Johan Gabriels a fost preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam şi Düsseldorf. În 2013 a devenit CEO al Băncii Carpatica, reuşind să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, prin găsirea unui investitor care să facă o infuzie de capital şi să readucă instituţia în limitele de solvabilitate şi lichiditate. Ulterior, Banca Comercială Carpatica a fuzionat cu Patria Bank (fosta Nextebank) în 2017. Gabriels mai are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One şi MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât şi în domeniul bunurilor de larg consum.
„Termenul fintech se referă mai degrabă la o industrie, este o modalitate nouă de a oferi produse bancare. O să vă dau un exemplu: dacă vă trimit acum un e-mail, o să îl primiţi în câteva minute sau chiar secunde. De ce ar dura câteva zile să vă trimit nişte bani? Fintech-urile îţi permit să faci totul mult mai repede, pentru că nu mai folosim sistemele vechi, tradiţionale”, explică Johan Gabriels. Există şi numeroase start-up-uri în zona fintech care sunt noi pe piaţă, iar acestea sunt mai inovatoare decât anumite departamente înfiinţate deja în băncile tradiţonale. „Nu trebuie să excludem nici ipoteza în care marii jucători de pe piaţa de tehnologie – Amazon, Google sau Facebook – se vor orienta către zona de banking, fie transformându-se în bănci, fie, mai probabil, prin asocierea cu un fintech”, adaugă el.
Toate instituţiile financiare se supun anumitor norme, indiferent că vorbim de bănci sau instituţii nebancare, explică bancherul. „Cu toţii avem lucruri pe care le putem face şi lucruri care sunt interzise; într-un fel, fintech-urile sunt mai în siguranţă, pentru că nu avem o libertate atât de mare în ceea ce priveşte banii clienţilor, putem doar să primim şi să trimitem.”
Din punctul său de vedere, e vorba nu de o alegere între bănci şi fintech-uri, ci de una între trecut şi viitor. Unele bănci folosesc tehnologii dezvoltate de fintech-uri, pentru că acestea din urmă propun un nou mod de a face banking. „Toate
instituţiile financiare vor deveni fintech-uri, pentru că viitorul înseamnă digitalizare. Noi nu cerem românilor să renunţe la bănci, le cerem doar să ne acorde o şansă pentru a dovedi ce putem face pentru ei. Ne place competiţia.”
Înfiinţată în 2009, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creştere. Cu sediul central în Londra, Ebury oferă companiilor soluţii bancare pentru comerţul global. Compania serveşte peste 24.000 de clienţi corporativi, cu tranzacţii în peste 140 de valute. Fintech-ul oferă servicii financiare care sunt în mod obişnuit rezervate companiilor mari – finanţarea lanţului de aprovizionare, servicii valutare personalizate, gestionarea numerarului şi a riscurilor. Ebury a fost remarcată şi de publicaţiile internaţionale, fiind inclusă de Financial Times în topul companiilor europene cu cea mai rapidă creştere; între 2015 şi 2017, fintech-ul a fost prezent în Deloitte UK Technology Fast 50.
Filiala locală este cel de-al 15-lea birou lansat de companie în 13 ţări de pe trei continente în ultimii 5 ani. Planurile Ebury includ deschiderea a 10 noi birouri la nivel global şi atingerea unui număr de 1.000 de angajaţi până la sfârşitul anului curent; în prezent, compania are în jur de 650 de angajaţi. „Anul acesta plănuim să deschidem alte 10 birouri şi am reuşit să facem plăţi în valoare de 12 miliarde de lire sterline la nivel global. Asta arată că facem ceva bine”, spune râzând Johan Gabriels.
Având experienţa crizei financiare din 2007-2008, el spune că ceea ce face acum îi place mai mult: „Mă simt viu din nou, pot să construiesc ceva, nu doar să vând, să restructurez şi să mă ocup creanţe. Prefer să stau de vorbă cu clienţii şi să găsesc soluţii în loc să închid o bancă sau să caut capital pentru a compensa pierderile anterioare”.
Ebury oferă două categorii de produse: servicii din zona plăţilor internaţionale, având capacitatea de a gestiona peste 140 de tipuri de valută, şi servicii de management al riscului. „Ascultăm clientul, încercând să aflăm ce fel de expunere va avea în faţa fluctuaţiilor valutare. În ultimul an, spre exemplu, dolarul a avut o evoluţie inconstantă faţă de euro – a fost 1,40, 1,03, 1,20 şi aşa mai departe. Dacă activezi în import-export, o asemenea fluctuaţie îţi generează un risc puternic. Noi venim cu soluţii prin care te poţi proteja de acest fenomen“, subliniază Johan Gabriels. „Dacă imporţi din China, în proporţie de 90% vei fi obligat să plăteşti în dolari, care e o valută extrem de volatilă. Primul lucru pe care îl poţi face este să spui: «Ştiu că voi cumpăra din China de 1 milion de dolari, valoarea actuală a dolarului este corectă, aşa că trebuie să mă asigur că voi avea acelaşi curs valutar şi peste 6 luni». Noi putem face acest lucru.“ Concret, Ebury cumpără suma respectivă şi o acordă sub formă de credit clientului.
Deşi e un fintech, o companie axată pe tehnologie, filosofia Ebury este aceea de a avea o prezenţă fizică în birourile locale. „Poate părea ca un soi de contradicţie, pentru că poţi face toate aceste lucruri online; noi considerăm însă că cei care apelează la serviciile noastre au nevoie de sfaturi, de cineva care să îi ghideze, de un element de încredere.”
Johan Gabriels spune că piaţa din România este mai apropiată de cele din Polonia sau Republica Cehă, existând încă nevoia unei mai bune educaţii financiare. Iar asta în condiţiile în care românii sunt obişnuiţi cu valutele străine, cele mai multe credite fiind acordate în alte valute decât cea locală. Bancherul remarcă însă faptul că nu se ştiu foarte multe lucruri despre cum te poţi proteja împotriva fluctuaţiei valutare.
Cunoscând evoluţia Ebury pe alte pieţe, bancherul spune că are motive de optimism în ceea ce priveşte România. Mai exact, ţinta sa este adăugarea a 15-20 de noi clienţi în fiecare lună, notând de asemenea că Ebury se va concentra pe afacerile cu alte companii. „Există valoare şi în cadrul unor clienţi care vor să lucreze individual cu noi şi îi vom accepta, dar atenţia noastră se îndreaptă spre zona de B2B (business to business).” În ceea ce priveşte numărul angajaţilor în România, Johan Gabriels îl estimează la 15-20 de persoane până la finalul acestui an.
„Nu pot să spun ce va urma, dar ştiu ce mi-ar plăcea să urmeze: totul se digitalizează, totul are legătură cu inteligenţa artificială, totul merge mai repede cu ajutorul tehnologiei”, încheie Johan Gabriels. „Dar va exista în continuare elementul uman, pentru că vei avea întotdeauna nevoie să discuţi cu cineva. Slujbele din sectorul financiar vor exista în continuare, dar într-o formă mai evoluată; nu vor mai fi oameni la tejghea care să pună ştampile sau să semneze, acele joburi vor dispărea. Dar rolurile de asistenţă, de consultanţă, acelea vor exista întotdeauna.”
Tag: Carpatica
-
Bancher de modă nouă
-
Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie
+ AQUA Carpatica, brand creat de antreprenorul Jean Valvis, a fost listat începând cu această lună în magazinele Tesco din Marea Britanie. Listarea brandului în magazinele Tesco vine în condiţiile în care AQUA Carpatica este prezentă deja în acest moment în peste 700 de magazine din Marea Britanie şi Irlanda.
+ UniCredit l-a desemnat pe Dan Bucşa să preia conducerea echipei sale de cercetare din Europa Centrală şi de Est, în calitate de economist-şef pentru această regiune. Dan Bucşa va fi responsabil pentru cercetarea macroeconomică a grupului cu privire la regiunea ECE şi îşi va desfăşura activitatea
la Londra.+ Persoanele care consumă în mod regulat o varietate de fructe cu coajă lemnoasă, precum nucile, ar avea un risc mai mic de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare în comparaţie cu cele care mănâncă rar sau niciodată astfel de alimente, potrivit unui studiu publicat luni în jurnalul American College of Cardiology.
+ Bursa de Valori Bucureşti a înregistrat pentru primele nouă luni ale anului 2017 o valoare tranzacţionată pe toate pieţele de 10,88 mld. lei, în creştere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, trimestrul al treilea fiind cel mai bun din ultimii doi ani.
+ Miliardarul cofondator al gigantului Microsoft va începe lupta împotriva bolii Alzheimer cu o investiţie de 50 de milioane de dolari în Dementia Discovery Fund, un fond cu capital de risc ce reuneşte industria pharma şi guvernul britanic într-un efort comun de a descoperi un tratament împotriva afecţiunii.
+ Compania care deţine renumitul joc de cărţi Cards Against Humanity a cumpărat o bucată de pământ de la graniţa SUA-Mexic, pentru a-l opri pe Donald Trump să construiască zidul între cele două state.
+ E.ON are în plan construcţia unei ”autostrăzi electrice“ care va conecta Norvegia de Italia. Pe această autostradă vor fi disponibile 10.000 de puncte de încărcare până în 2020 care
vor avea o rată de încărcare de 350 kW.– Peste 400 de oameni au murit, iar alţii 7.000 au fost răniţi în urma cutremurului cu magnitudinea de 7,3 grade care a afectat regiunea muntoasă de la graniţa dintre Iran şi Irak.
– Autorităţile italiene au confiscat peste 900.000 de bancnote euro false, cu valoarea echivalentă de 28 de milioane de euro, produse în imprimerii clandestine din Italia şi România, în investigaţie fiind arestaţi preventiv 13 suspecţi.
– 1% dintre cei mai bogaţi oameni de pe glob deţin 50% din averea globală, potrivit unui nou studiu realizat de Credit Suisse. Anul acesta au apărut nu mai puţin de 2,3 milioane de noi milionari în dolari.
– Dumitru Popescu, directorul companiei româneşti Arca Space Corporation, cu sediul în Las Cruces, a fost arestat, fiind inculpat pentru fraudă, fals şi deturnare de fonduri în Statele Unite.
– O valiză cu pietre preţioase, în valoare de 1,12 milioane de euro, a fost furată de la un comerciant de bijuterii care se afla într-un tren ce călătorea de la Londra la Birmingham.
– Emisiile de carbon vor atinge un nou record în 2017, arată un raport al Global Carbon Project. Nivelul de dioxid de carbon din atmosferă a crescut cu 2% în 2017. Primul vinovat pentru acestă creştere a emisiilor este atribuită Chinei, care face eforturi pentru a trece către un model de energie regenerabilă.
-
Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie
„Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita). Mădălina Panaete -
Unul dintre cele mai puternice branduri româneşti a ieşit în străinătate: de acum se găseşte în reţeaua gigant de magazine Tesco din Marea Britanie
„Suntem la început de drum, iar obiectivul nostru este de a construi sănătos o poziţionare de brand premium care să ne aşeze alături de cele mai mari branduri de apă minerală din lume şi să ne creştem distribuţia numerică“, a declarat pentru ZF Luminiţa Boştinaru, international marketing manager al AQUA Carpatica.Tesco este cel mai mare retailer din Marea Britanie având 3.500 de magazine şi realizează aproape 30% din vânzările de apă minerală din această ţară, conform informaţiilor furnizate de către reprezentanţii AQUA Carpatica. Consumul de apă îmbuteliată în Marea Britanie se ridică la peste 2,3 miliarde de litri ( 36 litri per capita). Mădălina Panaete -
Încă o bancă DISPARE din România. Anunţul tocmai a fost făcut. Ce se va întâmpla cu clienţii?
Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut italienilor să închidă Banca Veneto, urmând ca activele bune să fie preluate de Intesa Sanpaolo, iar cele proaste, începând cu creditele neperformante, să ajungă într-un fond special.
Autorităţile italiene trebuie să dea câteva decrete prin care să permită această restructurare, care ar rezolva o problemă spinoasă pentru sistemul bancar italian, dar şi pentru sistemul financiar european.
Venteo Banca şi Banca Popolare di Vicenza nu au găsit un cumpărător în forma actuală, cu activele bune şi proaste la pachet, nici pentru un euro, aşa cum s-a întâmplat în Spania, cu Banca Popular, care a fost preluată de Santander în al doisprezecelea ceas pentru un euro.
Autorităţile italiene au făcut eforturi disperate să salveze cele două bănci, deoarece în joc sunt mulţi investitori de retail care au avut încredere când au cumpărat produsele băncii şi care ar fi trebuit să rămână fără economiile lor de o viaţă dacă s-ar fi aplicat procesul de bail-in, respectiv acţionarii şi creditorii să piardă bani.
Veneto Banca are operaţiuni şi în România, deţinând o cotă de piaţă de aproape 1%. Dacă operaţiunile de la Bucureşti vor fi preluate de Intesa, cel mai mare grup bancar intalian, ar rezulta în România o bancă destul de interesantă. La finalul anului trecut, Veneto România fusese scoasă la vânzare, proces de care se ocupa grupul francez Société Générale. De operaţiunile din România s-au interesat Banca Transilvania, Axxess Capital şi OTP.
-
Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian
Acum se ocupă de dezvoltarea mărcilor Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis, dar şi de afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.Sosit în România în urmă cu 20 de ani, a pus bazele Valvis Holding în 1994, înfiinţând Dorna Apemin, societate pe acţiuni cu capital româno-elveţian, în cadrul căreia, între 1996 şi 1999, a construit sub marca Dorna trei fabrici pentru tot atâtea mărci de apă minerală: Dorna, Poiana Negri, Izvorul Alb. În 1998 a pus bazele Dorna Lactate şi a construit fabrica de la Dorna Cândreni, iar în 1999, fabrica de brânză topită din Vatra Dornei.În 2000, a înfiinţat sucursala de la Atena a holdingului, Dorna Hellas, iar în 2001, Carpathian Plastics Corporations. S-a extins apoi cu proiecte de investiţii în agricultură, printre care înfiinţarea societăţii Dorna Agri, axată pe producţia de cereale bio. A intrat şi în piaţa vinului, investind la Vitipomicola Sâmbureşti şi lansând în 2009 trei game de vinuri.În 2011 a lansat apa Aqua Carpatica, iar marca este astăzi prezentă în toate reţelele internaţionale din comerţul modern românesc, iar pieţele principale de export sunt SUA, Marea Britanie şi China. -
Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele
Noua bancă rezultată în urma fuziunii va avea o cotă de piaţă de circa 1,2%, urmând să urce la jumătatea topului băncilor care operează pe piaţa românească. Fuziunea prin absorbţie, programată pentru 2016, va fi finalizată cu întârziere, în 2017, februarie fiind prima lună în care cele două instituţii de credit vor opera ca o singură bancă. „Ca urmare a unor întârzieri apărute în parcurgerea paşilor finali, prevăzuţi de lege pentru implementarea fuziunii, data de la care fuziunea va deveni efectivă devine 01 februarie 2017.
Angajaţii uneia dintre cele mai cunoscute bănci româneşti îşi fac bagajele
-
ASF poate cere intrarea în faliment a Carpatica Asig, a decis ÎCCJ
Instanţa supremă a decis, luni, respingerea contestaţiei formulată de DNA privind revocarea măsurii preventive constând în interdicţia iniţierii procedurilor de dizolvare şi lichidare dispusă faţă de inculpata SC Carpatica Asig, astfel ASF poate cere falimentul societăţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Este oficial: Două bănci din România FUZIONEAZĂ
Banca Naţională a României (BNR) a aprobat fuziunea dintre Banca Comercială Carpatica, emitent bancar de talie medie listat la BVB, şi Patria Bank, se arată într-un document pe bursă.
“În data de 29 Noiembrie 2016 Bancă Comercială Carpatica a fost informată cu privire la faptul că în şedinţa din data de 25 Noiembrie 2016 a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României a fost aprobată prealabil operaţiunea de fuziune prin absorbţie dintre Bancă Comercială Carpatica, în calitate de bancă absorbantă şi Patria Bank în calitate de bancă absorbită”, se arată pe bursă.