BusinessMagazin

Tag: Cazanciuc

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

  • Ministrul Justiţiei s-a întâlnit cu fiul disidentului Gheorge Ursu, după ce acesta a intrat în greva foamei

    “L-am invitat pe domnul Ursu, în încercarea de a găsi o soluţie la problemele ridicate de domnia sa. Am examinat, împreună, documentele prezentate de domnul Ursu şi aspectele care nu au fost avute în vedere în cursul soluţiilor pronunţate de magistraţi de-a lungul timpului, în cauzele care au avut ca obiect uciderea tatălui său, disidentul Gheorghe Ursu. Am convenit să avem, în perioada imediat următoare, şi alte întâlniri, în funcţie de procedurile derulate în urma memoriilor depuse de domnul Andrei Ursu”, a spus ministrul Justiţiei, referitor la întâlnirea pe care a avut-o marţi cu Andrei Ursu.

    Tot miercuri, Guvernul a anunţat că premierul Victor Ponta a luat act de apelul lui Andrei Ursu şi a cerut Ministerului Justiţiei toate măsurile legale pentru soluţionarea acestui dosar.

    Fiul disidentului Gheorge Ursu a intrat, marţi, în greva foamei, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare, el arătând că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit, ci a acceptat să vorbească cu el doar după ce a intrat în greva foamei.

    Până acum, pentru moartea lui Gherorghe Ursu său au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă a lui Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

    Pentru trimiterea în faţa justiţiei lui Marian Pîrvulescu, procurorul Dan Voinea, care la momentul respectiv era şef al Parchetelor Militare, a disjuns cauza.

    Înainte însă ca Pîrvulescu să fie trimis în judecată, Voinea a fost înlocuit de generalul magistrat Ion Vasilache. “După ce procurorul Dan Voinea a fost înlocuit de la şefia Parchetelor Militare, cel care i-a luat locul, Ion Vasilache, a muşamalizat dosarul”, susţine Andrei Ursu.

    Fiul disidentului Ursu a precizat că dosarul “a dispărut”, iar la plângerile pe care le-a făcut s-a dat, invariabil, soluţia de neîncepere a urmăririi penale (NUP).

    Andrei Ursu a mai spus că a încercat să vorbească, în mai multe rânduri, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, însă acesta nu l-a primit. “Abia astăzi (marţi – n.r.), când am intrat în greva foamei, domnul Cazanciuc m-a chemat la el, să stăm de vorbă”, a adăugat fiul lui Gheorghe Ursu.

    Parchetul Tribunalului Bucureşti a dispus, printr-o rezoluţie din 21 ianuarie 2013, neînceperea urmăririi penale a fostului ofiţer de securitate Marin Pârvulescu, cel care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu. Soluţia a fost contestată de fiul lui Gheorghe Ursu la Tribunalul Militar Bucureşti, care în 16 octombrie 2013 a respins definitiv cererea de judecare a fostului ofiţer de securitate.

    Judecătorul Tribunalului Militar Bucureşti a susţinut, în motivarea deciziei, că Gheorghe Ursu nu a fost cu adevărat un disident politic, opoziţia sa la regim fiind “nesemnificativă”. Mai mult, în motivare s-a afirmat că Ursu a fost chiar “un privilegiat” al regimului: şi-a făcut concediile în străinătate, “neexistând practic ţară din Europa nevizitată de acesta”, nu a fost dat afară de la serviciu, iar fiul său era stabilit în SUA. Judecătorul nu a precizat sursa acestor informaţii despre Ursu şi nici sursa aprecierilor sale despre practicile regimului comunist.

    Gheorghe Ursu a murit în arestul Miliţiei Capitalei, în 1985, fiind bătut sistematic de anchetatori şi de colegii de arest, tocmiţi de organele de anchetă. La 1 iulie 2014, el ar fi împlinit 88 de ani.

    Procurorii au respins sistematic, în ultimii ani, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

  • Cazanciuc le-a spus “bobocilor” de la Drept că averile şi cariera nu se fac “prin orice mijloace”

    “Nu vă lasaţi pradă falselor valori, nu credeţi în imaginile mincinoase ale succesului peste noapte, în capcana de a crede că averile şi carierele se fac prin orice mijloace“, a spus Cazanciuc, la deschiderea anului universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti.

    Cu acelaşi prilej, ministrul Justiţiei spus că, “din fericire pentru cei mai mulţi din această ţară, România are, în acest moment, un sistem de justiţie independent şi instituţii de aplicare a legii eficiente”.

    Robert Cazanciuc le-a mai spus studenţilor că performanţa depinde doar de ei şi că, de multe ori, este posibil ca mulţi să fie puşi în faţa unor “alegeri morale” sau vor trebui să lupte pentru oameni “în care, poate, nu credeţi”.

    “Atâta timp cât veţi sluji doar legea, fără să vă abateţi de la calea cea dreaptă, nu aveţi de ce să vă temeţi, nu aveţi de ce să vă fie ruşine. Sistemul de drept înseamnă egalitate de şanse între acuzare şi apărare şi, chiar dacă în ochii publicului, procurorul este personajul pozitiv, de cele mai multe ori nu poate exista echilibru, nu poate exista o garanţie a respectării drepturilor individului fără avocaţi. Indiferent ce veţi alege, nu trebuie să uitaţi că aveţi în mâini viaţa unor oameni, la vârste extrem de fragede “, a adăugat ministrul, care le-a urat succes studenţilor, spunându-le că de viitorul lor “depinde, în mare măsură, succesul acestei ţări”.

    Pe de altă parte, demnitarul le-a mărturisit studenţilor că o carte i-a schimbat destinul, după ce el hotărâse să urmeze o carieră de inginer electronist. El a adăugat că alegerea carierei, respectiv decizia de a urma o anumită specializare, “nu trebuie să fie întotdeauna foarte pragmatică” , ci trebuie să conţină şi “puţină emoţie”. “Altfel, o să pierdeţi, probabil, mulţi ani până vă veţi regăsi cu adevărat sau s-ar putea să vă dezamăgiţi pe dumneavoastră, profesorii sau părinţii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

    În acelaşi context, demnitarul a dat un exemplu relevant, în opinia lui, despre cei care nu au vocaţie pentru o profesie. “E clar că nu ai vocaţie pentru o anumită profesie, atunci când vii la examenul de admitere la Şcoala de Magistratură cu un aparat de emisie recepţie asupra ta şi, din păcate, acest lucru se întâmplă şi în zilele noastre”, a spus Robert Cazanciuc.

  • Cazanciuc: Decuplarea României de Bulgaria pe MCV este un scenariu care poate fi luat în calcul

    Robert Cazanciuc, care a participat, luni, la inaugurarea noului sediu al Judecătoriei Fălticeni, a fost întrebat dacă există posibilitatea decuplării României şi Bulgariei în ceea ce priveşte MCV, el explicând că este un scenariu care poate fi luat în calcul.

    El a arătat că ceea ce ştie sigur până acum este că ultimul raport MCV marchează o diferenţă de progres între România şi Bulgaria.

    “Acest lucru l-au recunoscut şi partenerii noştri bulgari”, a spus Cazanciuc, care a adăugat că ministrul Justiţiei bulgar a încurajat Guvernul să ia exemplul României de susţinere a instituţiilor din sistemul judiciar.

    “Este un scenariu care poate fi luat în calcul, un scenariu care ne poate ajuta atât pe noi, România, dar cât şi pe Bulgaria. O asemenea decizie ar putea să-i ambiţioneze pe colegii noştri bulgari, să încerce să recupereze din acest decalaj. Dacă decalajul rămâne constant, nu cred că avem noi vreo vină şi că mai sunt lucruri de făcut în altă parte. Atunci pot fi gândiţi, la nivelul Comisiei Europene, paşi pentru integrarea noastă în Schengen chiar la termene diferite”, a spus Cazanciuc.

    Ministrul bulgar al Justiţiei, Hristo Ivanov, a avertizat săptămâna trecută că există riscul ca Uniunea Europeană să monitorizeze separat Bulgaria de România în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, relata site-ul Novinite.com.

    Ivanov a sugerat că există un risc real ca Bulgaria să fie tratată separat de România în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen şi problemele legate de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene.

    Ministrul nu a precizat când anume ar putea impune Comisia Europeană un tratament diferenţiat celor două ţări.

    La peste şapte ani de la aderarea lor la Uniunea Europeană, Bulgaria şi România încă fac obiectul unui mecanism special de monitorizare al Comisiei Europene privind reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei. În cazul Bulgariei, monitorizarea vizează şi infracţionalitatea organizată.

    În plus, aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen a fost blocată de mai multe state UE, în special de Olanda, care au acuzat deficienţe în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate. Astfel, autorităţile olandeze au legat aderarea la Schengen a celor două ţări de rapoarte pozitive în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, deşi oficial nu există nicio legătură între Schengen şi MCV.

  • Cazanciuc: Să investim mai degrabă în şcoli, în cercetare, decât în instanţe şi penitenciare

    Robert Cazanciuc a participat, luni, la festivitatea de deschidere a noului an academic la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, unde a declarat că a urmat Facultatea de Drept cu gândul că va putea contribui “la o schimbare în bine a României imediat după 1990, cu credinţa că prin Justiţie” se poate schimba ceva în România.

    “De mai mulţi ani cred că acest lucru nu este suficient, e nevoie de educaţie. Fără educaţie, fără investiţie în educaţie, o să continuăm să fim nevoiţi să facem investiţii mai degrabă în instanţe, tribunale şi, de ce nu, în penitenciare“, a spus ministrul Justiţiei.

    El le-a transmis tinerilor studenţi să nu se lase pradă “falselor valori” şi să nu creadă că pot obţine ceva fără muncă şi fără efort.

    “E adevărat, e important în viaţă, la un moment dat, trebuie să ai şi puţin noroc, dar el nu vine decât pe baza unui efort constant, pe care trebuie să-l facă, cred, fiecare. Nu neglijaţi lucruri al căror rost poate nu-l înţelegeţi la un moment dat, s-ar putea ca în viaţă să vină un moment în care să vă întâlniţi cu oameni care să vă schimbe cursul profesional, să vă schimbe viaţa“, a spus Cazanciuc.

    El a arătat că a avut colegi care, deşi au absolvit doar Facultatea de Drept, s-au reorientat profesional şi au ajuns să facă design interior, subliniind că atunci când tinerii îşi aleg calea de urmat trebuie să o facă nu doar din “raţionamente foarte pragmatice”, ci şi cu o anumită pasiune, iar în acest fel cresc şansele de a reuşi în viaţă.

    “Ştiu că foarte mulţi dintre tineri sunt poate dezamăgiţi şi se gândesc să plece din ţară, să-şi găsească un destin în altă parte. Sigur, România are în momentul de faţă unele probleme, există inechităţi, există greutăţi, poate prea multe neajunsuri uneori, dar cred cu toată convingerea că vă puteţi găsi locul mai degrabă în această ţară, decât în altă parte“, a spus ministrul Justiţiei.

    Cazanciuc a mai spus că, în calitate de ministru al Justiţiei, a pledat întotdeauna în Guvern pentru creşterea investiţiilor în educaţie, iar în prezent bugetul educaţiei şi al cercetării este de aproape zece ori mai mare decât cel al justiţiei.

    “Cu siguranţă se poate face mai mult pentru educaţie, cu siguranţă se poate face mai mult în aşa fel încât să fim nevoiţi să investim mai degrabă în şcoli, în cercetare, decât în instanţe şi penitenciare”, a afirmat ministrul Justiţiei.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că în judeţ sunt doi piloni de creştere importantă, respectiv Universitatea “Ştefan cel Mare” şi Spitalul Judeţean de Urgenţă.

    El a mai spus că la Suceava s-ar putea constitui şi o Facultate de Medicină, arătând că viziunea Guvernului s-a schimbat într-o măsură radicală, iar în scurt timp SJU Suceava va avea o dotare medicală calată pe pacient, dar şi pe cercetare.

    Nechifor a precizat că până în primăvara anului viitor SJU Suceava ar putea fi dotat cu un angiograf performant.

    “Cred că trebuie să pornim cu curaj pe această nouă dezvoltare pe zona medicală în care universitatea suceveană şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava să lucreze împreună”, a spus Nechifor.

    Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, Valentin Popa, a declarat, la festivitatea de deschidere a noul an academic, că peste 2.200 de studenţi încep cursurile de licenţă la unitatea de învăţământ, peste 1.000 de studenţi, cursurile de masterat iar 60, cursurile de doctorat.

    El a spus că, în prezent, sunt peste 9.000 de studenţi la Suceava, deşi populaţia şcolară este în reală scădere, iar absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sunt mai puţini.

    Popa a arătat că păstrarea unui număr constant de studenţi arată interesul tinerilor pentru programele de studii ale acestei universităţi.

    Rectorul sucevean a mai spus că Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava a obţinut pentru a doua oară consecutiv gradul de încredere ridicat din partea ARACIS.

    El a subliniat că în anul universitar 2013-2014 instituţia academică a reuşit să echilibreze balanţa de venituri şi cheltuieli şi speră că în noul an se va menţine aceeaşi stabilitate şi chiar dacă fondul de salarii al universităţii a crescut uşor, se aşteaptă să fie echilibrat de scăderea CAS cu cinci la sută.

  • Cazanciuc, despre Constantinescu: Evident că avem informaţii unde este, dar nu vă pot comunica

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, dacă se ştie exact unde este Nicuşor Constantinescu, în Statele Unite sau în Costa Rica, şi de ce durează atât procesul de extrădare, el răspunzând că există “informaţii” cu privire la locul în care se află persoana dată în urmărire, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Procedura de extrădare este o procedură nepublică. Noi am încercat să explicăm acest lucru. Procedura de extrădare este o procedură extrem de riguroasă şi orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze. Prefer să nu fac niciun fel de comentariu atâta timp cât această procedură este supusă regimului prevăzut de lege, şi anume confidenţială, până la un anumit moment. De principiu, această procedură poate fi făcută publică în momentul în care un urmărit internaţional este reţinut de o autoritate a unui stat străin. Atunci procedura poate fi făcută publică. Până în momentul în care persoana nu este reţinută procedura nu poate fi făcută publică, tocmai pentru a nu pune în pericol procesul în sine”, a răspuns Cazanciuc.

    Întrebat, din nou, dacă se ştie unde este Nicuşor Constantinescu, Cazanciuc a răspuns: “Evident că avem informaţii unde este persoana, dar nu vi le pot comunica la acest moment”.

    În plus, referitor la durata mare a procedurilor de extrădare Cazanciuc a spus: “Dacă durează mult sau puţin o să putem vedea la un anumit moment procedural. S-ar putea să vă daţi seama că au durat foarte puţin procedurile raportat la alte cauze”.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Joi, Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă pe 30 de zile a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, aflat la tratament în SUA, iar decizia, care a fost luată la solicitarea DNA, în dosarul în care Constantinescu este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din Constanţa, nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, declara, marţi, că acesta a plecat din ţară cu încuviinţarea organelor judiciare, nu a intenţionat niciun moment să se sustragă cercetărilor, iar în prezent se află într-un spital din New-York pentru a-şi trata cancerul de prostată de care suferă.

    Astfel, precizau procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa arăta, într-un comunicat, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, această cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.

    Potrivit Legii 302/2004, în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru a difuzat prin canalele specifice.

    Biroul Naţional Interpol are obligaţia de a informa Curtea de Apel Bucureşti imediat ce Nicuşor Constantinescu a fost localizat. Informarea va trebui să fie transmisă direct la CAB, iar o copie a acesteia va ajunge la Ministerul Justiţiei.

    Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti va aprecia, printr-o încheiere motivată, asupra îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea. Împotriva acestei încheieri poate declara recurs procurorul, din oficiu, în termen de trei zile de la pronunţare, sau la cererea ministrului Justiţiei, în termen de trei zile de la comunicarea încheierii Ministerului Justiţiei.

    “În termen de 72 de ore de la primirea încheierii (…) prin care s-a hotărât solicitarea extrădării, preşedintele secţiei penale a curţii de apel competente formulează cererea de extrădare şi o transmite, însoţită de actele prevăzute la articolul 38 alineatul (2) şi de traduceri certificate în limba statului solicitat sau în limbile engleză sau franceză, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, care examinează îndeplinirea condiţiilor de regularitate internaţională pentru a se solicita extrădarea”, conform Legii 302/2004.

  • Cazanciuc: MAE, profund dezamăgit că autorităţile algeriene n-au informat corect şi la timp

    “MAE îşi exprimă profunda dezamăgire pentru faptul că autorităţile algeriene nu au informat corect, complet şi la timp în legătură cu situaţia reală de sănătate a cetăţeanului român”, a precizat secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc.

    El a menţionat, reluând informaţia difuzată duminică de MAE, că un al doilea cetăţean român a decedat în urma conflictului terorist din Algeria.

    Cazanciuc a precizat că din informaţiile obţinute de autorităţile române rezultă că decesul celui de-al doilea cetăţean român a intervenit la spital ca urmare a rănilor grave suferite de acesta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro