BusinessMagazin

Tag: cercetatori

  • Cercetătorii de la Oxford lansează un nou avertisment: Roboţii vor lăsă 20 de milioane de oameni fără locuri de muncă

    Roboţii ar putea prelua de la oameni circa 20 de milioane de locuri de muncă cu sarcini repetitive până în 2030, la nivel global, potrivit unui nou studiu realizat la Oxford, citat de CNBC.

    Potrivit unui nou studiu realizat de Oxord Economics, în următorii 11 ani vor fi 14 milioane de roboţi introduşi în activităţile economice doar în China.

    Economiştii au analizat trendurile pe termen lung cu privire la impactul pe care îl are avansul automatizării asupra locurilor de muncă, notând că numărul roboţilor utilizaţi s-a triplat în ultimele două decenii, ajungând la 2,25 milioane roboţi la nivel global – care activează în prezent.

    Deşi cercetătorii sunt de acord că avântul pe care l-au prins roboţii în piaţa muncii vor aduce beneficii în ceea ce priveşte creşterea economică şi productivitatea, ei mai spun că vor exista şi oameni care îşi vor pierde locul de muncă. În acelaşi timp, automatizarea va crea noi locuri de muncă, însă unii oameni care practicau sarcini repetitive, care sunt la doar câţiva ani distanţă de pensionare, nu mai au aceeaşi capacitate de a deprinde lucruri noi pentru a fi reprofesionalizaţi.

    „Ca rezultat al robotizării, zeci de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute, în special în economiile mai sărace care se bazează pe forţă de muncă slab calificată. Practic, va creşte inegalitatea veniturilor”, au descoperit autorii studiului.

    Cu toate acestea, dacă robotizarea va avansa cu 30% mai rapid decât prezic specialiştii, PIB-ul global va creşte cu 5,3% în 2030.

     

     

     

     

     

     

     

  • Opinie – Bogdan Florea, fondator Connections România: “Cum creezi o cultură a inovaţiei în România”

    Forţând un pic nota, am putea spune că inovaţia este însăşi raţiunea de a exista în businessul zilelor noastre. Cultura inovaţiei se creează prin educaţie adecvată – cu accent pe cultură antreprenorială, aşadar, în şcoală. Aplecarea spre studiu, stimularea curiozităţii şi a explorării necunoscutului sunt elemente esenţiale pe care şcoala trebuie să le cultive pentru a construi generaţii de „inovatori”. Apoi, tot şcoala ar trebui să dezvolte gândirea critică şi abordările out-of-the-box, fără constrângeri, libere şi exploratorii. „Cultura greşelii” ar trebui să fie evitată până la extincţie, în anii mici de şcoală, pentru dezvoltarea copiilor şi ulterior a adulţilor implicaţi în societate, pentru libertatea de a aborda căi necunoscute în viaţă profesională. Chiar dacă România este un pool remarcabil de specialişti în IT, are un scor jos la nivelul de apetenţă pentru inovaţie, iar explicaţia rezidă în lipsa culturii inovaţiei în educaţia şcolară, universitară şi în familie.

    Apoi, establishmentul politic ar trebui să îşi asume  inovaţia ca proiect de ţară, în aşa fel încât să dezvolte ecosistemul stat-universităţi – companii private, ca un supraset al inovării, în care să încurajeze apariţia şi circulaţia ideilor noi. Huburile tehnologice sunt doar un prim pas. Este nevoie de susţinerea a ceea ce se numeşte knowledge sharing, adică împărtăşirea ideilor între indivizi şi entităţi. Protejarea proprietăţii intelectuale – nu doar prin cadrul legislativ, ci prin construirea unei culturi sociale la scară largă – este un alt pilon esenţial. De exemplu, lupta împotriva pirateriei intelectuale, a plagiatului universitar şi şcolar sunt alte elemente care, puse la fundamentul unei construcţii solide, pot genera o societate inovativă autosustenabilă.

    Statul trebuie să reformeze programa şcolară, universităţile de asemenea, iar companiile trebuie să adopte principiile şi cultura inovaţiei ca elemente necesare, nu doar să le privească ca pe un element de employer branding, prin care, aşa cum se întâmplă acum, doar creează o imagine de inovatori, în exterior şi către angajaţi. Ţările avansate din punct de vedere economic încurajează clusterele de inovaţie ca mijloace de creştere organică a economiei. Spre exemplu, Statele Unite (Silicon Valley), Regatul Unit, Franţa, Israel, India, China, Rusia – toate au aglomerări, localizate fizic, de start-up-uri în care sunt prezenţi toţi actorii – universităţi şi institute de cercetare, companii, fonduri de investiţii de tip venture capital şi stat – prin entităţi de tot felul – administraţii locale, ministere dedicate cercetării şi educaţiei. Rezultatul sunt companii de tip start-up care, folosind rezultatele cercetării, ating valori de piaţă colosale şi, pe de altă parte, influenţează în mod pozitiv şi decisiv viaţă unor mase mari de oameni. În ceea ce priveşte companiile inovatoare care au rămas în istorie, acestea sunt cele care schimbă viaţa oamenilor, într-un fel sau altul. Se numesc game changeri. În istorie, după părerea mea, se detaşează: General Electric – locomotiva electrică; Motorola – primul telefon comercial portabil; Sony – Walkman; Apple – smartphone; Amazon – e-commerce; Netflix – video streaming on demand.

    Inovaţia se poate manifesta în orice sector, dar, fără îndoială, IT&C este un motor al inovaţiei pentru simplul fapt că trăim în era digitalizării. Biotehnologia este poate domeniul cu cele mai mari perspective de dezvoltare inovativă în următorii zeci de ani. Aşa cum am mai amintit, inovaţia se poate manifesta în orice domeniu de activitate. Fără doar şi poate, inovaţia este strâns legată de viziune, iar aceasta din urmă derivă în mod natural din înţelegerea contextului actual. Orice companie ar trebui să poată să îşi definească locul în piaţa locală, regională şi globală, să îşi stabilească ţinte care pot fi atinse şi să îşi creioneze seturi de valori, dar şi o misiune concretă faţă de un grup, fie el mai restrâns sau mai larg.
    De asemenea, viziunea strategică a evoluţiei – care este o condiţie obligatorie a progresului unei companii – poate fi (sau nu) punctul de pornire către ceea ce înseamnă inovaţie. Pe scurt, poziţionare, viziune şi apoi inovaţie. Aceştia sunt paşii care, urmaţi sistematic, pot creşte apetitul pentru tot ceea ce înseamnă inovaţie în cadrul unei companii. România nu are dezvoltată o cultură a inovaţiei, nici în mediul de business, dar nici în cel universitar. Acest lucru reprezintă efectul educaţiei şi al şcolii, al modului în care sunt concepute programele educaţionale şcolare şi în care sunt stimulate competenţele generaţiei tinere.

    Cu câteva excepţii notabile – Bitdefender, UiPath, Gecad şi alţi câţiva, foarte puţini – în România, ultimii 20 de ani în tehnologia informaţiei nu au adus exemple remarcabile de inovaţie încununată de succes comercial sau ştiinţific. Antreprenoriatul este mai aplecat către inovaţie prin însăşi natura sa, aceea de a pune la îndoială şi a găsi soluţii cu instrumente puţine sau rudimentare. Reprezentanţii marilor companii – evident, cu excepţia centrelor de excelenţă în cercetare – sunt orientaţi către administrare şi operare şi mai puţin către latura constructivă pe care o aduce inovaţia.

    Connections este o companie de digital transformation din România, cu birouri în Bulgaria, Serbia şi planuri de extindere la nivel global. Compania este specializată în IT Outsourcing, Business Process Outsourcing şi Software Development. Clienţii Connections sunt companii globale şi companii medii româneşti din industrii precum Banking, FMCG, Oil & Gas, Telecom şi Retail. În iulie 2018 Connections a semnat un parteneriat cu UiPath. Connections are în România
    300 de angajaţi şi a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 5,5 milioane de euro. 

  • Doi cercetători europeni au făcut o descoperire surprinzătoare: „Angajaţii fericiţi nu sunt neapărat mai productivi”

    Andre Spicer, profesor care studiază comportamentul în organizaţii la Cass Business School în Londra şi Carl Cederström, profesor asociat de teorie a organizaţiei la Universitatea Stockholm, au studiat impactul fericirii în cadrul corporaţiilor. Potrivit unui articol publicat de Harvad Business Review, în cadrul căruia şi-au publicat descoperirile, fericirea angajatului nu este corelată neapărat cu productivitatea acestuia. Cei doi spun că trendul recent al companiilor care vizează fericirea angajaţilor, în scopul îmbunătăţirii productivităţii acestora, datează încă din perioadă experimentelor Hawthorne din anii 1920, care vizau schimbarea mediilor în care lucrează angajaţii pentru a creşte productivitatea la o fabrică. De atunci, această credinţă a fost aplicată de aproape toate filosofiile corporatiste – angajaţii fericiţi – înseamnă angajaţi productivi. Cei doi autori spun că acesta este un simplu mit.

    „Fericirea nu conduce neapărat o creştere a productivităţii”, au scris cei doi, care citează un studiu derulat în supermarketurile din Marea Britanie şi care a descoperit că pe măsură ce angajaţii erau mai nefericiţi, supermarketurile înregistrau profituri mai mari. Studiul a descoperit de asemenea o corelaţie între satisfacţia la locul de muncă şi productivitate. O altă cercetare a arătat opusul, sugerând că efectul fericirii asupra productivităţii este vag.

    Mai mult decât atât, dacă fericirea îi face pe oameni mai energici şi mai eficienţi, căutarea acestei stări emoţionale poate fi epuizantă: „Nefericirea nu este doar nefericire; este mai rău decât atât, eşecul de a fi fericit”. Când aştepţi ca munca să te facă fericit, înseamnă că aştepţi ca şeful tău să îţi satisfacă nevoile emoţionale. Scriitorii menţionează un studiu al cercetătorului Susanne Ekmann, care a descoperit că angajaţii care se aşteptau ca munca să îi facă fericiţi erau confuzi în legătură cu rolul pe care şefii lor îl aveau în viaţa lor. În loc să se uite la şefi pentru ceea ce sunt, îi considerau drept „soţi sau părinţi surogat”. Când angajaţii nu primeau „răspunsul emoţional” aşteptat de la manageri, se simţeau „neglijaţi şi începeau să exagereze”.

    „În realitate, munca, la fel ca orice alte aspecte ale vieţii – ne va crea o paletă largă de emoţii. Fericirea, bineînţeles, este minunat de experimentat, dar nimic nu poate fi forţat în existenţa proprie.” Duoul scrie că, pe măsură ce ne implicăm mai puţin activ în căutarea fericrii prin jobul nostru, cu atât vom fi mai predispuşi să experimentăm „bucurie spontană şi plăcută, nu construită şi opresivă”.

  • Locurile de muncă la care visează oricine: călătoreşti şi primeşti mii de dolari

    Platforma de educaţie financiară GoBankingRates a realizat un clasament al celor mai bine plătite locuri de muncă pentru oamenii cărora le place să călătorească analizând date de la Glassdoor, Business News Daily, Zenefits şi Biroul de Statistică a Muncii. Lista include atât joburi ce oferă oportunitatea de a călători, cât şi locuri de muncă prin care se care oferă mai mult timp liber plătit. Astfel, CNBC a scurtat lista şi prezintă acele locuri de muncă care oferă un salariu ce porneşte de la 60.000 de dolari.

    Primul loc de muncă menţionat este cel de inginer pe un vas. Salariul anual ajunge la aproximativ 78.000 de dolari, iar în ceea ce priveşte zilele plătite, acest loc de muncă oferă aproape 12 zile. În responsabilităţile postului, un inginer de vas trebuie să coordoneze un echipaj şi să aibă grijă de echipamentul de la bordul vasului. Această specilizare implică cunoştinţe privind sistemele de propulsie, sistemele electrice, de răcire şi de direcţie, conform GOBankingRates.

    Al doilea loc de muncă de pe listă este cel de architect, unde salariul anual este de aproximativ 87.000 de dolari cu 12 zile libere plătite. În candrul postului, arhitectul trebuie să proiecteze o serie de structuri, de la case la clădiri de birouri şi fabrici. Deşi munca este efectuată în principal la birou, aceştia pot fi chemaţi destul de des pe teren pentru a vizita locurile proiectate.

    Lista continuă cu postul de inginer de mediu, care are un salariu anual de aproximativ 91.000 de dolari cu 12 zile libere plătite. Inginerii de mediu trebuie să îmbunătăţească sisteme de reciclare, să se ocupe de eliminarea deşeurilor, de îmbunătăţirea sistemelor de sănătate publică, de eliminarea poluării şi alte probleme care ţin de mediu din mai multe industrii.

    Un alt loc de muncă prezentat pe lista, cu un salariu anual de aproximativ 161.000 de dolari, este cel de pilot aeronautic. Deşi timpul liber plătit este de aproape 6 zile, aceştia călătoresc constant şi au posibilitatea de a avea suficient timp pentru a explora oraşul în care se află în momentele respective.

    Postul de cercetător ştiinţific pentru conservare este unul dintre locurile de muncă prezente în lista care oferă un salariu anual de aproximativ 65.000 de dolari, dar timpul liber plătit este de 14 zile. Chiar dacă acest loc de muncă nu este legat de vreo posibilitate de a călători, cercetătorii sunt responsabili de monitorizarea resurselor naturale precum parcurile şi pădurile.

    Următoarele locuri de muncă, care au ieşit în evidenţă cu un salariu anual de aproximativ 66.000 de dolari, sunt postul de zoolog şi cel de biolog. Un astfel de post oferă 14 zile de timp liber plătite şi constă în studierea comportamentală a animalelor şi a interacţiunilor cu mediul înconjurător.

    Postul de inginer geolog este unul dintre cel mai bine plătite locuri de muncă, al doilea după postul de pilot aeronautic, cu un salariu anual de aproximativ 104.000 de dolari şi aproape 12 zile de timp liber plătite. Responsabilităţile unui iginer geolog includ proiectarea minelor şi extragerea zăcămintelor minerale folosite în fabricare, cum ar fi cărbunele.

    Un alt loc de muncă inclus pe lista celor 10 este cel de auditor. Salariul anual poate ajunge la aproximativ 80.000 de dolari cu peste 17 zile de timp liber plătite. Locul poate fi împărţit între posibilitatea de a lucra în cadrul companiei sau ca şi consultant pentru diferite companii în toată lumea.

    Ultimul post care a fost inclus pe lista este cel de inginer marin, cu un salariu anual de aproximativ 96.000 de dolari. Timpul liber plătit este de peste 17 zile, iar în cadrul postului se pot solicita vizite la vasele pe care le construiesc.

     

     

     

     

  • Cea mai nouă insulă din lume este plină de mistere | VIDEO

    Insula, de natură vulcanică, este acoperită cu un mâl misterios, de culoare deschisă. Deşi are doar trei ani, la suprafaţa sa creşte vegetaţie, iar specii de păsări trăiesc acolo. Aceste animale au adus şi seminţele plantelor care cresc în mâl.

    Insule noi apar destul de frecvent, dar majoritatea dispar după câteva luni. Doar trei au rămas perioade mai lungi, în ultimii 150 de ani.

    Cercetătorii doresc să afle mai multe informaţii despre modul în care aceste noi suprafeţe de uscat se formează. Despre acest subiect se cunosc, deocamdată, puţine lucruri.

    Pe insula din Pacific, care deocamdată nu are un nume, a fost descoperit un cuib de strigă, o pasăre nocturnă de pradă, dar şi sute de cuiburi de Onychoprion fuscatus, pasăre înrudită cu rândunicile de mare.

    Oamenii de ştiinţă vor face o hartă 3D detaliată a suprafeţei. O echipă de cercetători se va întoarce anul viitor pentru a culege şi mai multe informaţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Suma URIAŞĂ pe care o vor plăti cei care vor dori să viziteze epava Titanicului

    Reprezentanţii companiei OceanGate au reuşit să ajungă, cu ajutorul unui submarin, numit Titan, la adâncimea la care se află epava, aproape 4.000 de metri.
     
    Echipa a petrecut şase luni pentru a perfecţiona sistemul de transport, în largul coastelor Bahamas. Stockton Rush, CEO şi cofondator al OceanGate, a reuşit să facă scufundarea completă în aproximativ şapte ore.
     
    Titan, care poate găzdui maximum trei pasageri şi doi membri ai echipajului, va fi folosit în expediţiile Titanic Survey programate de companie în 2019. Compania plănuieşte să organizeze şase tururi ale epavei anul viitor.
     

  • Echipament prin care se obţine apă potabilă din bălţi, realizat de cercetători clujeni

    Călin Tomoiag, membru al echipei de cercetători clujeni, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că noul echipament este compact, nu are dimensiuni foarte mari, nu are consumabile costisitoare, dedurizează apa, elimină manganul şi fierul, reduce nitraţii şi nitriţii, dar şi bacteriile.

    ”Am depus anul trecut, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest Cluj, la un organism finanţat de către Comisia Europeană, la Bruxelles, trei proiecte, acestea fiind declarate finanţabile, cu sume cuprinse între 37.000 de euro şi 60.000 de euro, în cadrul cărora am dezvoltat un echipament românesc pentru tratarea şi purificarea avansată a apei. Acesta poate fi folosit în mici fermele de animale, în gospodăriile populaţiei din mediul rural, unde apa din fântâni conţine nitriţi care sunt cancerigeni, dar şi de către ISU în zonele în care au avut loc calamităţi naturale, inundaţii, unde fântânile sunt colmatate, nu mai există surse de apă, astfel că se poate trata apa din bălţi şi se oferă apă potabilă. Echipamentul este mobil, compact, având dimensiuni de 1,50x 1,2x 0,80 m, nu are consumabile costisitoare, dedurizează apa, elimină manganul şi fierul, reduce nitraţii, nitriţii dar şi bacteriile obţinând, în final, o apă potabilă, de puritate ridicată”, a spus Tomoiag.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comoara NEBĂNUITĂ a celor mai sărace judeţe din România. Cercetătorii au rămas ULUIŢI

    Potrivit calculelor ZF, pe baza informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai tinere judeţe din România sunt Suceava, Iaşi, Vaslui, Ilfov şi Bistriţa-Năsăud în funcţie de ponderea tinerilor de sub 35 de ani în totalul populaţiei.

    Botoşani, Bacău, Satu Mare sau Sălaj sunt la rândul lor printre judeţele în care mai bine de 40% din populaţie este mai tânără de 35 de ani.
     
    Deşi Iaşi sau Ilfov au intrat în liga mare a businessului local, pentru judeţele aflate la coada clasa­mentuluui, aşa cum este cazul Vasluiului, Botoşaniului sau Sălajului, ponderea mare a tinerilor în totalul populaţiei poate fi o veste bună în vederea atragerii investiţiilor, dacă aceşti tineri decid să rămână în aceste judeţe.
     
