nu inseamna ca nu s-ar activa si vreo rivalitate pe aceasta
axa, caci au si nemtii un posibil candidat: guvernatorul
Bundesbank, Axel Weber.
Semnul ca lumea s-a schimbat dramatic este asaltul
“emergentilor” asupra traditiei, iar China este purtatorul de
cuvant al celor care gandesc si declara ca economiile emergente
mari (China, India, Brazilia sau Rusia) trebuie sa aiba
reprezentanti la cel mai inalt nivel in FMI. Nimeni nu spune fatis
ca este vizata direct functia de director general, dar oficialii
chinezi au vorbit clar despre alegeri in spiritul “valorii, al
transparentei si al corectitudinii”.Dar alegerea unei personalitati din lumea “emergentilor” ar fi
totusi o rasturnare de care Fondul nu are nevoie acum. Insasi
venirea lui DSK, in noiembrie 2007, la sefia Fondului a fost un soi
de revolutie, caci acest politician, nu peste masura de agreat in
lumea “gulerelor albe” bancare, a dat un nou sens si rost FMI,
intr-un moment de oboseala si deruta al organizatiei. S-a dovedit a
fi de succes si spiritul mandatului sau trebuie dus mai departe.
Acum, important este ca vidul de putere de la varful Fondului sa
fie rezolvat. Veteranul director general-adjunct John Lipsky, care
gireaza treburile curente, anuntase ca se retrage peste cateva
luni, dar nu inseamna ca a iesit din competitie.FMI a precizat, vineri, ca tarile membre pot sa-si desemneze
candidati la functia de director executiv, ramasa vacanta, in
perioada 23 mai-10 iunie. Consiliul director al FMI se va intalni
cu toti candidatii, daca sunt mai putin de patru, sau va face o
lista scurta daca sunt mai multe propuneri, urmand sa-l desemneze
pe noul director pana la 30 iunie. -
Ministrul francez de finante, cele mai mari sanse pentru conducerea FMI
Secretarul general al Trezoreriei Statelor Unite, Timothy
Geithner, a cerut joi numirea urgenta a unui nou director general,
iar administratia Obama a evitat sa sustina deschis vreun
candidat.
“Vrem sa vedem un proces transparent, care sa conduca la o
succesiune prompta”, a afirmat Geithner intr-un comunicat.John Lipsky, adjunctul care a preluat interimatul in pozitia de
director general, “va conduce cu experienta si abilitate Fondul in
acest moment critic pentru economia globala”, a adaugat oficialul
american.
Oficialii europeni fac presiuni pentru a mentine un candidat
propriu pe pozitia de director general, conform cu o traditie care
dateaza inca de la infiintarea institutiei, in 1945. FMI fuznieaza
o treime din pachetele de bailout ale tarilor europene si a aprobat
anul trecut imprumuturi de urgenta in valoare totala de 91,7
miliarde de dolari.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Speculatorii pe pretul petrolului au avut un inceput de an excelent. Nu si consumatorii
Din ianuarie incoace, a spus ministrul, “s-a inregistrat o
crestere foarte mare a activitatii speculative pe piata produselor
petroliere, derivate si futures, iar asta nu e acceptabil”. Mai
exact, ca oriunde in alta parte pe piata materiilor prime, de la
alimente la metale, ceea ce porneste ca un fenomen legat de factori
climatici sau geopolitici ajunge repede sa fie potentat de
speculatori, care profita de dereglementarea pietei materiilor
prime. Conform unor statistici publicate de Macquarie Bank din
Australia, investitiile legate de indicii pietei materiilor prime
au crescut de la mai putin de 10 miliarde de dolari in 1998 la
circa 172 de miliarde in 2008, iar valoarea creste in continuare,
odata cu preturile materiilor prime.Petrolul Brent va ajunge la un pret mediu de 124 de dolari pe
baril, estimeaza Erste Bank intr-un raport publicat in urma cu
cateva zile, care apreciaza insa ca in prima jumatate a anului ar
putea ajunge la 150 de dolari si chiar sa treaca de 200 de dolari
pe baril daca rutele principale ale petrolului (stramtoarea Hormuz
si Malacca) s-ar bloca din cauza conflictelor din Orientul
Mijlociu. Efectul? Conform Agentiei Internationale pentru Energie,
in 2010 ponderea cheltuielilor in sectorul petrolului a fost de
4,1% din PIB-ul global, iar daca pretul petrolului va depasi 100 de
dolari o perioada indelungata in 2011, raportul ar creste la
aproape 5%, adica un nivel critic pentru economie. La un pret mediu
de 120 dolari/baril pentru Brent, ar fi echivalentul a 6% din PIB,
iar la 150 de dolari, ponderea ar creste la 7,5% din PIB.Analistii Erste sustin ca in 2010, cauza scumpirii materiilor
prime au fost masurile de incurajare economica adoptate de guverne
si banci centrale si politica de dobanda zero adoptata la scara
aproape globala. De aceea, considera ei, evolutia viitoare a
pretului petrolului depinde foarte mult de aplicarea unui al
treilea program de relaxare cantitativa de catre Rezerva Federala
(la ora actuala este in desfasurare cel de-al doilea, in cursul
caruia Rezerva Federala cumpara obligatiuni americane in valoare de
600 de miliarde de dolari, spre a asigura lichiditatea necesara in
sistemul financiar; decizia Fed de a initia acest al doilea program
a fost criticata pe motiv ca alimenteaza inflatia si pune la
dispozitia pietelor prea multi bani pentru speculatii).“Corelarea pozitiva foarte evidenta dintre piata de actiuni si
pretul petrolului nu poate fi explicata doar de modelele
conventionale de oferta si cerere. Politica monetara a devenit
probabil cel mai important factor pentru pietele de marfuri”,
conchide Ronald Stöferle, analist specializat in materii prime in
cadrul Erste Group.