BusinessMagazin

Tag: centrala

  • Uitaţi de Maldive: acesta este uimitorul sat plutitor aflat la doi paşi de România – GALERIE FOTO

    În Ungaria, la nord de Budapesta se află o serie de bungalouri cunoscute sub numele de “satul plutitor”. Satul este extrem de apreciat de către cei din oraşele apropiate, care petrec acolo lunile de vară.

    În apropierea satului se află o centrală electrică care foloseşte apa din lac pentru răcire, acest proces asigurând o temperatură constantă a apei de-a lungul celor 12 luni.

    Bungalourile au fost construite drept case de vacanţe, iar localitatea a devenit cunoscută în urmă cu doi ani, atunci când motorul de căutare Bing a afişat un wallpaper cu “satul plutitor” pe una din paginile cu rezultate.

  • Julian Balea, managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci: „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac”

    Julian Balea
    Funcţie: managing director pentru America de Nord În cadrul Stefano Ricci
    Oraş de reşedinţă: Miami, SUA

    Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră?
    Sunt la birou înainte de 9.00 şi încep cu o întâlnire cu echipa pentru a planifica ziua. Unele zile sunt mai aglomerate ca altele. Prioritatea numărul unu este să-mi verific e-mailurile care vin de la sediul central din Italia. Trebuie să rezolvăm orice problemă sau cerinţă înainte de ora 12.00 ora noastră, adică ora 18.00 a Italiei, când se termină acolo programul. Apoi ne concentrăm atenţia pe lucrurile care se îmtâmplă pe fusul nostru orar şi al celorlalte Americi. De cele mai multe ori trebuie să ne ocupăm de comenzile sezoniere sau nonsezoniere. Sunt în permanentă legătură cu managerii locali din punctele de vânzări pentru a rezolva eventuale probleme şi pentru a-i stimula să crească. Supraveghez zilnic şi activitatea departamentelor de contabilitate şi juridic, dar aprob şi noi spaţii, lucrez cu arhitecţii, pentru a mă asigura că totul merge bine pentru deschideri.

    Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

    Spuneţi-mi trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România
    În primul rând aş aminti infrastructura şi lipsa spaţiilor de parcare în oraşe. În zona de retail cred că mai e spaţiu de dezvoltare pentru a acoperi toate palierele de preţ. Totodată, cred că ar trebui adoptată moneda euro care oricum este moneda folosită pentru anumite hoteluri şi restaurante, la fel şi la companiile de rent-a-car.

    Cum e traficul în România faţă de unde locuiţi? Dar cafeaua şi scena culinară? 
    Din lipsa autostrăzilor, traficul din România are mult de suferit. Este dificil să conduci prin satele din România şi ar trebui să existe o variantă ocolitoare. Prin comparaţie, în Miami există blocaje fix pe autostrăzi, motiv pentru care eu le evit. La polul opus, am simţit o dezvoltare a scenei culinare din România. Spre exemplu, am descoperit şi în Braşov o cafenea Starbucks, brandul nostru de toate zilele în SUA. Mai mult, există o varietate mult mai mare de restaurante, atât în Bucureşti, dar şi în oraşe de provincie precum Braşovul. Se observă o îmbunătăţire majoră faţă de acum un deceniu.

    Visul american: Julian Balea locuieşte pe coasta de est a Statelor Unite, în însoritul Miami, de unde conduce, din poziţia de general manager, operaţiunile din America de Nord, Centrală şi Sud ale brandului italian de modă de lux Stefano Ricci. A plecat din ţară acum mai bine de două decenii şi a decis să îşi construiască o carieră dincolo de Atlantic.

    „Am plecat din ţară în 1995, când am primit o bursă (cu finanţare doar parţială – n.red.) pentru a studia la Universitatea Colorado. Eram atunci în anul III de liceu şi am decis să accept. Am văzut în această oportunitate şansa să descopăr mai multe despre ţara considerată a fi cel mai de succes exemplu de stat capitalist”, spune executivul.

    Recunoaşte că nu s-a gândit şi nu se gândeşte să se întoarcă în ţară, afirmând că atât el, cât şi familia sa sunt fericiţi cu viaţa pe care şi-au construit-o în SUA. Îi e dor totuşi de locurile unde a crescut, de lucrurile simple pe care nu le aprecia când era în ţară.

    „Mi-e dor să culeg cireşele din livada şi strugurii din vie. Şi cel mai dor îmi e de părinţii mei, care nu mai sunt.” Nu-i e dor însă de iernile dure din România, mai ales că locuieşte la Miami, unde este vară permanent.

    A fost acasă recent, în această vară, şi spune că observă o serie de schimbări în bine, de la customer service la faptul că oamenii sunt mai prietenoşi. Şi sunt şi mai puţine gropi în asfalt. Iar copiii au mai multe locuri unde îşi pot petrece timpul, parcuri şi zone de relaxare. „Dacă ar fi să mă întorc, ar trebui să am un motiv cu adevărat bun să o fac. Nu contează dacă ar fi pentru o poziţie de angajat sau pentru o oportunitate antreprenorială, dar ar trebui să fie ceva care să îmi permită să aplic tot ce am învăţat în aceşti ani cât am locuit peste hotare.”

    Şi totuşi, ce l-a convins pe Julian Balea să rămână în SUA timp de mai bine de două decenii? După absolvirea facultăţii a lucrat ca barman, apoi ca vânzător într-un magazin, iar astăzi este managing director pentru America de Nord, Centrală şi de Sud în cadrul Stefano Ricci, unul dintre cele mai scumpe branduri de lux din lume. Executivul de origine română lucrează astfel cu peste 100 de magazine multibrand, monobrand şi de tip department store, administrând un business de câteva zeci de milioane de dolari, conform celor mai recente date. S-a alăturat brandului italian la începutul anului 2010, iar la momentul acela se ocupa doar de vânzările în sistem angro către clientul Neiman Marcus (un lanţ de magazine de tip department store). În ianuarie 2014 i s-a oferit posibilitatea să preia rolul de manager de vânzări en gros pentru toată America de Nord. „Abia la momentul acesta ajunsesem să înţeleg cu adevărat potenţialul brandului Stefano Ricci pe scena globală a modei. Iar doi ani mai târziu am preluat chiar mai multe responsabilităţi, inclusiv poziţia de director de vânzări.”

    Astăzi este managing director pentru Americi, fiind responsabil pentru operaţiunile de tip angro dar şi pentru o parte din cele de tip retail.

    „Am implementat noi canale de distribuţie în Americi (America de Nord, Centrală şi de Sud – n. red.) folosind cele mai noi tehnologii disponibile. Mai mult, am dezvoltat segmentul de e-commerce în America de Nord.” Iar acum lucrează la noi proiecte pentru a creşte vizibilitatea brandului şi eficienţa businessului pe pieţele de care se ocupă.

    „Pe scurt, jobul meu presupune: majorarea vânzărilor, crearea de noi oportunităţi de business, deschiderea de noi pieţe.” Recunoaşte însă că are în jurul său o echipă eficientă care-l ajută să îşi îndeplinească targeturile.

  • Cum se vede extinderea retailului farma în oraşele mici: marile lanţuri iau locul jucătorilor independenţi şi intră cu mai multe locaţii în acelaşi oraş

    Situaţia din Găeşti nu se încadrează în ponderea stabilită de legea farmaciei (o farmacie la 4.000 de locuitori în cazul oraşelor care nu sunt reşedinţe de judeţ). Lanţul Catena, liderul pieţei de retail farmaceutic, controlat de antreprenoarea Anca Vlad, are trei farmacii în Găeşti. Şi Help Net are o farmacie în oraşul dâmboviţean, iar restul de trei farmacii sunt ale unor jucători independenţi.
     
    În comparaţie, în urmă cu cinci – şase ani, înainte de extinderea puternică a marilor lanţuri, în Găeşti erau doar farmacii independente. Două dintre acestea au fost preluate de Catena, în timp ce un jucător independent nu a rezistat şi în locul farmaciei este în prezent o agenţie de turism.
     
    „Ca trend, micii întreprinzători, micile lanţuri locale de trei-cinci farmacii caută oportunităţi şi cum în oraşele mari este ocupat, atunci ei se îndreaptă spre rural şi oraşele mici şi se formează minilanţuri judeţene. Piaţa are o dinamică de apariţie şi dispariţie. Formarea oligopolurilor, în loc să ducă la scăderi de preţuri, a dus la dispariţia diversităţii la lanţuri. Cei care plătesc taxă de raft sau dau discounturi suplimentare ajung pe raft“, a spus pentru ZF Laszlo Lorenzovici, con­sultant farma, director general la Hospital Consulting.
     

  • Planul Ungariei pentru a ajunge la fel de bogată ca Austria

    Analiza nu are concluzii optimiste despre rezultatele de până acum. „În pofida mai multor încercări, Ungaria, ca multe alte state din Europa Centrală şi de Est, nu poate ajunge din urmă vestul din punctul de vedere al economiei“, se arată în lucrarea citată. Documentul stabileşte ţinte macroeconomice ambi­ţioa­se pentru 2030 care pot fi atinse prin urmarea celor 180 de paşi.
     
     De ase­menea, studiul demonstrează că, prin prisma comparaţiei cu statisticile inter­na­ţionale, progresul economic al Un­gariei ar trebui să se bazeze mai degrabă pe o creştere calitativă decât pe o creş­tere cantitativă. Prin reforma com­peti­ti­vităţii se va putea îmbunătăţi pro­duc­tivitatea, iar în 10 ani salariile no­minale se pot dubla.
     
    Dacă se ajunge la ocuparea integrală a forţei de muncă, se va putea menţine permanent o creştere a PIB de 4-4,5%. Banca centrală a făcut 14 propuneri pentru diferite sectoare, dintre care multe sunt în acord cu pla­nurile guvernului. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy este prieten bun cu premierul Viktor Orban. Sectoarele vizate includ impozitarea, demografia şi reforma pieţei muncii. Banca centrală propune, printre altele, reducerea şi mai mult a taxelor legate de muncă. Concepţia de stat mic şi eficient pre­zentă în planurile băncii este, de ase­menea, în ton cu politicile guvernului.
     
    Ţintele propuse de banca centrală ar putea fi atinse prin transformarea celor două sisteme principale de stat – de sănătate şi de educaţie. Investiţiile în capitalul uman ar juca un rol esenţial. De fapt, un sfert din propuneri vizează educaţia publică, învăţământul superior şi problemele de sănătate. În aceste domenii, Ungaria are performanţe slabe în comparaţie nu doar cu ţările occidentale, dar şi cu Europa Centrală.
     

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spaces închiriază 3.000 mp în una dintre cele mai înalte clădiri de birouri din Bucureşti

    Unirii View este dezvoltat de către investitorul de origine belgiană Yves Weerts, în urma unei investiţii de aproximativ 33 de milioane de euro. Acesta a derulat mai multe investiţii pe piaţa imobiliară din România, pprecum dezvoltarea şi vânzarea Deva Logistics Park către fondul de investiţii CTP.

    Unirii View, programat să fie livrat în această vară, va fi cea mai înaltă clădire modernă de birouri din centrul Bucureştiului, cu 19 etaje şi o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 17.500 de metri pătraţi. Lucrările la faţada proiectului avansează rapid, în timp ce structura proiectului (73 de metri) a fost finalizată luna anterioară.

    Unirii View a fost asistat în tranzacţie de către consultantul imobiliar Griffes, responsabil de procesul de închiriere şi managementul comercial al proiectului, în timp ce Spaces a fost asistată de compania de consultanţă imobiliară CBRE România.

  • Cel puţin 86 de morţi, în urma confruntărilor violente din Nigeria

    Confruntările au început joi, când grupul femierilor Berom a atacat crescătorii de animale Fulani, omorând cinci dintre aceştia. Următorul atac, de sâmbătă, a cauzat mai multe decese.

    Zona este cunoscută de zeci de ani pentru disputele dintre grupurile etnice, care se luptă pentru pământ.

    Starea de asediu a fost instaurată în trei locaţii din regiunea Plateau. Cetăţenii din oraşele Riyom, Barikin Ladi şi Jos nu mai au voie să îşi părăsească locuinţele în intervalul 18.00-6.00, pentru a evita potenţialele altercaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proprietarii Veranda Mall investesc 10 milioane de euro în extindere

    Potrivit reprezentanţilor companiei, lucrările de reconfigurare au ca scop extinderea ofertei către comunitatea Veranda Mall. Această extindere vizează în principal complementarea spaţiilor existente cu noi spaţii destinate distracţiei şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber. Astfel, în urma extinderii, spaţiile de restaurante şi divertisment vor atinge un procent de 22% din totalul centrului comercial, o creştere cu 12 procente. Această creştere este în ton cu tendinţele internaţionale în ceea ce priveşte transformarea centrelor comerciale în centre de „lifestyle”. În pieţele mature, se observă o înclinare către suplimentarea spaţiilor destinate petrecerii timpului liber (cinematografe, restaurante, divertisment, fitness) până la un procent de 25% – 30% din suprafaţa închiriabilă*.

    “Încă de la început, stabilirea unui mix optim de chiriaşi a reprezentat un punct-cheie în apropierea faţă de comunitatea Veranda, dar şi un element central al poziţionării ferme pe piaţă ca mall de proximitate. Veranda va putea fi definit ca un centru de proximitate, dar şi de lifestyle. Strategia de business pentru anul acesta a vizat şi vizează extinderea spaţiului comercial, întrucât ne dorim să fim singurul reper pentru consumatorii din zona Obor, oferindu-le acestora alternative de activităţi complexe şi complete. În acest sens, este stabilită anul viitor şi deschiderea unui cinematograf. În plus, avem discuţii avansate cu branduri cunoscute din zona sport şi fashion, care vor fi anunţate la momentul potrivit”, a declarat Valentin Dobrescu, noul director Veranda Mall.

    Valentin Dobrescu are o vastă experienţă în domeniul imobiliar, în special în direcţia expansiunilor şi a dezvoltării. A ocupat funcţia de Director Imobiliar al Reţelei de Hypermarketuri Real, Director de Expansiune şi Portofoliu la Takko Fashion, GM la Pepco România, iar din 2015 a fost numit Director de Proprietate şi Investiţie la Pepco, pentru Europa Centrală şi de Est (membru al Consiliului Directorilor). Punctele forte ale lui Valentin constau în conducerea negocierilor pentru locaţii cheie sau parteneri strategici, precum şi în negocierile contractelor de închiriere pentru a crea un cadru de dezvoltare reciproc favorabil chiriaşilor si proprietarilor.

    Gradul de ocupare actual al Veranda Mall ajunge la 96% din suprafaţa închiriabilă.

     

     

     

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Metropolis, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Salad Box, Toan’s, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

  • Banca Mondială: Ţările din Europa şi Asia trebuie să profite de criptomonede şi de noile tehnologii

    „Va fi necesar ca decidenţii politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potenţial şi moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetăţenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piaţa muncii şi a produselor”, se arată în raport.

    Noul val tehnologic emergent cuprinde şi blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacţii şi de fluxuri informaţionale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicaţii ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creaţi bani digitali fără participarea băncilor centrale şi se facilitează efectuarea de plăţi fără o intermediere a instituţiilor financiare”.

    „Multe dintre ţările din Europa şi Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor şi a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-şef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, cu ocazia lansării raportului în Tbilisi. „În Georgia, de exemplu, minarea criptomonedelor reprezintă o operaţiune surprinzător de larg răspândită, situaţie determinată preponderent de scutirile de impozite şi de preţul scăzut al energiei electrice. În perspectivă, va fi important ca guvernul să asigure supravegherea financiară şi protecţia consumatorilor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Engie România lansează pachetul de electricitate, gaz şi servicii tehnice cu un singur contract şi o singură factură, cu valoare fixă lunară

    Pentru toate aceste servicii clientul va primi lunar o singură factură, cu o valoare fixă, stabilită în funcţie de tipul de locuinţă cu o regularizare financiară o singură dată, anual. Clienţii au posibilitatea de a alege oferta de preţ cu valabilitate de 12 sau 24 de luni, printr-un proces de contractare simplu, în trei paşi, pe site-ul companiei.

    „Prin lansarea produsului Engie One răspundem aşteptărilor clienţilor de simplitate – prin contractarea online a unui pachet integrat de energie – şi de predictibilitate asupra costurilor.”, declară Eric Stab, preşedinte director general al Engie Romania.

    Engie One se adresează clienţilor şi non-clienţilor care beneficiază de încălzirea cu centrală termică individuală pe bază de gaze naturale din Bucureşti şi din judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vâlcea şi Vrancea.