    Bucureşti, Timiş sau Cluj, de exemplu, sunt judeţe în care ponderea populaţiei sub 35 de ani a coborât sub 40%, ceea ce pe termen lung poate ridica probleme majore.
     
    De altfel, primele semne sunt vizibile şi acum, identificarea angajaţilor potriviţi în aceste zone devenind un fel de misiune imposibilă pentru companii.
     
    Pe de altă parte, judeţe precum Te­leorman sau Buzău sunt ameninţate de îmbătrânirea populaţiei, acestea fiind zonele în care sunt înregistrate cei mai mulţi pensionari raportat la numărul totalul al populaţiei.
     
    Identificarea structurii pe grupe de vârste a populaţiei din judeţele României este un exerciţiu cât se poate de util în contextul în care studiile arată că disponibilitatea forţei de muncă devine mai importantă decât costul acesteia.
     
    Industria auto, turismul, serviciile financiare, medicina sau industria petrolieră sunt printre marile domenii economice unde decizia de investiţii va depinde în primul rând de disponi­bilitatea forţei de muncă, nu de costuri, aceasta fiind, poate, cea mai importantă trans­for­mare prin care va trece economia locală.
     

  • Cum arată era alimentaţiei 2.0: De la diete personalizate pe ADN-ul fiecăruia, pizza care ar putea preveni Alzheimerul şi până la cofeină sănătoasă pentru copii, trendurile alimentare se schimbă

    Plecând de la încercarea de a găsi o variantă sustenabilă pentru viitorul alimentaţiei, cercetătorii din toată lumea gândesc diverse variante, atât din perspectivă agricolă, pentru a eficientiza activitatea şi a maximiza rezultatul, cât şi prin segmente precum carnea crescută în laborator sau chiar personalizarea dietei în funcţie de ADN-ul individului.

    Cercetătorii chinezi anunţau în luna martie că ar fi descoperit un miracol al agriculturii, care ar putea reprezenta soluţia la problema sustenabilităţii mâncării, corelată cu cea a protejării planetei, potrivit Quartz.

    Din 2005 până în 2015, cercetătorii au lucrat sub îndrumarea Universităţii Chineze de Agricultură din Beijing şi au condus peste 13.000 de studii pe teren în toată China, analizând practicile locale de agricultură.

    După un studiu de 54 de milioane de dolari, în care au fost implicaţi circa 1.000 de cercetători şi 65.000 de funcţionari locali, academicienii din toată lumea recomandă această soluţie tuturor economiilor emergente care au o componentă agricolă puternică.

    Personalizarea modului în care este practicată agricultura a reprezentat, în urma acestui studiu masiv, un proiect prin care fermierii chinezi au economisit deja 12,2 miliarde de dolari de-a lungul a 10 ani. După aceste studii, cercetătorii au dezvoltat un sistem cu specificaţie geografică, care să îi ajute pe fermieri să crească mai eficient orez, porumb şi grâu. Acest sistem se bazează pe ideea că o singură metodă agricolă nu poate fi la fel de eficientă pentru toate culturile, regiunile şi condiţiile de vreme.

    Spre exemplu, cercetătorii i-au sfătuit pe crescătorii de orez din regiunea de nord-est a Chinei să reducă doza de fertilizator bogat în nitrogen cu circa 20% şi să îl folosească doar într-o anumită perioadă a anului. După ce au urmat acest sfat, un studiu publicat de revista Nature arată că producţia a crescut în medie cu 11%, folosind cu 15% mai puţin fertilizator. Practic, acest mecanism a scutit deja solul şi planeta de 1,2 milioane de tone de nitrogen.

    În acelaşi timp, posibilitatea ca fripturile cumpărate din supermarket să fie de fapt carne crescută în laborator este din ce în ce mai aproape. La sfârşitul lunii august, o companie din Silicon Valley şi un jucător major din industria americană de carne au încheiat o înţelegere şi au început un proiect care ar putea aduce carnea cultivată în laborator pe rafturile lanţurilor de retail până în 2020.

    Mai mult, cei doi jucători au început încă de atunci să forţeze mâna organelor de reglementare pentru a putea introduce cât mai rapid acest produs în circulaţie. Într-o scrisoare trimisă către Casa Albă în data de 23 august, Memphis Meats şi North American Meat Institute (NAMI) i-au cerut preşedintelui Donald Trump să avanseze un plan legislativ care ar putea încheia dezbaterea controversată cu privire la modul în care produsele din carne crescută în laborator ar trebui reglementate de statul american. Expeditorii sugerează că acest segment poate fi supravegheat de Departamentul de Agricultură şi de Administraţie pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Până când carnea crescută în laborator va deveni o normă, americanii automatizează vânzarea cărnii de astăzi. O companie americană a lansat primul concept de tonomat de carne disponibil 24 de ore din 24. Nu există personal angajat, măcelarul nu este acolo, însă clienţii pot găsi fripturi de vită şi porc, cârnaţi, costiţe şi alte produse pe care le-ar fi căutat la o măcelărie tradiţională.
    „Nu mai suntem în 1950, unde toată lumea lucra de la 9 la 5 şi mânca la aceeaşi oră în fiecare seară“, spune Josh Applestone, fondatorul companiei, pentru Esquire. „Viaţa este cel puţin haotică acum.”

    Mâncare pe ADN-ul tău
    Între timp, pentru oamenii aflaţi în economiile dezvoltate şi care trăiesc în problemele cotidiene de „azi şi acum”, viitorul sustenabil al mâncării nu este una dintre priorităţi. De aceea, cum businessul ţine foarte mult de profitul făcut în fiecare moment, marii jucători din industrie conturează viitorul alimentaţiei chiar în zilele noastre, încercând să lanseze sau să găsească următorul aliment universal sau următoarea metodă de a-l implica pe consumatorul final într-o experienţă.

    Deoarece personalizarea este dictonul principal în piaţă, Nestlé duce ideea la nivelul următor şi încearcă să creeze planuri de nutriţie personalizate, pe baza ADN-ului uman, potrivit Bloomberg. Aceste planuri ar trebui să extindă categoric durata de viaţă şi să păstreze sănătatea indivizilor.

    Nestlé lansează acest program în primă fază în Japonia. Circa 100.000 de persoane iau parte la programul companiei, care le oferă clienţilor kituri pentru a-şi colecta singuri ADN-ul acasă. Programul îi încurajează pe oameni să publice, prin intermediul unei aplicaţii, poze cu ceea ce mănâncă. După aceea, specialiştii de la Nestlé recomandă schimbări de dietă şi suplimente specializate care pot fi adaptate mâncărilor şi băuturilor pe care le consumă un individ.

    De mulţi ani, elveţienii de la Nestlé încearcă să se poziţioneze undeva pe linia de mijloc între companie de nutriţie şi companie farmaceutică. În decembrie 2016, preşedintele de atunci al companiei, Peter Brabeck-Letmathe, a declarat într-un interviu pentru Quartz că mâncarea personalizată, pentru fortificarea organismului, va fi viitorul. Visul, aşa cum credea Brabeck-Letmathe, este de a inventa o nouă suită de produse care ar preveni boli. Cum ar fi dacă un anumit tip de pizza, consumat regulat, ar preveni Alzheimerul, spre exemplu?

    Cei mai mari producători de mâncare din lume şi-au petrecut ultimii ani încercând să recâştige consumatorii din America şi din Europa, care şi-au pierdut încrederea în produsele ambalate din cauza valului de arome artificiale, coloranţi, zahăr şi sare care a inundat producţia.

    Nestlé, în special, s-a confruntat cu vânzări din ce în ce mai scăzute în SUA pe segmentul produselor congelate. General Mills şi Kellogg au început să vândă din ce în ce mai puţine cereale, în timp ce Coca-Cola şi PepsiCo se confruntă cu scăderi la nivelul vânzărilor de băuturi carbogazoase, în contextul în care consumatorii migrează spre băuturi precum ceaiuri sau ape aromate.
    Personalizarea mâncării utilizând analiza de ADN duce trendul la un alt nivel şi oferă o perspectivă cu privire la modul în care poate arăta viitorul mâncării şi al băuturilor.

    Ce bem mâine?
    Coca-Cola a şocat reţelele sociale la mijlocul lunii septembrie, când a anunţat că va lansa băuturi infuzate cu cannabis. Mai exact, gigantul băuturilor carbogazoase se uită cu interes spre Aurora Cannabis. În contextul în care compania se chinuie să se menţină profitabil pe fondul unui interes din ce în ce mai scăzut faţă de produsele acidulate şi al unei apetenţe ridicate pentru ceaiuri şi ape aromate, reprezentanţii acesteia consideră că o băutură care să conţină substanţa nonpsihoactivă din cannabis ar putea fi soluţia.
    În timp ce industria sucurilor s-a confruntat cu acest declin, şi industria berii se uită înspre piaţa de cannabis şi înspre creşterea impresionantă pe care o înregistrează aceasta. Molson Coors Brewing, compania din spatele Bergenbier, a intrat în Canada în parteneriat cu un producător de cannabis, în încercarea de a lansa băuturi nonalcoolice infuzate cu cannabis.
    Această piaţă a atras atenţia deoarece industria marijuanei explodează. În 2011, vânzările atingeau un miliard de dolari. Până în 2016, acestea au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar până la sfârşitul lui 2017 s-au dublat, ajungând la 9 miliarde de dolari.
    În contextul acestor transformări pe care le suferă industria alimentară, în Coreea de Sud şi în Anglia, o serie de decizii guvernamentale lasă loc pentru un alt potenţial produs: cofeină sănătoasă pentru copii.
    La sfârşitul verii, guvernul britanic a anunţat că se pregăteşte să interzică vânzarea energizantelor precum Red Bull către minori, pe fondul îngrijorărilor cu privire la impactul negativ pe care cofeina îl are asupra sănătăţii. Între timp, Coreea de Sud a anunţat că va interzice vânzarea de cafea în şcoli, promisiunea fiind îndeplinită până la mijlocul lunii septembrie.
    În acest context, potrivit Quartz, marii jucători din industrie încearcă să găsească o formulă care să poată fi aprobată de organele guvernamentale şi care să se încadreze în acelaşi timp în categoria produselor sănătoase, încercând să păstreze şi publicul cu vârste de până în 18 ani. În plus, intervenţia asupra vânzării cofeinei către minori ar putea afecta şi produsul cola, de bază pentru mulţi producători, deoarece şi acesta conţine cofeină.

  • Cercetătorii William D. Nordhaus şi Paul M. Romer – premiul Nobel pentru economie pe 2018

    William D. Nordhaus şi Paul Romer au primit premiul Nobel pentru economie pentru cercetările lor în domenii care implică dezvoltarea sustenabilă pe termen lung în economia globală şi bunăstarea populaţiei la nivel mondial, potrivit comitetului care a decernat distincţia.

    Anul trecut, premiul Nobel pentru economie i-a fost acordat economistului american Richard H. Thaler, pentru contribuţia la dezvoltarea economiei comportamentale, potrivit comunicatului publicat pe site-ul nobelprize.org.

    Sezonul Nobel a debutat pe 1 octombrie, cu premiul pentru medicină, acordat cercetătorilor american James P. Allison şi japonez Tasuku Honjo, pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.

    Pe 2 octombrie, cercetătorii Arthur Ashkin, Gérard Mourou şi Donna Strickland au primit premiul Nobel pentru fizică, pentru descoperirile lor în domeniul laserelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro