BusinessMagazin

Tag: Cazanciuc

  • Proiectul privind eliminarea răspunderii medicilor care iau “atenţii” nu s-a discutat în Guvern

    “Pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern nu a fost trecut un astfel de act normativ”, a declarat la finalul reuniunii de lucru purtătorul de cuvânt al Executivului, Corneliu Calotă.

    Săptămâna trecută, premierul i-a cerut ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, să elaboreze un proiect de lege care să elimine răspunderea penală a personalului din sistemul sanitar în cazul în care contribuţiile primite de la pacienţi nu sunt condiţionate, sunt oferite post-tratament şi sunt fiscalizate, astfel încât aceştia să nu mai fie consideraţi funcţionari publici şi anchetaţi penal în cazul primirii unor “contribuţii suplimentare” din partea pacienţilor.

    “Vreau să lămuresc şi să fie foarte clar: medicii nu mai sunt funcţionari prin decizia pe care Guvernul a adoptat-o anul trecut, ordonanţa 2/2014, care i-a scos pe medici din sistemul funcţionarilor publici. Legea a fost de altfel aprobată de către Parlament, deci, din punctul acesta de vedere, pe Statutul medicului, nu avem ce să schimbam. În plus, e vorba de responsabilitatea penală. Am discutat cu ministrul Justiţiei, care a fost la întrevederi şi care, împreună cu reprezentanţii sistemului medical, va veni cu un proiect de lege, nu cu o ordonanţă de urgenţă, pentru că e o chestiune totuşi delicată care trebuie discutată mai mult în Parlament şi reglementată într-o formă mult mai bună”, susţinea premierul.

    El a explicat că acele “contribuţii suplimentare” pe care pacienţii vor să le dea medicului şi asistentului care i-au tratat trebuie să îndeplinească trei condiţii, cumulativ: să nu fie condiţionate de către medic şi asistent, să fie primite după îndeplinirea actului medical şi să fie declarate la fisc, astfel încât ele să poată fi impozitate. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite simultan, medicul, asistentul sau alt reprezentant al sistemului sanitar nu mai răspund penal pentru primirea “contribuţiilor suplimenatre” de la pacienţi.

    Ponta a mai afirmat că după ce va fi aprobat de Guvern, miercuri, proiectul de lege va fi trimis imediat Parlamentului.

    Federaţia Sanitas a transmis, luni, că a negociat cu Guvernul doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, în timp ce demersul Executivului de a legaliza plăţile de la pacienţi ca urmare a deciziei ICCJ a venit în urma presiunii medicilor.

    “Sanitas a negociat doar creşteri salariale şi facilităţi pentru personalul din sistemul de sănătate, asistenţă socială şi medico-socială. Nimic mai mult. Măsurile întreprinse de Guvern pentru protejarea medicilor (ca urmare a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) au fost consecinţele presiunii venite din partea acestei categorii profesionale şi nu s-a regăsit nicio clipă în lista de revendicări a Federaţiei Sanitas, nici în strategia noastră, noi doar am explicat ceea ce s-a discutat”, arăta federaţia sindicală.

    La rândul său, Alianţa Medicilor, creată pe Facebook, a criticat intenţia Guvernului de a legaliza plăţile făcute de pacienţi, arătând că în nicio ţară civilizată un pacient nu dă o “atenţie” medicului şi că “această practică a şpăgii din sistemul sanitar” trebuie oprită odată pentru totdeauna.

  • Liviu Dragnea îi dă lui Victor Ponta lovitura decisivă la doar o zi după ce a preluat partidul. Ce se întâmplă acum la Guvern

    La doar o zi după ce a fost votat drept preşedinte interimar al PSD, Liviu Dragnea ia o decizie care-l vizează direct pe Victor Ponta. Totul a pornit de la scandalul din ultima şedinţă de guvern:

    Liviu Dragnea îi dă lui Victor Ponta lovitura decisivă la doar o zi după ce a preluat partidul. Ce se întâmplă acum la Guvern

     

  • Cazanciuc: Independenţa magistratului nu e motiv să nu ţină cont de soluţii date în situaţii similare

    Ministrul Justiţiei a arătat că dacă Executivul are datoria de a finanţa sistemul judiciar, iar Parlamentul trebuie să adopte legi de care sistemul are cu adevărat nevoie, nu trebuie uitat faptul că sistemul judiciar are datoria de a face toate eforturile pentru a reduce cât mai mult posibil durata proceselor şi a unifica practica judiciară, iar în acest sens mai sunt multe lucruri de făcut.

    “România are două rapoarte de ţară consecutive care remarcă progresul. Şi pentru că discutăm de raportul de ţară, aş vrea să privim cu atenţie o remarcă din ultimul document, referitoare la practica neunitară. Independenţa magistratului nu este motiv pentru a nu ţine cont de soluţiile date în situaţii similare. Unificarea practicii înseamnă în primul rând predicitibilitate pentru cetăţeni, iar această predicitibilitate este esenţială, mai ales dacă discutăm de mediul de afaceri cu investitori străini”, a spus Cazanciuc.

    Ministrul a mai subliniat că România are nevoie să se dezvolte economic, pentru că doar prin creştere ecnomică vor putea fi mobilizate mai multe resurse pentru sprijinirea sistemelor publice de sănătate, învăţământ, apărare, justiţie.

    “Am spus-o şi voi repeta ori de câte ori voi avea ocazia: justiţia are datoria faţă de cetăţeni şi de mediul de afaceri, are datoria să dea soluţii predictibile în termene cât mai scurte. Din păcate, nu am reuşit să menţinem acest spirit de cooperare în interiorul sistemului şi la nivelul celorlalte puteri ale statului. Nimeni nu poate contesta dreptul la iniţiativă legislativă al celor îndreptăţiţi, potrivit legii, dar aceste iniţiative trebuie să ţină cont nu de interese conjuncturale, ci de interesul general al societăţii”, a declarat demnitarul.

    El a mai spus că în momentul în care a preluat funcţia de ministru al Justiţiei şi-a asumat ca obiectiv creşterea încrederii cetăţenilor în actul de justiţie, iar sondajele şi măsurătorile sociologice dovedesc faptul că acest obiectiv a fost în mare măsură îndeplinit.

    “Un act de justiţie mai eficient, sporirea încrederii populaţiei în binele social pe care-l desăvârşeşte sistemul de justiţie au presupus un efort consecvent, fapte concrete şi împlinirea unor aşteptări. A fost importantă în primul rând rezolvarea unor probleme stringente, neglijate ani de zile, a sistemului judiciar: subfinanţarea, subdimensionarea schemelor de personal, lipsa investiţiilor în infrastructură. După mai mult de doi ani de eforturi ale Executivului putem spune că acest obiectiv a fost în mare măsură îndeplinit”, a precizat Robert Cazanciuc.

    Acesta a mai adăugat că mărirea considerabilă a bugetelor alocate a permis, într-o primă fază, ocuparea tuturor posturilor vacante din sistem, iar ulterior suplimentarea cu sute de noi posturi.

    “Numărul magistraţilor judecători, procurori, grefieri, personal auxiliar a fost suplimentat, fiind ocupate în ultimii doi ani aproximativ 1.300 de noi posturi. În acelaşi timp, am reuşit să recuperăm o parte din întârzierile înregistrate în programele de investiţii. În infrastructură, programele derulate în mare parte în 2012, din păcate, erau doar pe hârtie. Am reuşit să avem sedii noi la Iaşi, Tulcea, Cluj şi Piteşti. Avem în lucru şi vom finaliza, în scurt timp, tribunalele din Sibiu, Oradea, Craiova, dar şi Palatul de justiţie din Ploieşti, o investiţie începută din păcate, cu apropae 20 de ani în urmă”, a declarat ministrul Justiţiei.

    El a mai arătat că, în urma dialogului constant cu magistraţii, a primit aprobarea pentru cel mai mare program de investiţii derulat până acum împreună cu Ministerul Dezvoltării, în cadrul căruia se vor construi şi reabilita sedii ale instanţelor din mai multe oraşe ale ţării, printre care: Alba Iulia, Deva, Sf. Gheorghe, Zalău, Craiova, Galaţi, Brăila, Vaslui, Târgu Mureş, Reşiţa, Alexandrai, Bacău, Suceava, Braşov, Drobeta Turnu-Severin.

    “Sunt localităţi uitate din perspectiva infrastrucurii de peste 20 de ani. Programul în valoare de aproximativ de 50 de milioane de euro şi care se va derula în următorii cinci ani va include şi Capitala, unde va prinde contur din ce în ce mai mult ambiţiosul proiect de construire a unui cartier de justiţie, (…) în care ce vor concentra sediile parchetelor şi instanţelor, dar şi ale altor instituţii din sistem”, a arătat demnitarul.

    Cazanciuc a participat duminică, de Ziua Justiţiei, la ceremonia organizată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la Palatul Justiţiei, sediul Curţii de Apel Bucureşti.

    La ceremonie au mai fost prezenţi preşedintele CSM Marius Tudose, alături de membri ai consiliului, procurorul general Tiberiu Niţu, Avocatul Poporului Victor Ciorbea, reprezentanţi ai instituţiilor din sistemul judiciar, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice la Bucureşti, ai Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi ai Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.

  • Cazanciuc: Susţin modificarea Legii avocaţilor doar dacă se referă la organizarea profesiei

    “A fost o iniţiativă parlamentară care a trecut într-o formă de consultare la Ministerul Justiţiei, în care noi am fost de acord cu anumite modificări referitoare la organizarea profesiei, dar cu altele nu am fost de acord. Unele modificări au fost propuse chiar în Parlament, nu au fost văzute de colegii din MJ, de aceea nu am susţinut acest proiect decât în măsura în care au fost aduse unele modificări la organizarea profesiei de avocat. O să facem o analiză, articol cu articol, în perioada următoare, pentru a veni cu un punct de vedere foarte concret la Camera Deputaţilor în septembrie”, a declarat Cazanciuc.

    Proiectul de lege privitor la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost adoptat luni în plenul Senatului, cu 85 de voturi “pentru”, 41 de voturi “împotrivă” şi două abţineri.

    Proiectul de lege exceptează înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date, precum şi imaginile şi alte reprezentări aflate în posesia avocatului de la ridicare, sechestrare sau confiscare.

    Însă, dacă avocatul este suspect că a săvârşit fapte prevăzute de legea penală sau dacă a favorizat infractorul, obstrucţionează justiţia, este implicat într-o tăinuire ori dacă este vorba despre bunuri implicate în săvârşirii unei infracţiuni, nu vor mai fi aplicate restricţiile referitoare la confiscare.

    Acelaşi proiect stabileşte că avocatul nu va răspunde dacă nu denunţă infracţiuni planificate de care află prin prisma profesiei, cu excepţia omorului sau a uciderii din culpă, genocidului, crimei împotriva umanităţii sau a crimei de război, răpirii, luării de ostateci ori atacului terorist.

    Avocaţii sunt obligaţi să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă apartenenţa ori neapartenenţa ca agent sau colaborator al fostelor organe de Securitate, ca poliţie politică sau al serviciilor de informaţii, inclusiv al actualelor servicii.

    De asemenea, proiectul mai stipulează că avocaţii nu pot fi lucrători operativi sau neoperativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

    Deputatul Daniel Fenechiu a propus la Comisia juridică un amendament prin care a fost abrogat articolul care interzicea avocatului să-şi exercite profesia la instanţele şi parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la DNA, DIICOT, ÎCCJ sau Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv, este judecător sau procuror.

    Proiectul de lege mai prevede pedeapsă cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau cu amendă pentru persoanele care întrebuinţează cuvinte ori gesturi jignitoare faţă de un avocat în cadrul unei proceduri judiciare.

    De asemenea, persoanele care mint cu scopul de a intimida sau de a se răzbuna, în cursul unei proceduri judiciare, prin care se impută săvârşirea de către un avocat a unei infracţiuni sau abateri disciplinare grave ori în legătură cu prestaţiile sale profesionale, riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 3 luni la un an sau amendă.

    Ameninţarea unui avocat în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

    Lovirea sau alte acte de violenţă a unui avocat rezultă într-o pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Dacă aceste ultime infracţiuni sunt comise împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului, în scop de intimidare sau răzbunare, limitele speciale de pedeapsă se majorează cu jumătate.

    Proiectul de lege mai prevede pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 5 ani folosirea fără drept a denumirilor “Barou”, “Uniunea Naţională a Barourilor din România”, “U.N.B.R.” ori “Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau juridică, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de acest proiect de lege.

  • Cazanciuc: Inspecţia Judiciară trebuie să clarifice declaraţiile lui Dumitru Dumbravă, referitoare la “câmpul tactic”

    “Noi, în cadrul CSM, nu am înţeles foarte bine această noţiune de ‘câmp tactic’. Nu contest buna credinţă a domnului Dumitru Dumbravă, dar sunt nişte lucruri pe care Inspecţia Judiciară va trebui să le clarifice în perioada imediat următoare”, a spus Cazanciuc, după şedinţa de plen a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

    Referitor la prezenţa agenţilor sub acoperire în rândul magistraţilor, ministrul Justiţiei a spus că “legea este foarte clară, legea nu permite aşa ceva”.

    “Legea este destul de clară în acestă materie. Pe de altă parte, orice suspiciune trebuie verificată. Dacă sunt suspiciuni trebuie verificate, nu putem lăsa să planeze asupra magistraţilor asemenea tipuri de suspiciuni”, a adăugat Cazanciuc.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen de marţi, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a fi făcute verificări cu privire la posibila afectare a independenţei justiţiei şi magistraţilor de către Serviciul Român de Informaţii.

    Sesizarea a fost făcută în urma unei solicitări transmise în acest sens de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi Asociaţia Procurorilor din România.

    Astfel, inspectorii judiciari urmează să stabilească dacă a fost încălcată independenţa actului de justiţie în urma afirmaţiilor şefului Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, care a spus că instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) a cerut, în 18 mai, Consiliului Superior al Magistraturii să apere indepenţa justiţiei şi a magistraţilor în faţa suspiciunii că SRI se implică în actul de justiţie, conform unui comunicat de presă al UNJR.

    Potrivit sursei citate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, alături de un grup de judecători, a solicitat “Consiliului Superior al Magistraturii să apere independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă a implicării Serviciului Român de Informaţii în actul de justiţie dincolo de limitele legii, suspiciune ce induce cetăţenilor îndoieli temeinice cu privire la imparţialitatea şi, implicit, corectitudinea actului de justiţie”.

    Solicitarea judecătorilor a fost făcută în contextul în care şeful Direcţiei juridice a SRI, Daniel Dumbravă, a afirmat ca instanţele de judecată sunt “câmp tactic” pentru SRI, şi că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

    “Asemenea afirmaţii sunt de o gravitate fără precedent şi aduc gravă atingere atât aparenţei de imparţialitate a judecătorilor, cât şi independenţei ca atare a sistemului judiciar, stârnind deja profunde îngrijorări în rândul magistraţilor”, se arată în scrisoarea trimisă Plenului CSM.

    Conform legii, CSM “are dreptul şi obligaţia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”.

    UNJR a precizat în scrisoare că într-o situaţie similară, Consiliul Superior al Magistraturii italian a adoptat, în 4 iulie 2007, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie în care a subliniat ca “astfel de interferenţe au ca efect intimidarea şi pierderea credibilităţii magistraţilor”.

    “Considerarea instanţelor de judecată ca fiind ‘câmp tactic’ al SRI, precum şi acceptarea prezenţei Serviciului în acest ‘câmp tactic’ până la soluţionarea definitivă a cauzei înseamnă acceptarea posibilităţii ca aceasta instituţie să acţioneze cu mijloace obscure asupra actorilor procesului judiciar, inclusiv procuror sau judecător. O astfel de premiză reprezintă un atentat grav la adresa independenţei justiţiei, ce nu poate fi acceptat nici măcar la nivel de aparenţă ori suspiciune”, se spune în scrisoare.

    De asemenea, UNJR reclamă că în interviul respectiv generalul Dumitru Dumbravă a afirmat că “maniera de lucru a SRI angrenează alături de procurori (…) şi judecători”.

    “Această exprimare denotă pur şi simplu o neînţelegere a noţiunii de independenţă a justiţiei. (…) Astfel de declaraţii venite din partea unei persoane cheie din conducerea SRI pot crea aparenţa unei lipse de independenţă din partea magistraţilor, motiv pentru care CSM este solicitat să intervină pentru ‘a apăra independenţa justiţiei şi a magistraţilor faţă de suspiciunea rezonabilă că Serviciul Român de Informaţii este implicat şi influenţează actul de justiţie dincolo de limitele legii”, afirmă judecătorii în scrisoare.

    Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în cadrul şedinţei de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), pentru a face verificări cu privire la eventualii ofiţeri acoperiţi din rândul judecătorilor şi procurorilor, potrivit reprezentanţilor CSM.

    Reprezentanţii CSM au precizat, pentru MEDIAFAX, că s-a dispus sesizarea CSAT pentru a se stabili care sunt ofiţerii sub acoperire care activează în magistratură.

    Decizia CSM a venit ca urmare a solicitării Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), care a cerut CSM să facă verificări şi să îi elimine pe eventualii ofiţeri acoperiţi din magistratură şi, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informaţii.

  • Cazanciuc: E foarte bine că CSM este consecvent în a sancţiona anumite declaraţii publice

    Întrebat în legătură cu faptul că Inspecţia Judiciară, la sesizarea CSM, a constatat că Traian Băsescu şi Elena Udrea au încălcat independenţa justiţiei prin declaraţiile făcute, Cazanciuc a spus: “E foarte bine că CSM este consecvent în a sancţiona anumite declaraţii publice, acesta este rolul CSM de garant al independenţei justiţiei. Nu este singura formă de manifestare a CSM în a emite comunicate de presă după evaluări ale Inspecţiei, e o formă prin care CSM sancţionează derapaje în declaraţiile publice”.

    Afirmaţiile lui Traian Băsescu, referitoare la faptul că Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “sunt artizani ai unui mod răvăşit de a face justiţie”, şi ale Elenei Udrea, despre anchetele DNA care o vizează, au afectat prestigiul justiţiei, potrivit Inspecţiei Judiciare (IJ).

    Oficiali din cadrul Inspecţiei Judiciare au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, că, în urma analizării afirmaţiilor făcute de fostul şef al statului şi de fostul ministru, s-a ajuns la concluzia că, în ultima perioadă, cei doi au făcut declaraţii ce au afectat independenţa magistraţilor şi prestigiul actului de justiţie.

    Rapoartele întocmite în cazul lui Traian Băsescu şi al Elenei Udrea, însoţite de aceste concluzii, vor fi prezentate plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care va decide, în această săptămână, dacă şi le va însuşi.

    CSM a sesizat, în 7 aprilie, Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile lui Traian Băsescu, care spunea că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie”.

    Preşedintele CSM, Marius Tudose, a sesizat Inspecţia Judiciară în legătură cu afirmaţiile făcute de fostul şef al statului la postul de televiziune B1, dar şi cu privire la o postare a Elenei Udrea pe o pagină de socializare.

    “Ca urmare a declaraţiilor lansate în spaţiul public de către domnul Traian Băsescu în cadrul emisiunilor ‘Ultimul Cuvânt’- 31 martie 2015 – şi „X-PRESS”- 6 aprilie 2015-, difuzate la postul de televiziune B1 TV, precum şi a mesajului postat pe contul de Facebook al doamnei Elena Gabriela Udrea în data de 2 aprilie 2015, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind CSM, republicată cu modificările şi completările ulterioare”, conform unui comunicat de presă al CSM.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu declara, în 6 aprilie, la B1, că nu îi sună pe Florian Coldea, Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu “din silă”, pentru că “sunt artizanii acestui mod răvăşit de a a face justiţie, fără respect pentru cel care nu este condamnat”, adăugând că “vor să mai rămână cinci mandate”.

    Întrebat de ce nu îi sună pe Florian Coldea (adjunctul şefului SRI- n.r.), pe Codruţa Kovesi sau pe şefa ICCJ, Livia Stanciu, Traian Băsescu a declarat: “Pot să vă spun că din silă?”.

    Băsescu a continuat: “Pentru că ei sunt artizanii acestui mod răvăşit de a face justiţie, fără respect pentru cel care nu e condamnat. Ce să fac? Vor să mai rămână cinci mandate în funcţie”.

    Ulterior, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Livia Stanciu, a răspuns atacurilor fostului şef al statului Traian Băsescu, spunând că acestea fac ca România să piardă credibilitate şi că “foarte rar” ea s-ar putea lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni.

    “Aceste atacuri nu fac altceva decât să ne descalifice ca ţară, să ne facă să pierdem din ce în ce mai mult în credibilitate ca ţară din partea altor state şi cred că la acest lucru ar trebui să se gândească toţi cei care, indiferent că vorbim de oameni politici sau cei care, într-o formă sau alta, îşi exprimă puncte de vedere, uneori de-a dreptul iresponsabile cu privire la activitatea magistraţilor. Foarte rar, şi cred că veţi vedea, că preşedintele Înaltei Curţi – şi aici, sigur, vorbesc în nume personal – m-aş lăsa intimidată de reacţii ale unor politicieni vizavi de activitatea pe care o desfăşoară judecătorul Livia Stanciu”, a spus preşedintele ICCJ, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Pe de altă parte, Elena Udrea, prin intermediul echipei de comunicare, a scris pe Facebook că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    Tot în şedinţa de plen din 7 aprilie, CSM a fost analizat un alt raport al Inspecţiei Judiciare privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din cadrul IJ.

    Membrii CSM au decis, în urma deliberărilor, să îşi însuşească raportul inspectorilor judiciari.

    Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a scris pe Facebook, în 7 martie, că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa.

    CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări după ce conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Consiliului să apere magistraţii, apreciind că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, lucru care ar putea afecta credibilitatea justiţiei.

  • Cazanciuc: Nu există favoriţi sau interferenţe politice pentru funcţia de şef al DIICOT

    Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor, prezenţi la bilanţ, că a fost demarat un proces transparent, o competiţie deschisă, pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi le-a cerut acestora să participe la selecţie în aşa fel încât viitoarea conducere să fie aleasă “exclusiv pe criterii de competenţă”.

    “Vă asigur că viitorul şef al DIICOT va fi ales doar din rândul celor care vor candida şi vă asigur că nu există nici favoriţi, nici interfenţe politice”, a spus ministrul Justiţiei.

    Cazanciuc a punctat, în cadrul discursului pe care l-a susţinut la bilanţ, că o prioritate a Ministerului Public o constituie combaterea crimei organizate.

    Ministrul Justiţiei a participat, marţi, la prezentarea raportului de activitate a Ministerului Public. La eveniment au fost prezenţi, pe lângă procurorul general al României, Tiberiu Niţu, şi conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu.

    Ministerul Justiţiei a demarat, în 2 martie, procedura de selecţie a viitorului procuror-şef al DIICOT, data limită de depunere a dosarelor fiind 16 martie. Candidaţii care vor fi selectaţi vor susţine interviuri cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, începând din 17 martie.

    Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al DIICOT trebuie să trimită CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

    Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

    Ministrul Justiţiei a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

    Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.

    (Serviciul foto al Agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini)

  • Cazanciuc: În câteva zile voi declanşa procedura de numire a unui nou şef la DIICOT

    “Ceea ce este importrant în această procedură este să respectăm legea în vigoare şi exigenţele partenerilor europeni. Adică un proces transparent, în urma căruia să avem la conducerea DIICOT un procuror care să aibă experienţa necesară, să avem garanţia toţi că selecţia a fost făcută pe merit, şi nu pe alte criterii”, a afirmat Cazanciuc, referitor la procedura prin care va fi numit viitorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

    Cazanciuc a adăugat că, în momentul de faţă, nu are nicio nominalizare.

    Funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    CSM a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica este mai cercetată de DNA într-un dosar disjuns din cel trimis în judecată, fiind suspectată, printre altele, că ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, pentru a tergiversa ancheta de la DIICOT în cazul acestuia.

  • Cazanciuc: Trebuie găsită o procedură prealabilă instanţei, în cazul Codului insolvenţei persoanei

    “Aşa cum au spus şi colegii din CSM, o procedură care ar ajunge în scurt timp în faţa instanţei de judecată, practic, ar bloca sistemul judiciar şi nu ar folosi celor care au cu adevărat probleme. Opinia noastră şi a colegilor din CSM este că un asemenea act trebuie dezbătut foarte serios şi că ar trebui găsită o formulă prealabilă ajungerii în faţa instanţei de judecată, pe modele aflate în momentul de faţă în vigoare în Europa, o procedură în care o anumită instituţie să demareze această procedură şi doar instanţa să valideze ceea ce rezultă dintr-o procedură prealabilă. Numai în felul acesta sistemul poate fi cu adevărat viabil şi poate veni în spijinul celor care au probleme în ziua de azi”, a spus ministrul Robert Cazanciuc, după şedinţa de plen a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Ministrul Justiţiei a adăugat că există mai multe modele europene după care România s-ar putea ghida, însă trebuie găsită o formulă aplicabilă, şi nu una care să creeze şi mai multe probleme.

    “Ministerul a participat la mai multe întâlniri, cu diverse instituţii, pentru a găsi o formulă. Noi am lucrat împreună cu experţii Băncii Mondiale, pentru a găsi o formulă a Codului insolvenţei. Nu putem elabora un act normativ care să poată fi aplicabil cu adevărat în foarte scurt timp. Ministerul a arătat că este nevoie de o asemenea legea, aceasta este realitatea. Există modele europene, dar dorim să facem un act normativ aplicabil, care să rezolve problemele oamenilor, şi să nu creeze mai multe probleme în proceduri care ar dura foarte mult”, a mai spus Robert Cazanciuc.

    În şedinţa de luni a plenului Consiliului Superior al Magistarturii s-a discutat despre punctul de vedere al instituţiei cu privire la proiectul de lege privind insolvenţa persoanei fizice.

    Proiectul de act normativ a fost analizat în cadrul CSM, iar în urma dezbaterilor s-a ajuns la concluzia că este nevoie de un studiu de impact, pentru a se vedea care ar fi numărul de persoane care ar putea apela la această procedură şi care ar fi costurile atât pentru beneficiarii procedurii, cât şi pentru instanţele judecătoreşti şi celelalte persoane implicate în acest proces.

    În acest sens, se doreşte reglementarea unei proceduri administrative sau extrajudiciare obligatorie, care să fie parcursă de Banca Naţională, de Ministerul Muncii, de Ministerul Justiţiei sau de o instituţie autonomă, în funcţie de sfera în care se încadrează persoanele care vor beneficia de această procedură.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, în 21 ianuarie, să constituie o subcomisie care să lucreze până în 26 ianuarie la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanei fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate, apoi membrii comisiei să înceapă dezbaterea, pe proiectul rezultat în subcomisie.

    Ministrul Justiţiei declara, săptămâna trecută, că proiectul de act normativ privind insolvenţa persoanei fizice trebuie să aibă o planificare realistă de intrare în vigoare, el arătând că o aplicare imediată ar conduce la blocarea sistemul de instanţe de către sute de mii de dosare.

  • Dragnea: Greblă, un coleg bun şi eficient. PSD nu are secţie de investigare sau serviciu de informaţii

    „Pentru noi, Toni Greblă a fost coleg bun, eficient, un om politic cu experienţă. Când a fost propus acolo (la CC, nr.), a fost propus beneficiind de încrederea celor care l-au propus. Acum nu mai e membru PSD, e judecător la CCR”, a spus Dragnea.

    Întrebat dacă imaginea PSD nu este afectată de problemele cu Justiţia ale lui Greblă, Dragnea a răspuns, ironic: „Nu ştiu. Din fericire sau din păcate, noi nu avem în partid secţie de investigare sau un serviciu propriu de informaţii”.

    La rândul său, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a susţinut, în aceeaşi conferinţă de presă, referitor la acest caz, că oricine încalcă legea trebuie să răspundă.

    „Oricine încalcă legea trebuie să răspundă pentru acest lucru. Independenţa Justiţiei este o valoare importantă câştigată de România şi cu siguranţă trebuie să rămână aşa. Magistraţii ştiu ce au de făcut. Cei care au încălcat legea trebuie să încerce să se apere cum ştiu mai bine, să-şi dovedească vinovăţia sau nevinovăţia, este o chestiune de alegere personală”, a spus Cazanciuc.

    Judecătorul Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost dus, joi dimineaţă, cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.