BusinessMagazin

Tag: cds

  • FMI e cu noi! Oare?

    Îngheţarea salariilor şi a pensiilor în 2012 va face ca bugetul României să aibă un efect negativ asupra creşterii economice şi a cererii, astfel încât FMI “recomandă autorităţilor să ia în calcul creşteri moderate ale veniturilor pentru angajaţii din sectorul public şi pensionari, dacă o vor permite condiţiile bugetare”. Recomandarea figurează în raportul FMI emis după misiunea de toamnă a Fondului în România; misiunea s-a încheiat la 7 noiembrie 2011, raportul a fost finalizat la 5 decembrie.

    Faptul că raportul a fost publicat de FMI abia săptămâna trecută a făcut ca fraza despre salarii să pară pentru unii o noutate uluitoare, deşi Jeffrey Franks, şeful misiunii, declarase limpede încă din emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV, din 13 noiembrie, că se poate discuta despre o mărire modestă a pensiilor şi a salariilor în 2012, “poate ceva care să compenseze inflaţia, în jur de 3-4%”, în funcţie de evoluţia economiei şi a bugetului şi în acord cu legea responsabilităţii fiscale, conform căreia nu pot creşte salariile şi pensiile cu şase luni înainte de alegeri. Între timp, la 14 decembrie, Guvernul a luat deja decizia de majorare a salariului minim brut pe ţară de la de la 670 de lei la 700 de lei, începând de la 1 ianuarie 2012, cu impact estimat asupra a circa 790.000 de salariaţi.

    În privinţa situaţiei bugetului, FMI apreciază că deficitul de 1,9% din PIB (numerar) prevăzut de Guvern pentru acest an este “mai mic decât cel strict necesar pentru încadrarea în plafonul de 3% din PIB (ESA) cerut de UE. FMI recunoaşte că această supraperformanţă (adică faptul că suntem mai catolici decât Papa la deficit bugetar) “ar putea întări reputaţia României de corectitudine fiscală în condiţiile economice actuale”, însă în acelaşi timp influenţează negativ cererea internă, adică pilonul pe care se bazează toate previziunile pozitive de creştere a PIB pentru acest an, având în vedere că tăierea cheltuielilor de la buget a redus investiţiile, problemele din zona euro au redus finanţarea bancară, iar anul agricol 2011 e puţin probabil să se repete. Ca atare, FMI conchide că un deficit un pic mai mare, deşi tot sub plafonul de 3%, “va menţine semnalul pozitiv pentru pieţele financiare, dar ar fi mai puţin prociclic” – adică ar afecta mai puţin perspectiva de creştere.

    Explicaţia faptului că suntem mai catolici decât Papa la ţintirea deficitului a dat-o preşedintele Traian Băsescu, speriat că oricât de impresionantă a fost ajustarea fiscală realizată de România comparativ cu alte state europene (4,35% din PIB în 2011, sub ţinta de 4,4% stabilită cu FMI şi mult sub deficitul de 6,5% din PIB din 2010), prima de risc pentru datoria ţării – CDS – tot s-a mărit pe parcursul anului trecut, sporind astfel povara sumelor de rambursat în viitor şi dificultatea de a obţine credite noi de pe piaţă. Ce va fi de acum înainte?

    “Tensiunile persistente pe pieţele externe sugerează că statul nu va avea o sarcină uşoară în a se împrumuta în 2012”, apreciază analiştii Raiffeisen Bank, care estimează că necesităţile de finanţare externă vor fi uşor mai mari decât anul trecut, dar nu este exclusă o scădere a deficitului de cont curent dacă Guvernul reuşeşte să majoreze absorbţia fondurilor europene. În acelaşi timp, anul acesta va începe rambursarea banilor de la FMI, mai exact circa 1,6 mld. euro. Rezerva valutară de la BNR este mare (33,2 mld. euro) şi poate face faţă fără probleme şi plăţii datoriilor, şi unor eventuale ieşiri de capital, însă pentru a preveni ieşiri importante de capital va fi necesară rostogolirea unor sume importante ajunse la scadenţă, mai spun analiştii Raiffeisen.

    Cât priveşte inflaţia pe care Franks spunea că ar putea s-o acopere ipoteticele majorări de salarii, ea rămâne într-adevăr o variabilă: analiştii cred că ea va scădea la minime aproape de 2-2,5% anul acesta, inclusiv graţie efectului de bază; singur FMI şi-a declarat temerea că vor urma creşteri ale preţurilor administrate (e vorba mai ales de proiectatele liberalizări de preţuri pe piaţa energiei, cerute tot de FMI) şi de aceea a şi recomandat BNR să nu mai scadă dobânda de politică monetară, adusă la 5 ianuarie la de la 6% la 5,75%. În lipsa unor şocuri externe ale preţurilor, e puţin probabil însă ca Guvernul să procedeze la majorări brutale, care ar afecta direct creşterea economică, nemaivorbind de impactul lor într-un an electoral.

  • Fericiţi cei fără datorii

    În clasamentul celor mai riscante ţări, măsurat în costul asigurării contra riscului de neplată a datoriilor (CDS – credit default swap), România era la finele anului trecut pe locul al 16-lea, în urcare cu un loc faţă de sfârşitul lui septembrie, conform raportului de săptămâna trecută al CMA (Credit Market Analysis din Londra, membră a CME Group, cea mai mare bursă de derivative). Pentru titlurile de stat pe cinci ani, CDS a crescut de la 420,19 la 445,1 puncte de bază pe parcursul ultimelor trei luni din 2011 (ceea ce înseamnă majorarea costului de asigurare a unei datorii de zece milioane de dolari la 445.000 de dolari), în timp ce, faţă de sfârşitul lui 2010, CDS aproape s-a dublat, valoarea de atunci fiind de 295,5. Aceasta înseamnă, conform calculelor din raport, că România a ajuns la o probabilitate cumulată – teoretică – de incapacitate de plată de 27,3%, faţă de 26,2% în trimestrul al treilea, raportat la 93,8% pentru prima clasată în top, Grecia.

    Evoluţia de pe parcursul anului trecut e neliniştitoare din mai multe puncte de vedere. Adâncirea crizei din zona euro a pus capăt definitiv pariului investitorilor, valabil încă în 2010, pe o divergenţă între pieţele emergente (CEEMEA) şi cele din zona euro, în virtutea căreia riscul calculat pentru România sau Ucraina scădea, în timp ce se socotea că problemele Greciei, ale Portugaliei sau ale Irlandei pot trage în jos numai centrul zonei euro, nu şi statele est-europene sau din Orientul Mijlociu. În 2010, indicatorul CDS pentru CEEMEA scădea cu 0,11%, în timp ce indicele pentru zona euro creştea cu 1,29%; în schimb, dacă în ultimele trei luni din 2011, indicele pentru zona euro a căzut cu 9%, cel pentru CEEMEA a scăzut cu 10%.

    Singurele ţări care pe parcursul lunilor octombrie-decembrie şi-au îmbunătăţit poziţia de risc au fost din afara Europei (Indonezia, Malaezia, Coreea de Sud, Filipine, China), în timp ce, în Europa de Est, CDS a crescut cu 18% pentru Ungaria şi numai Polonia şi Ucraina au reuşit o mică ameliorare. Aceste evoluţii, precum şi apropierea marcată a indicilor pentru zona euro şi pieţele emergente anunţă pentru 2012 un risc dublu, respectiv ca orice înrăutăţire a situaţiei la periferia zonei euro sau în nucleul ei să aibă efecte imediate şi directe în Est, iar orice înrăutăţire spectaculoasă într-o ţară estică (exemplul Ungariei) să aibă impact în restul regiunii.

    În privinţa zonei euro, în ciuda avertismentelor privind o reintrare în recesiune, “sunt indicii că deteriorarea peisajului macroeconomic ar putea să fi ajuns la un final”, notează analiştii ING. “Sentimentul pieţei s-a ameliorat în ultimele săptămâni din decembrie, Germania rezistă relativ bine, iar un euro slab şi o îmbunătăţire a situaţiei în SUA şi Asia sunt de natură să susţină aşteptările Băncii Centrale Europene în estimarea sa precaut optimistă a unei redresări moderate pe parcursul anului 2012”, apreciază Carsten Brzeski, economist-şef al ING Bruxelles, într-o notă publicată săptămâna trecută. Brzeski nu exclude însă nici acum ca marea injecţie de lichiditate din partea BCE, care a liniştit piaţa în decembrie – şi căreia îi va succeda o alta în februarie – să fie urmată de o reducere sub 1% a dobânzii şi apoi de o adevărată relaxare monetară cantitativă (evitată până acum cu încăpăţânare de BCE), dacă lucrurile nu vor merge bine pe piaţă.

    Iar aceasta ar depinde, cum a depins şi în 2011, de ceea ce se va întâmpla cu ratingurile, în special cele pentru Franţa şi Italia, precum şi de soarta datoriei greceşti. Deşi continuă negocierile cu creditorii privaţi pentru ca ei să accepte să prescrie 100 mld. din datoria Greciei (ceea ce înseamnă o pierdere de 50% asumată de ei la valoarea nominală a obligaţiunilor), deja au apărut opinii – cum e cea a lui Athanasios Orphanides, guvernatorul băncii centrale a Ciprului – care susţin renunţarea la implicarea creditorilor privaţi, “pentru a restabili încrederea” în zona euro şi a scădea costul împrumuturilor pentru celelalte ţări membre. Varianta e improbabilă însă, având în vedere opoziţia Germaniei, întemeiată pe o logică a recuperării creşterii economice în Grecia (şi a păstrării acesteia în zona euro) care ar fi imposibilă fără despovărarea de o parte din datorii.

    Până unde ar putea merge însă această despovărare, ţinând cont că în vară s-a plecat de la o reducere cu 21% la valoarea obligaţiunilor deţinute de bănci şi de fonduri şi s-a ajuns la 50%, valoare acceptată şi aşa foarte greu de creditori şi de pieţe, iar între timp austeritatea a afundat şi mai tare Grecia în recesiune? “Nu cred că am văzut încă ultima fază a discuţiilor despre restructurarea datoriei greceşti.

  • Cum vor parlamentarii de la Strasbourg să ferească Europa de speculatori

    Regulamentul face parte din pachetul de măsuri propus de Comisia Europeană pentru contracararea efectelor crizei financiare. Ambele tipuri de tranzacţii sunt considerate ca fiind la baza creşterii volatilităţii pieţelor, iar cei care au tranzacţionat CDS sunt acuzaţi că au agravat problemele economice ale Greciei.

    Parlamentul a obţinut interzicerea tranzacţiilor cu CDS în situaţiile în care cumpărătorul nu deţine deja titlurile pe care se bazează instrumentele respective (practica denumită “naked CDS trading”). De exemplu, cumpărarea de titluri CDS greceşti va fi permisă doar atunci când cumpărătorul deţine deja obligaţiuni guvernamentale greceşti sau acţiuni într-un sector economic puternic dependent de performanţa CDS-urilor respective, precum o bancă grecească – în mod evident, sectorul bancar grecesc va fi puternic afectat în cazul intrării Greciei în incapacitate de plată.

    Singura excepţie o reprezintă situaţia în care o autoritate naţională poate ridica interdicţia pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 6 luni. Această decizie poate fi luată dacă piaţa datoriilor suverane din ţara respectivă nu mai funcţionează în mod corespunzător, iar textul precizează o serie limitată de indicatori care constituie repere pentru această decizie. În plus, în termen de 24 ore, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe va publica pe propriul website o opinie referitoare la oportunitatea ridicării interdicţiei. O eventuală decizie negativă a Autorităţii va avea un impact politic.

    “Acest regulament dovedeşte că Uniunea Europeană poate acţiona împotriva speculaţilor, atunci când există voinţă politică. Regulamentul va face imposibilă cumpărarea de CDS cu singurul scop de a specula pe intrarea unei ţări în incapacitate de plată”, a declarat raportorul Pascal Canfin (Grupul verzilor, Franţa).

    De asemenea, Parlamentul a impus cerinţe mai stricte de raportare pentru tranzacţiile pe pieţele de acţiuni, tot pentru a preveni volatilitatea excesivă şi prăbuşirea cotaţiilor anumitor companii din cauza speculaţiilor, adică aşa cum s-a întâmplat cu Lehman Brothers în 2008. Autorităţile de supraveghere naţionale vor fi notificate în cazul existenţei unor poziţii scurte nete semnificative pe acţiuni, imediat ce ponderea lor ar atinge 0,5% din capitalul social emis al unei companii.

  • Şeful Erste este anchetat de autorităţile din Austria pentru inducerea în eroare a investitorilor

    De asemenea, autoritatea verifică un portofoliu de contracte CDS din evidenţa contabilă a grupului. Erste, a doua mare instituţie de credit din Europa Centrală şi Est, prezentă în România prin intermediul BCR, a confirmat că autoritatea financiară i-a cerut să furnizeze informaţii în cadrul anchetei.

    Grupul financiar austriac a anunţat la 10 octombrie că se confruntă cu o pierdere netă de până la 800 de milioane de euro pentru acest an, din cauza unor pierderi cauzate de portofoliul de credite în valută din Ungaria, de expunerea pe datoria suverană a statelor din zona euro şi de portofoliului de contracte CDS (credit default swaps – asigurare a datoriilor împotriva riscului de neplată). Anunţul neprogramat al Erste a cauzat prăbuşirea cotaţiei băncii la minimul ultimilor doi ani şi jumătate şi a afectat şi acţiunile altor bănci din regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romania, printre tarile cu cea mai buna evolutie din lume a riscului datoriilor in ultimele luni

    Astfel, CDS-ul pentru datoriile Romaniei a scazut cu 0,215
    puncte procentuale in ultimele trei luni, la 2,955 puncte
    procentuale, in timp ce pentru Ucraina a coborat cu 0,375 puncte
    procentuale, la 4,475 puncte procentuale, potrivit datelor firmei
    de monitorizare a pietei finaciare CMA. Asigurarea unei datorii de
    zece milioane de dolari a Romaniei a scazut cu 21.500 de dolari, la
    295.500 dolari. Investitorii evita datoriile unor state precum
    Spania si Portugalia, intrucat masurile de austeritate adoptate de
    autoritati nu reusesc sa asigure posesorii de titluri ca isi pot
    achita obligatiile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Riscuri de septembrie

    Primul a fost economistul Kenneth Rogoff de la Harvard, care a
    apreciat ca este posibil ca valul actual de austeritate bugetara sa
    faca in urmatorii cativa ani victime in Europa de Est, respectiv
    Ucraina, Romania sau Ungaria, tinute in picioare doar de acordul cu
    FMI. Au urmat analistii chestionati de agentiile de presa straine,
    care au speculat ca Romania va fi silita sa accepte dobanzi mai
    mari de 7% pentru indatorarea interna de la banci, atat fiindca
    bancile cer randamente mai mari din cauza neincrederii mai generale
    fata de Europa de Est, dar si fiindca inflatia creste, iar
    programul cu FMI e dificil de respectat.

    Deocamdata, pietele sunt sensibile la astfel de avertismente de
    septembrie: Romania a ajuns din nou pe locul 10 si apoi pe 9 in
    topul zilnic CMA Datavision al tarilor cu cea mai mare
    probabilitate de intrare in incapacitate de plata, calculat in
    functie de cotatiile CDS (contracte de asigurare contra riscului de
    default). Conform datelor CMA (Credit Market Analysis este membra a
    CME Group, cea mai mare bursa de instrumente derivative), prima de
    risc pentru datoriile Romaniei, ceruta de investitorii in
    obligatiuni si alte titluri de stat, ajunsese joi la 373,17 puncte
    si vineri la 376,84 puncte. Romania ramane insa departe de riscul
    calculat in iunie, cand s-a aflat pentru prima data in acest top si
    cand prima de risc era in jur de 410 puncte.

    Topul CMA Datavision, actualizat zilnic, este dominat de
    Venezuela, Grecia si Argentina, considerate cele mai riscante tari
    din lume. In urma Romaniei se afla Portugalia, iar pe locul al
    saptelea este Irlanda.

  • Costurile de indatorare au crescut. Romania, in topul tarilor cu risc de faliment

    In clasamentul la zi al statelor cu cea mai mare probabilitate
    de intrare in incapacitate de plata, Romania se claseaza pe locul
    opt din 10 in functie de valoarea curenta a CDS (costul
    contractului de asigurare impotriva incapacitatii de plata),
    conform datelor CMA Data Vision. Aceasta valoare se actualizeaza
    insa zilnic, in functie de evolutia increderii investitorilor.

    Pe piata externa, in loc sa plateasca o dobanda anuala de circa
    50 de milioane de euro pentru un imprumut de un miliard de euro
    (cum este cazul cu eurobondurile din martie), statul ar fi nevoit
    sa plateasca acum 70 de milioane de euro.

    Detalii pe www.gandul.info.