BusinessMagazin

Tag: chimie

  • FELICITĂRI! Elevii români au câştigat 3 medalii de aur şi una de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie de la Tbilisi

    Un nou succes al elevilor din România care ne bucură. Au câştigat trei medalii de aur şi una de argint la cea de-a 48-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 23 iulie – 1 august, la Tbilisi (Georgia)

    Potrivit unui comunicat al MENCS transmis luni AGERPRES, rezultatul, cel mai bun din istoria participării româneşti la această competiţie, plasează ţara noastră pe locul I în Europa şi pe locul al II-lea în lume în clasamentul neoficial al ţărilor participante (75).

    “Cei trei elevi români medaliaţi cu aur sunt Andrei Iliescu (absolvent al Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti), Paul Haidu-Gerea (clasa a XI-a/Colegiul Naţional ‘Mircea cel Bătrân’ din Constanţa), premiat cu argint în 2015, şi Robert Cristian Râclea (clasa a XII-a/Colegiul Naţional ‘Vasile Alecsandri’ din Galaţi). De asemenea, lui Andrei Iliescu, laureat cu aur şi la ediţia anterioară, i-a fost decernat Premiul IUPAC (The International Union of Pure and Applied Chemistry) pentru cel mai mare punctaj din concurs”, precizează sursa citată.

    Medalia de argint a fost obţinută de Alexandra Dima, elevă în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, se mai arată în comunicat.

    La ediţia din acest an au fost prezenţi 264 de competitori din 75 de ţări.

     

  • Un român a inventat un aparat care îţi spune ce personalitate ai şi pentru ce job eşti cel mai potrivit

    Tata ar fi vrut să urmez o carieră în armată, mama m-a văzut IT-ist. Între timp eu m-am făcut jurnalist, iar MindMi se pare că nu mi-ar contrazice alegerea. MindMi este un sistem inventat de Dumitru Grigore, inginer fizician, care după mai mulţi ani de cercetare şi teste a  găsit o metodă mai rapidă de a determina profilul psihologic şi înclinaţia unei persoane către o anumită carieră, către un anumit job.

    MindMi este un sistem care furnizează informaţii despre profilul psihologic al examinatului (ce fel de personalitate este – coleric, sangvin, flegmatic sau melancolic – şi poate da informaţii şi la nivelul compabilităţii între profilul respectiv şi profilul jobului pentru care aplică, potrivit lui Alexandru Galoş, CEO al Psychometric Systems, compania ce produce şi comercializează MindMi.

    Cine ar putea utiliza un asemenea produs şi de ce ar avea nevoie cineva de aşa ceva?  „În bănci, de exemplu, pentru anumite poziţii se cere un profil psihologic. Nu poţi să ignori o analiză foarte pertinentă la momentul angajării, pentru că este foarte greu de dat afară un om apoi. Un alt element adus de produsul nostru este optimizarea în cadrul unei companii, în cazul în care un angajat nu se potriveşte pe domeniul unde lucrează în prezent“, afirmă Galoş, privindu‑mă din spatele lentilelor heliomate ale ochelarilor. „Toată lumea dă vina pe chimie când lucrurile nu merg bine între angajaţii dintr-un departament, dar nimeni nu ştie ce este acea chimie. În raportul de compatibilitate de grup generat de MindMi poţi vedea dacă profilul psihologic al unui angajat este valid cu al altuia. Care este cel mai compatibil într-un grup şi cel mai puţin compatibil. Dar asta nu înseamnă că acel angajat trebuie dat afară, ci poate nu se află la locul potrivit“, adaugă el.

    CUM FUNCŢIONEAZĂ? Produsul este format din două componente: una hardware (un scanner de mâini) şi una software (aplicaţia web). Pe site-ul companiei se susţine că „Dumitru Grigore a demonstrat experimental că trăsăturile şi dimensiunile psihologice pot fi măsurate prin intermediul unui dispozitiv noninvaziv de scanare a mâinilor, utilizând principiul activ al activităţii glandelor sudoripare drept manifestare periferică a activării neuronale“, adică în traducere liberă creierul primeşte impulsuri de la maşinărie şi trimite înapoi un răspuns, iar „Dumitru Grigore a descoperit cum să interpreteze răspunsul dat de creier în rapoarte psihologice“, spune Alexandru Galoş.

    Subiectul îşi plasează mâinile timp de cinci minute pe scannerul dotat cu mai mulţi senzori, apoi se analizează şi se transpun datele într-o varietate de tipare şi profiluri psihologice. Datele scanării sunt salvate în cloud  şi pe baza lor compania poate genera diferite rapoarte, ce se bazează pe 62 de indicatori psihologici, în funcţie de ce este de interes pentru angajator. În prezent, pe platformă există 7 rapoarte şi 3 se află în lucru. La livrare, produsul (hardware şi software) vine cu 600 de puncte valorice, iar generarea unui anumit raport costă un anumit număr de puncte. De exempul, raportul de personalitate generat după scanarea mea costă 80 de puncte, iar raportul potenţialului inteligenţei emoţionale costă 30 de puncte ş.a.m.d. După consumarea celor 600 de puncte, clientul va trebui să cumpere altele.

    În urma experimentului mi-a fost dezvăluit tipul de caracter dominant în personalitatea mea, ce înseamnă acest lucru şi care ar fi atitudinile, meseriile recomandate pentru o asemenea personalitate. Aşadar am aflat că jurnalismul s-ar potrivi firii mele curioase, exploratoare. „Înainte de a veni la un interviu de angajare fiecare îşi pune un scut, vrea să pară cel mai deştept, cel mai frumos, dar angajatorul spune: «Bun, dar câte prune ai în buzunar? Vreau să lucrez 10 ani de zile cu tine şi să te cunoscut mai bine»“, spune Galoş. De asemenea, el mai punctează faptul că o persoană nu poate păcăli aparatul. „Omul nu reuşeşte să filtreze răspunsul dat de creier, noi nu am găsit pe nimeni care la o scanare să fie într-un fel şi la o a doua scanare să fie într-un alt fel.“

     

  • Revelaţia antreprenorului de 37 de ani care exportă jumătate din brânzeturile produse într-o fabrică din Alba

    Brevetele de invenţie eliberate de OSIM după revoluţie au jucat un rol important în construcţia afacerii Unilact, mai precis în debutul ei. Doi ingineri chimişti, Marius Bîcu şi soţia sa, au lucrat în cercetare, în domeniul chimiei anorganice, specializaţi fiind în săruri. „După revoluţie s-au trezit că tot primeau prin poştă de la OSIM brevetele lor de invenţie, care nu mai erau ale statului român“, povesteşte Marius Bîcu, directorul general al producătorului de brânzeturi, fiul inginerului Marius Bîcu.

    Unul dintre brevete era pentru un mix de săruri minerale care se folosea la decaparea tablei – din tablă neagră se făcea tablă de inox, prin folosirea sărurilor la temperatură joasă, o activitate care aducea economii importante de energie. Un combinat chimic din Ocna Mureş producea sărurile, vândute către toate întreprinderile metalurgice din România, iar cei doi cercetători şi-au dat seama la un moment dat că pot cere drepturi de proprietate intelectuală, dar fabrica producătoare, fiind de stat, nu avea cum să plătească. „Atunci s-au hotărât să le facă ei.

    În 1992 au cumpărat prima hală pe care au găsit-o, magazia unui fost CAP, şi au început să producă acolo“, spune Bîcu, care nu-şi amineşte exact suma plătită – „la fel cum costă şi în ziua de azi un teren la ţară cu nişte ruine, mai nimic“. Avantajul major din acel moment a fost legislaţia favorabilă pentru cei care lucrau după un brevet de invenţie, firma fiind scutită de taxe şi impozite vreme de cinci ani. Neavând de plătit niciun fel de taxe, cu costuri mici pentru materii prime şi producţie, cei doi antreprenori au prins un val extrem de favorabil; după câteva luni au cumpărat două camioane, iar după alte câteva luni şi-au mai luat unul pentru transportul sărurilor. „Banii se adunau, trebuia să facă ceva cu ei. Şi tata a investit în agricultură, a început să cumpere terenuri. Nu merita să cumpere o fabrică pentru activitatea lor, care era simplă – şi bine au făcut că nu au cumpărat nicio fabrică, pentru că industria a intrat în declin, în cinci – şase ani clienţii s-au închis.“

    Dispunând de bani, fondatorul Marius Bîcu a avut suficient fler pentru a schimba domeniul; în 1995 a cumpărat mai întâi un tractor, apoi alte cinci, în condiţiile în care în jurul localităţii Ocna Mureş din judeţul Alba nu se cultiva mai nimic. A angajat un agronom şi a început să cultive terenurile rămase libere de la CAP; plecând de la un hectar a ajuns la 700, iar Marius Bîcu spune că nu îşi aminteşte exact ritmul de creştere, dar a fost rapid. După ce a început să cultive teren, a cumpărat vaci şi oi, iar apoi i-a venit şi ideea de a procesa laptele produs. „Cert este că nici astăzi, când începi o afacere în agricultură, nu câştigi bani imediat, trei ani aduci bani de acasă. Nu a făcut bani din agricultură, dar a fost foarte inspirat să schimbe domeniul. A avut mereu o direcţie destul de clară.“ Nu l-a convins nimeni să investească un milion de euro pentru a face o fermă modernă; „mulţi au făcut asta şi plâng acum, pentru că au credite de plătit şi costul laptelui a scăzut. Când au luat 3 sau 5 milioane de euro ca să facă un grajd nu s-au gândit că trebuie plătit? Tata a făcut din fier vechi un grajd în două săptămâni jumate“.

    La un moment dat a venit un consultant, după apariţia fondurilor SAPARD, şi i-a propus un proiect de 450.000 de euro pentru un grajd, dar cercetătorul s-a uitat la el şi i-a spus: „Măi băiete, dacă eu aş avea 450.000 de euro, tu ce crezi că aş face cu ei? O casă la vaci?“, ideea fiind că o astfel de investiţie nu ar fi adus creşterea producţiei de lapte.

    Acum, cei doi Marius Bîcu îşi împart clar treburile: fondatorul se ocupă de agricultură, iar fiul este responsabil de procesarea brânzeturilor în fabrica ridicată la Ocna Mureş, în 2004. Unilact nu are în proprietate decât suprafaţa de teren a fermei, de circa 4 hectare, dar cultivă 700 de hectare luate în arendă, cu furaje, grâu, pe care îl vând producătorilor locali de pâine, precum şi rapiţă. Şi pentru că doar cu o săptămână înainte de discuţia cu Business Magazin ferma primise un control, Marius Bîcu a ştiut cu precizie numărul de animale – 377 de vaci şi 1.100 de oi; „avem şi 200 de hectare de păşune în arendă, în jurul terenurilor noastre“.

  • Elevii români, patru medalii, locul întâi în Europa şi locul şase în lume, la Olimpiada de Chimie

    Medaliile de aur au fost obţinute de Dumitru Călugăru, absolvent al Colegiului Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, laureat cu argint la ultimele două ediţii, şi Andrei Iliescu, absolvent al Liceului Internaţional de Informatică din Bucureşti. Punctajele realizate le-au permis celor doi olimpici clasarea în primele 10 locuri ale concursului.

    Medalia de argint a fost obţinută de Paul Haidu-Gerea, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, iar medalia de bronz a intrat în posesia lui Vlad Mihai Mandric, absolvent al Colegiului Naţional “Sfântul Sava” din Bucureşti, premiat şi la ediţia de anul trecut, cu argint.

    Trei dintre componenţii echipei prezente la Baku, Dumitru Călugăru, Andrei Iliescu şi Paul Haidu-Gerea, şi-au adăugat în palmares distincţii de cel mai înalt nivel – medalii de aur şi argint- şi la Olimpiada Internaţională de Chimie “D. Mendeleev” din primăvara acestui an.

    Cu cele patru medalii obţinute la a 47-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, desfăşurată în perioada 20-29 iulie, la Baku, echipa României s-a clasat pe locul întâi în Europa şi pe locul şase în lume, într-un clasament neoficial al ţărilor participante, a precizat Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

     

  • Subiecte şi bareme BACALAUREAT 2015. Ce s-a dat astăzi la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie

    Subiectele date la Bacalaureat 2015 la biologie, geografie, chimie, fizică, anatomie, filosofie, informatică, economie, logică, sociologie şi psihologie le găsiţi accesând link-urile de mai jos.

    Subiectele de la anatomie / Baremul de la anatomie

    Subiectele de la chimie organică (profil teoretic) / Baremul de la chimie organică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie organică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie organică (profil tehnologic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil teoretic) / Baremul de la chimie anorganică (profil teoretic)

    Subiectele de la chimie anorganică (profil tehnologic) / Baremul de la chimie anorganică (profil tehnologic)

    Subiectele de la economie /Baremul de la economie

    Subiectele de la filosofie / Baremul de la filosofie

    Subiectele de la fizică (profilul tehnologic) / Baremul de la fizică (profilul tehnologic)

    Subiectele de la fizică (profilul teoretic) / Baremul de la fizică (profilul teoretic)

    Subiectele de la geografie / Baremul de la geografie

    Subiectele de la biologie / Baremul de la biologie

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal) / Baremul de la informatică (mate-info – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++) / Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul C/C++)

    Subiectele de la informatică (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal) / Baremul de la informatica (ştiinţele naturii – Limbajul Pascal)

    Subiectele de la logică / Baremul de la logică

    Subiectele de la psihologie / Baremul de la psihologie

    Subiectele de la sociologie / Baremul de la sociologie

    Rezultatele de la Bacalaureat 2015 se afişează pe 6 iulie, până la ora 12:00, urmând ca în aceeaşi zi să se poată depune contestaţii. Pe 10 iulie se afişează rezultatele finale de la Bacalaureat 2015.

    La sesiunea iunie-iulie a Bacalaureat 2015 s-au înscris 168.945 de absolvenţi, cu peste 7.000 mai mulţi decât în aceeaşi sesiune a anului trecut. Cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi, respectiv 163.462, au absolvit liceul la forma de învăţământ zi, 2.943 au urmat cursurile liceale la seral şi 2.540 la frecvenţă redusă, potrivit Ministerului Educaţiei.

    Dintre candidaţii înscrişi la Bacalaureat 2015, 143.949 (76,89%) provin din promoţia curentă. Numărul absolvenţilor de liceu fără bacalaureat din promoţiile anterioare este de aproximativ 340.000, însă doar 24.996 s-au înscris pentru susţinerea examenului din sesiunea iunie-iulie 2015, reprezentând 23,11% din totalul înscrişilor.

    Examenul de bacalaureat se va desfăşura doar în sălile în care sunt camere video de supraveghere. Comisiile de bacalaureat judeţene, respectiv cea a municipiului Bucureşti trebuie să se asigure că sunt camere de supraveghere video funcţionale în toate sălile de examen, în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

    Comisiile de examen vor verifica, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă, ori în cazul în care există sesizări, verificarea se va face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învăţământ respectivă.

    Dacă se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, comisia de bacalaureat din centrul de examen va luat măsurile necesare, care pot merge până la eliminarea candidaţilor din examen.

    Premieră la bacalaureat 2015 – lucrările scrise vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul

    Lucrările scrise ale candidaţilor la bacalaureat vor fi corectate în alte judeţe decât cele în care se susţine examenul, măsura fiind luată, prin ordin de ministru, cu puţin timp înainte de susţinerea probelor.

    Astfel, potrivit ordinului ministrului Educaţiei din 23 iunie, publicat o zi mai târziu în Monitorul Oficial, în sesiunile examenului de bacalaureat din acest an, evaluarea iniţială a lucrărilor scrise ale candidaţilor dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti se realizează în alt judeţ, care va fi stabilit de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Transportul lucrărilor scrise dintr-un judeţ în cel desemnat şi aducerea lor înapoi, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi se fac în conformitate cu procedurile elaborate de Comisia Naţională de Bacalaureat.

    Absolvenţii de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor; au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

    Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de bacalaureat.

    Candidaţilor le este interzis să intre în sălile de examen cu ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete, acestea urmând să fie lăsate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită de comisia de bacalaureat nu vor fi primiţi în examen.

    De asemenea, candidaţii nu pot intra în sala de examen cu manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Aceştia nu pot avea asupra lor nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul ori de comunicare ce ar putea permite conectarea la internet sau la reţele de socializare şi care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu persoane din exterior.

    Candidaţii care încalcă aceste reguli vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele sau obiectele interzise au fost folosite sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane.

    Încălcarea acestor reguli va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceştia nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

  • Povestea fondatorului L’Oréal

    În 1904, Eugène Schueller a absolvit Institutul de Chimie Aplicată din Paris (în prezent Chimie ParisTech – n.r.) şi, trei ani mai târziu, a inventat în chiuveta din locuinţa sa prima vopsea chimică de păr, pe care a numit-o Oréale. A fost o descoperire importantă, ţinând cont de faptul că în perioada respectivă femeile puteau să îşi vopsească părul doar în culorile negru sau roşu, folosind vopsea naturală. Schueller şi-a înregistrat compania drept Société Française de Teintures Inoffensives pour Cheveux şi a devenit un producător de succes pe măsură ce a reuşit să-şi introducă produsele în saloanele pariziene. Pentru a creşte popularitatea acestora, a fondat chiar şi o şcoală de vopsit părul pentru hair-stylişti pe care a supravegheat-o personal. În octombrie 1909 a apărut prima ediţie a revistei La Coiffure de Paris, publicaţie ce conţinea articole scrise de doctori, scriitori şi chimişti. Eugène Schueller scria editorialul ştiinţific al revistei, însă, după trei ani, a lăsat peniţa în favoarea businessului şi a cumpărat publicaţia.

    Odată cu încheierea războiului, vopseaua de păr Oréal a câştigat teren în afara graniţelor Franţei, intrând pe pieţe precum Italia (1910), Austria (1911), Olanda (1913) şi, mai târziu, chiar şi în Statele Unite ale Americii, Canada şi Brazilia. Schueller a diversificat activitatea companiei şi a început să producă şi lacuri şi materiale plastice. A pus bazele unei companii în Rusia şi a preluat Savon Savons Français, fondată în 1920. În 1927 s-a născut fiica sa, Lilian Bettencourt. Pasionată de munca tatălui său, ea a fost ucenica lui încă de la 15 ani, când a început să amestece cosmetice şi să eticheteze sticle de şampon.

    Între anii 1930 şi 1940, staruri de cinema precum Jean Harlow şi Mae West au crescut popularitatea decolorantului de păr lansat de L’Oréal, crescând concomitent şi vânzările companiei. Schueller a fost atât de inovator în practicile sale de marketing, încât în 1953 a câştigat un Oscar în domeniul publicităţii. A lansat revista pentru femei, Votre Beauté, în care a promovat Dop, primul şampon fără săpun destinat maselor.

    După 1930, Eugène Schueller şi-a direcţionat talentele şi spre conceperea de evenimente promoţionale şi noi strategii de advertising. El considera că există două tipuri de publicitate: publicité d’attaque (publicitate de atac), creată pentru a creşte interesul, şi publicité de rendement (publicitate de randament), concepută pentru a creşte vânzările. Printre strategiile sale de publicitate se numără lansarea revistei Votre Beauté, creată cu scopul de a încuraja femeile să fie mai preocupate de produsele de îngrijire personală, iar, în 1931, are ideea de a acoperi faţada unei clădiri pariziene cu un anunţ uriaş pentru o loţiune de păr. Un an mai târziu, odată cu începuturile publicităţii radio, a lansat şi o reclamă cântată, nu vorbită – primul „jingle“ din istoria radioului.

    Schueller a murit în 1957 la vârsta de 76 de ani, iar Francis Dalle l-a succedat ca preşedinte şi CEO. Compania a continuat să prospere, cu achiziţii precum Lancôme în 1964, Helena Rubinstein în 1989, Garnier în 1978, Maybelline în 1996, Soft Sheen în 1998 şi Carson în 2000. În prezent, Liliane Bettencourt, principala acţionară a L’Oréal, este a treia femeie din lume ca avere şi cea mai bogată din Europa, cu o avere estimată la 39,5 miliarde de dolari.

  • NOBEL 2014: Stefan W. Hell, născut în România, printre laureaţii premiului pentru chimie, alături de Eric Betzig şi William E. Moerner

    Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”.

    Stefan W. Hell, născut în 1962 în Arad, România, este fizician şi unul dintre directorii Institului Max Planck de Chimie Biofizică, din Göttingen, Germania, unde conduce departamentul de NanoBiofotonică.

    Hell este, de asemenea, şeful departamentului de Nanoscopie Optică al Centrului German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg, profesor onorific la Facultatea de Fizică a Universităţii din Göttingen şi profesor la Facultatea de Fizică a Universităţii din Heidelberg. Este şi membru al comitetului de directori al Laboratorului de lasere din Göttingen şi membru al Academiei de Ştiinţe din Göttingen şi Heidelberg.

    Stefan Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 în Arad. Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat şi şcoala generală, între 1969 şi 1977. În 1977 s-a înscris la liceul Nikolaus Lenau din Timişoara, unde a studiat doar un an. În aprilie 1978, la vârsta de 15 ani, a plecat în Ludwigshafen, Germania, împreună cu părinţii.

    Între 1981 şi 1987 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obţinut titlul de doctor în fizică în 1990, cu calificativul maxim – summa cum laudae.

     

    În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

    Sezonul Nobel din 2014 a debutat luni, când cercetătorii John O’Keefe, May-Britt Moser şi Edvard I. Moser au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea celulelor care alcătuiesc sistemul de poziţionare din creier, supranumit “GPS-ul intern”.

    Marţi, cercetătorii japonezi Isamu Akasaki şi Hiroshi Amano şi american de origine japoneză Shuji Nakamura au câştigat premiul Nobel pentru fizică, pentru inventarea diodelor electroluminiscente (LED) cu lumină albastră.

    Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 13 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

  • Elevii români au câştigat o medalie de aur şi trei de argint la Olimpiada de Chimie din Vietnam

    Maria Andreea Filip, elevă în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, laureată cu argint la ultimele două ediţii şi aflată la ultima participare, a reuşit să obţină în acest an medalia de aur.

    Olimpicii medaliaţi cu argint sunt: Dumitru Călugăru, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu, Vlad Mihai Mandric, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Sfântul Sava” din Bucureşti şi “Bogdan Ştefan Ivan”, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu” din Bucureşti. Dumitru Călugăru a obţinut medalia de argint şi în 2013, la Moscova.

    La cea de-a 46-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Chimie, care s-a desfăşurat în perioada 20-29 iulie, la Hanoi (Vietnam), au participat 291 de concurenţi din 77 de ţări.

    Echipa României revine în ţară miercuri, la ora 13.05, pe Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, a precizat Ministerul Educaţiei.

  • BACALAUREAT 2014: Candidaţii dau astăzi ultima probă, la alegere din mai multe discipline. Subiecte şi bareme, pe edu.ro

     Testele scrise de la BACALAUREAT 2014 au început luni, cu proba de limba şi literatura română, pentru care au fost pregătite două tipuri de subiecte – unul pentru absolvenţii profilului real şi un altul pentru cei de la uman.

    Subiectele BAC 2014 şi baremele de corectare BAC 2014 sunt publicate edu.ro

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nobel pentru chimie pe 2013 – atribuit lui Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel

    Premiul Nobel pentru chimie pe 2013 a fost atribuit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţă din Suedia, potrivit site-ului oficial al prestigioaselor distincţii.

    Cei trei cercetători au fost recompensaţi “pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe”, a precizat Comitetul Nobel.

    În trecut, chimiştii obişnuiau să creeze modele de molecule folosind bile din plastic unite prin beţişoare. În zilele noastre, modelarea este realizată cu ajutorul computerelor. În anii 1970, Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel au pus bazele puternicelor programe care sunt folosite astăzi pentru a înţelege şi a prezice procesele chimice. Modelele computerizate care reflectă fenomene din viaţa reală au devenit cruciale pentru marile descoperiri făcute în chimie în zilele noastre.

    Reacţiile chimice se produc cu viteze extrem de mari. Într-o fracţiune dintr-o milisecundă, electronii “sar” de la un nucleu atomic la un altul. Chimia clasică a întâmpinat dificultăţi serioase în a ţine pasul cu aceste viteze de reacţie. Virtual, este imposibil să realizezi o hartă cu toţi acei paşi mici care sunt făcuţi în timpul unui proces chimic. Folosind metodele care au fost recompensate miercuri cu premiul Nobel pentru chimie, oamenii de ştiinţă din zilele noastre reuşesc cu ajutorul computerelor să dezvăluie procese chimice, precum purificarea catalitică a gazelor de eşapament şi fotosinteza.

    Modelele dezvoltate de Karplus, Levitt şi Warshel sunt revoluţionare prin faptul că ele au reuşit să facă fizica clasică a lui Newton să funcţioneze în acelaşi timp cu fizica cuantică, care este fundamental diferită. Înainte de descoperirile celor trei savanţi, chimiştii trebuiau să aleagă pentru modelele lor principii care erau valabile doar într-una dintre cele două arii ale fizicii.

    Martin Karplus are cetăţenie americană şi austriacă. Născut în 1930, la Viena, a obţinut diploma de doctorat în 1953, la California Institute of Technology. Este profesor la Universitatea din Strasbourg şi profesor emerit la catedra de Chimie a Universităţii Harvard din Statele Unite.

    Michael Levitt are cetăţenie americană şi britanică. Născut în 1947, la Pretoria, în Africa de Sud, a obţinut doctoratul în 1971, la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, şi predă la Facultatea de medicină a Universităţii Stanford din Statele Unite.

    Arieh Warshel are cetăţenie americană şi israeliană. Născut în 1940, în kibbutzul Sde-Nahum din Israel, a obţinut doctoratul în 1969, la Weizmann Institute of Science din Rehovot, Israel. Este profesor emerit la Universitatea Southern California din Los Angeles.

    În 2012, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor americani Brian K. Kobilka şi Robert J. Lefkowitz, pentru descoperiri de o importanţă covârşitoare privind activităţile unei importante familii de receptori – receptorii cuplaţi cu proteina G (RCPG) -, considerată cea mai mare familie de receptori celulari de suprafaţă.

    Sezonul Nobel pe 2013 a debutat luni, când cercetătorii James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof au fost recompensaţi cu premiul pentru medicină, pentru descoperirea sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din interiorul celulelor vii.

    Marţi, cercetătorul belgian François Englert şi cercetătorul britanic Peter W. Higgs au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2013, pentru descoperirea teoretică a mecanismului care contribuie la o mai bună înţelegere a originii masei particulelor subatomice, care a fost confirmată recent prin descoperirea acestei particule fundamentale prezise, realizată de experimentele ATLAS şi CMS cu ajutorul acceleratorului de particule (Large Hadron Collider) de la CERN.

    Premiul Nobel pentru literatură va fi atribuit joi.

    Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

    Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 14 octombrie.

    Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 930.000 de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

    Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în cadrul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului distincţiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

    Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.