BusinessMagazin

Tag: carne

  • România are un nou miliardar. Cine este miliardarul creat de inflaţia record din 2022

    Pe fondul inflaţiei record din 2022, preţul mărfurilor alimentare a crescut cu 22% de-a lungul anului trecut, potrivit statisticilor naţionale. 
     
    Pe fondul inflaţiei record din 2022, preţul mărfurilor alimentare a crescut cu 22% de-a lungul anului trecut, potrivit statisticilor naţionale. Astfel, în sectorul cărnii mai mulţi jucători s-au apropiat sau au bifat primul miliard de lei, pe care până acum îl atinsese doar Smithfield România, grup deţinut de investitori chinezi, care a rămas în continuare lider de piaţă.

    Aaylex One, producătorul Cocorico deţinut majoritar de Bogdan Stanca, şi Agricola din Bacău, un grup integrat care face carne de pui, mezeluri şi produse ready meal, au încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 1,14 miliarde de lei, respectiv 1,12 miliarde de lei, după creşteri de 35%, respectiv 37% faţă de anul precedent, peste rata inflaţiei.

    De asemenea, Transavia, producător de carne de pasăre din judeţul Alba, deţinut de familia Popa, a înregistrat o cifră de afaceri de 991 de milioane de lei, iar Unicarm, controlat de Vasile Lucuţ, a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 965 de milioane de lei, în creştere cu 35% faţă de anul precedent, şi un profit net de 19 milioane de lei, dublu faţă de cel din 2021, conform datelor oferite de reprezentanţii săi.

  • Producător: Piaţa cărnii fierbe, după o creştere istorică a preţului materiei prime pentru mezeluri

    Carnea de porc de lucru (CPL), materia primă folosită pentru producţia mezelurilor, a ajuns la 3-3,2 euro/kg (peste 15 lei), după o dublare într-un an şi o creştere de circa 50% din februarie încoace, astfel că pune presiune pe producători, care spun că vor exista măriri de preţ la produsul finit şi salamul de vară ar putea fi mai scump la vară.

    „Acum, în medie, carnea de porc de lucru costă 3-3,2 euro/kg, faţă de 1,25 euro/kg în urmă cu un an. (…) În septembrie anul trecut am transferat o parte din creş­tere în preţurile finale ale produselor şi ne aşteptam ca din februarie să scadă. Însă, dacă în februarie materia primă costa 2,2-2,25 euro/kg, acum nu se mai găseşte sub 3 euro/kg. Piaţa cărnii fierbe după această creştere istorică“, spune Andrei Pădurean, manager operaţional al com­pa­niei Uni­versal, care produce mezeluri sub brandul Silvania Gourmet în localitatea Crişeni din judeţul Sălaj

    Această provocare, a cărnii mai scum­pe, este menţionată şi de Voicu Vuşcan, admi­nistrator al Elit, companie care pro­duce anual peste 50.000 de tone de mezeluri în cadrul celor cinci fabrici proprii din Alba, Bucureşti, Arad şi Prahova.

    „Cea mai mare provocare pentru industria noastră este creşterea accelerată a preţurilor materiilor prime, cu un impact semnificativ în profitabilitatea busi­nessului. Ne confruntăm în prezent cu preţuri record la carnea de porc, din cauza scăderii efectivelor de porci din Europa în principal, iar în mod specific în România, pesta porcină africană a diminuat con­side­rabil efectivele în ultimii ani, diminuând disponibilitatea materiei prime authtone“, a spus Vuşcan.

  • (P) Familia Safir schimbă felul în care este perceput şi consumat puiul românesc şi îşi întăreşte poziţia pe piaţă. Investiţii de 2 milioane de euro în anul financiar 2022.

    Bucureşti, 30 mai 2023 – Grupul de firme Safir anunţă o cifră de afaceri de 67 milioane de euro pentru anul financiar 2022, ceea ce reprezintă o creştere de 29% faţă de rezultatele anului anterior. Investiţiile făcute în 2022 au fost de aproape 2 milioane de euro, iar planul anului curent de creştere a volumului de business şi de susţinere a investiţiilor este de peste 9 milioane de euro.

    George Safir, care împreună cu fratele său, Iulian, conduc afacerea de familie fondată în 1945, explică rezultatele financiare: “Creşterea cifrei de afaceri se datorează dezvoltării reţelei comerciale de distribuţie la nivel regional şi naţional şi diversificării portofoliului de clienţi, pe de o parte, iar pe de altă parte creşterii distribuţiei pe plan naţional şi a vânzărilor produsului Zdravăn Moldovenesc. Grupul de firme Safir devine în pas alert un jucător-cheie pe piaţa produselor din carne cu provenienţă cunoscută, sănătoasă şi de încredere.”

    Contextul în care Familia Safir creşte constant spre a deveni marca de carne de pui preferată a românilor este unul foarte favorabil, pentru că datele de la INS arată că preferata consumatorilor români rămâne carnea de pasăre, cu un consum lunar de peste 1,7 kg per capita (date disponibile în decembrie 2022).

    Mai mult, tendinţele de pe piaţa cărnii arată că românii aleg tot mai des produse premium, vor carne românească şi vor să ştie provenienţa acesteia.

    Analiza categoriei de vârstă cuprinse între 25 şi 45 de ani, urban, educaţie universitară şi peste, arată că în alegerea cărnii de pasăre consumată românii din această categorie se interesează atât de felul în care a fost crescut puiul – de alimentaţia şi de mediul şi durata de trai, cât şi de modul în care procesele tehnologice din abatoare şi din fabricile de preparate sunt prietenoase cu mediul.

    Iulian Safir mai spune că a face Familia Safir să fie marca de carne de pui cu creştere lentă preferată a românilor este o “aspiraţie a noastră şi, mai mult, o dorinţă de a oferi gustul şi textura cărnii pe care unii dintre noi ni le mai amintim din curtea bunicii“.

    Înspre acest ideal se îndreaptă toate eforturile grupului de firme conduse de fraţii Safir.

    Sub marca Familia Safir se comercializează produse din carne sănătoasă, cu gust şi textură mult apreciate de clienţi. Pe întreaga linie de business se lucrează cu responsabilitate şi cu respect pentru consumator.

    În cele 7 ferme rurale Familia Safir puii sunt hrăniţi fără coloranţi şi sunt îngrijiţi în condiţii de bunăstare, respectândnormele europene şi oferindu-le un mediu controlat cu un nivel ridicat de biosecuritate. Mai mult, puii din care se prepară produsele Zdravăn Moldovenesc sunt crescuţi în ferme situate lângă pădure, în aer curat, şi sunt hrăniţi zilnic cu mâna pentru a le diminua stresul. Rasa păsărilor din categoria de produse Familia Safir – Zdravăn Moldovenesc este premium, iar hrana lor este fără coloranţi, ceea ce dovedeşte şi culoarea naturală a cărnii. 

    George şi Iulian Safir: cum se poate aduce la nivel european o afacere de familie fondată în 1945.

    Familia Safir este o afacere de familie din 1945 cu tradiţie antreprenorială construită în jurul binelui. Afacerea se dezvoltă continuu de şapte decenii, pe durata a patru generaţii, şi are impact mare în zona Moldovei, având grijă de comunitatea în care se află (judeţul Vaslui).

    Grupul de firme Safir include 4 companii, 7 ferme (care au în total 88 de hale de creştere a puilor) şi 790 de angajaţi, iar sediul central este în Vaslui.

    Grupul are propriile facilităţi de prelucrare a cărnii provenite din ferme: abator, fabrică de preparate din carne de pui şi semipreparate de tip craft care foloseşte condimente 100% naturale, propria producţie de furaje, concentrate, cereale extrudate şi full fat soia, o fabrică de făină proteică, precum şi parc auto propriu, pentru distribuţie rapidă în ţară.

    Pentru a fi mai aproape de clienţii din zona geografică natală, antreprenorii din familia Safir au decis să deschisă şi câteva magazine în Vaslui şi o rotiserie, pentru care în următorii ani există un plan de expansiune.

    George Safir descrie cum a fost gândită structura Grupului: “Am gândit afacerea integrat, de la producţie şi până la distribuţie. Această integrare verticală a afacerilor din Grup este susţinută de specificul fiecăreia dintre cele patru companii, care au activităţi complementare şi sunt gândite a optimiza costurile şi activitatea grupului. “

    Cu privire la istoricul prezenţei în piaţă şi la cum este primită carnea de pui care are culoare naturală, neavând coloranţi în furaje, Iulian Safir a adăugat: “Am urmărit cu mare atenţie reacţia consumatorilor la produsele noastre. Am vrut să înţelegem dacă pentru români este cu adevărat important să ştie cum este crescut puiul pe care îl consumă familia sau dacă preţul primează. Deşi suntem competitivi în categorie, am rămas la convingerea cu care bunicul nostru a început afacerea: să oferi altuia ce ai consuma tu şi nimic altceva. Din fericire, consumatorii noştri cunosc bine importanţa nutriţiei cu carne sănătoasă şi gradul de loialitate este foarte mare, ceea ce este extrem de rar, chiar şi pentru o marcă bine stabilită pe piaţă.“

    Din cele patru companii din Grupul Safir afacerea responsabilă de creşterea puilor şi cea care gestionează fermele este Sagem, în care s-au investit până în prezent peste 10 milioane de euro.

    Cele două ferme din Botoşani destinate creşterii puiului cu creştere lentă sunt certificate IKB şi au singurul certificat din România pentru bunăstarea animalelor – Beter Leven 1*.

    Marca Familia Safir are trei categorii principale de produse la vânzare către consumatorul final: Deliciosul de Vaslui, Zdravăn Moldovenesc şi Răsfăţ Românesc.

    www.safir.ro

  • Cum s-au modificat preţurile alimentelor după războiul din Ucraina: cel mai mare şoc s-a văzut în preţul uleiului

    Războiul din Ucraina a avut un impact imediat în preţul uleiului, Banca Naţională a României (BNR) arătând în ultimul raport asupra inflaţiei că instabilitatea de la graniţa de nord a României a condus la o majorare a preţului în martie 2022 faţă de luna precedentă pentru floarea-soarelui cu 30% faţă de luna anterioară. Astfel, se observă în raportul BNR că frecvenţa scumpirilor produselor din categoria uleiurilor este mai mare în primele trei luni după izbucnirea războiului decât cel al ieftinirilor.

    Pe de altă parte, în luna martie a acestui an se observă faptul că ritmul reducerii preţului la ulei este mai ridicat faţă de lunile anterioare. Iar acest lucru poate fi pus pe seama faptului că pe rafturile magazinelor din România au început să fie tot mai prezente produse din Ucraina, mai ieftine decât cele „made in Romania“. De altfel, uleiul este unul dintre produsele cu cele mai mari creşteri de preţuri în ultimul an. Iar având în vedere că rata inflaţiei a avansat cu 13,4% şi preţul uleiului a crescut cu 30% într-un an, un litru de ulei depăşind 10 lei, consumatorii au fost mai atenţi la preţ.

    De altfel, uleiul a avut în 2022 o scădere a vânzărilor în volum cu 6%, dar o creş­tere a vânzărilor în valoare cu 35%, avans care a fost determinat de majorarea preţurilor cu 44,5%, conform datelor transmise de NielsenIQ.

    Scăderea consumului de ulei s-a menţinut şi anul acesta, însă se observă stabilizare a creşterii preţurilor mai ales că piaţa a fost invadată cu ulei mai ieftin din Ucraina. Pe de altă parte, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că preţul uleiului a scăzut în aprilie cu 2,5% faţă de martie.

    Pe de altă parte, războiul din Ucraina s-a văzut şi în evoluţia preţului la carnea de porc care a consermnat un avans de 20% în martie-aprilie 2022 versus februarie 2022, mai arată analiza BNR. Iar preţul cărnii de pasăre pe pieţele agricole în perioada august-octombrie 2022 a avut majorări lunare de peste 6% pe fondul instabilităţii de la graniţa de nord a ţării. Însă, frecvenţa scumpirilor şi ieftinirilor preţului cărnii a fost mai redusă decât în cazul uleiului. BNR menţionează că şocurile de ofertă din anul anterior au condus la creşterea frecvenţei ajustării preţurilor unor alimente procesate, însă doar temporar, inclusiv în condiţiile receptării cu un anumit decalaj a acţiunii politicii monetare.

    BNR a analizat şi frecvenţa cu care a crescut preţul laptelui şi a produselor lactate. Astfel, în raportul citat se arată că preţul laptelui în perioada august-noiembrie 2022 a consemnat majorări de 4-6% lunar şi că în acest domeniu au fost presiuni asociate costurilor cu energia şi furaje, presiuni amplificate de contextul secetos. De altfel, graficele BNR arată că în ultimul an frecvenţa creşterii preţurilor a fost mai mare decât cea a scăderii preţurilor, frecvenţa creşterii preţurilor fiind pe o pantă ascendentă în ultimele 3 luni.

    În raportul anual asupra inflaţiei al BNR se mai arată că în martie bunurile alimentare au avut cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei, urmată de bunurile nealimentare şi servicii. Analiza BNR care se referă la frecvenţa scăderii şi creşterii preţurilor este realizată cu ajutorul web scraping (utilizarea unui software pentru colectare de date din interiorul unui website. În cazul acesta este vorba de un magazin online).

    Cum s-au văzut scumpirile şi ieftinirile produselor după războiul din Ucraina

  • Ce spune Bill Gates despre evitarea consumului de carne

    Schimbările climatice sunt o problemă urgentă, dar nu vor fi rezolvate cerându-le tuturor să devină vegetarieni – sau prin orice alte apeluri similare de reducere a consumului – a declarat Bill Gates la un eveniment recent din India.

    “Vor deveni toţi indienii vegetarieni? Vor deveni toţi americanii vegetarieni? Nu aş vrea să mă bazez pe asta”, a spus Gates într-o discuţie cu Anant Goenka, directorul executiv al Indian Express Group, o companie media indiană.

    Sistemele alimentare din lume sunt responsabile pentru aproximativ 35 la sută din totalul gazelor cu efect de seră antropogene globale, potrivit unui studiu din 2021 publicat în revista Nature Food, iar din această proporţie, 57 la sută se corelează cu alimentele de origine animală şi 29 la sută cu cele de origine vegetală.

    “În cadrul misiunilor climatice, puteţi primi un <Hei, am consumat prea mult> şi <Hei, poate că nu ar trebui să mai călătorim>”, a spus Gates, însă aceste argumente au o aplicabilitate limitată. În timp ce americanii ar putea folosi mai puţină energie decât o fac în prezent, a spus Gates, ar fi “complet nedrept” să le cerem oamenilor care trăiesc în India să continue să folosească aceeaşi cantitate de energie.

    Recunoscând că este „o nebunie” să li se ceară consumatorilor să îşi reducă semnificativ nevoia de energie sau să elimine consumul de carne, nu înseamnă că Gates încurajează utilizarea frivolă şi excesivă a energiei, notează CNBC. Dar, schimbările climatice creează o nevoie mai mare de energie folosită în aerul condiţionat, a spus el, iar acest lucru va continua să crească. “Pe măsură ce India devine din ce în ce mai caldă, pariez că cererea de aer condiţionat va creşte vertiginos”, a spus Gates.

    În prezent, Statele Unite “au de departe cea mai mare cantitate de aer condiţionat”, depăşind, de asemenea, ceea ce se cere în Europa, a spus Gates. Pe măsură ce se încălzeşte, utilizarea sporită a aerului condiţionat, mai ales dacă energia folosită pentru alimentarea aerului condiţionat generează emisii de gaze cu efect de seră, poate crea o “buclă de feedback pozitiv”, a spus Gates.

    Gates a reiterat faptul că încălzirea globală se produce foarte încet, ceea ce o face mult diferită de o pandemie cu răspândire rapidă.

    “Pur şi simplu se înrăutăţeşte uşor în fiecare an. Dar este una dintre problemele cele mai greu de rezolvat, deoarece economiile moderne de pe tot globul se bazează pe consumul intens energetic, iar peste 80% din aceste energii provin din arderea hidrocarburilor”, a spus Gates. Hidrocarburile sunt surse de energie bazate pe combustibili fosili, precum cărbunele sau petrolul.

    Gates a spus că ţările bogate sunt responsabile în cea mai mare parte pentru încălzirea cauzată de emisii, dar că ţările cu venituri mici şi medii din apropierea Ecuatorului se confruntă cu cele mai multe daune. “Este o nedreptate incredibilă”, a spus Gates.

  • Viaţa la ţară. Se mai păstrează socializarea din jurul obiceiului tăierii pocului? „Poveştile sunt faine cu ţuica fiartă de la pomana porcului”

    Tăirea porcului a devenit un „hot spot” pentru unii corporatişti, pe care nevoia de socializare îi duce de la calculator într-o gospodărie ţărănească pentru poveştile din jurul porcului. Ba mai mult, şoricul şi ţuica fiartă – sau ţuica rece ca gheaţa, cum e noua modă – alături de cotletul de porc ori de muşchiuleţ le alimentează apetitul pentru discuţii.

    „E interesantă componenta de socializare din jurul tăierii porcului, când auzi tot felul de păreri despre cum ar trebui preparate toate cele. Şi, bineînţeles, poveştile sunt faine cu ţuica fiartă de la pomana porcului”, spune Lucian, IT-ist la una dintre cele mai mari companii din ţară.

    Cristian, inginer tot domeniul informaticii susţine că acest eveniment îi dă prilejul să se reîntâlnească şi să povestească cu verişorii. „Mâine îmi iau liber că taie tata porcul”, spune un alt IT-ist, care lucrează pentru o companie din America. Cu alte cuvinte, se taie porcul şi pentru socializarea din jurul acestui obicei.

    Însă, spun unii corporatişti, pomana porcului este reinterpretată, astfel că aleg carne mai slabă, cum ar fi cotlet de porc în loc de ceafă, muşchiuleţ şi ţuică rece ca gheaţa, care este noua modă în rândul acestora. De altfel, consumă cu moderaţie din toate preparatele, căci după 1 ianuarie se reîntorc în sălile de fitness, unde unii dintre ei au abonamente de la companiile la care lucrează şi care au încheiat contracte cu acestea.

    Cât îi costă pe corporatişti să mănânce carne de porc de la ţară?

    Preţul cărnii de porc crescut în gospodăriile ţărinilor a fost, în medie 15 lei/kg, pentru animalul vândut viu, dar în anumite judeţe a ajuns chiar şi la 20 lei/kg. Preţul unui porc crescut industrial, într-o fermă comercială, a fost însă la jumătate. Călin Muscă, proprietarul Porkprod, unul dintre marii crescători de porci din România, spune că în acest moment carnea de porc, în viu, se tranzacţionează la 8,5-8,7 lei/kg, sub costul de producţie, care este între 8,7 lei/kg şi 9,3 lei/kg.

    Cu toate acestea, prospeţimea cărnii şi a prepartelor din carne sau faptul că pot împărţi carnea de la un porc pentru mai multe persoane, îi face pe corporatişti să aleagă porcul de la ţară.

    „Diferenţa dintre porcul crescut industrial şi cel crescut în gospodăria popolaţiei este dată de greutate. Noi suntem, cumva, limitaţi la creşterea porcilor de până în 110 kg pentru a respecta măsurile de bunăstare a animalelor, pe când cel din gospodăria populaţiei se taie pe la 140-150 kg, ba chiar şi 180 kg, pentru că pare mai interesant. De altfel, discuţia mai este şi vizavi de prospeţime, dar în cazul nostru acest lucru nu este un dezavantaj, pentru că avem propriile magazine şi livrăm mereu carne proapătă. Adică, sacrificăm în fiecare zi animale şi a doua zi dimineaţa carcasa pleacă către magazine”, a menţionat Muscă.

     

  • Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    ♦Românii care pleacă să lucreze peste hotare în industria cărnii îşi doresc un salariu mai mare şi un program de lucru mai bun, însă mulţi dintre ei nu au un plan sau o viziune clară, ci doar speră că vor ajunge să aibă un job mai bun decât cel din România ♦ Antreprenorii care deţin carmangerii în România nu găsesc mai deloc forţă de muncă, pentru că oamenii calificaţi au plecat în străinătate, iar cei care au rămas în ţară nu mai vor să muncească ♦ Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie.

    Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    După episodul din timpul stării de urgenţă, în care 2.000 de oameni au zburat cu chartere spre Germania, să fie măcelări sau culegători de sparanghel pentru a avea un trai mai bun, oficialii români nu au făcut nimic concret să oprească acest fenomen. Ba mai mult, deşi se discută despre repatrierea cetăţenilor români din străinătate, autorităţile române nu ţin evidenţa sectoarelor în care lucrează românii şi astfel cum se poate vorbi de o repatriere şi inserţie utilă a forţei de muncă în ţară?

    „Din situaţiile înregistrate la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, în anul 2022, prin intermediul agenţiilor de plasare şi furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă în străinătate, în primul trimestru au fost angajate în total, în urma medierii, 4.984 de persoane, iar în trimestrul doi 6.565 de persoane. Menţionăm că Inspecţia Muncii nu deţine date despre numărul cetăţenilor români care lucrează în industria cărnii în alte ţări”, au transmis oficialii Inspecţiei Muncii către ZF.

    Problema care rămâne în continuare sub semnul întrebării este cu atât mai gravă cu cât în carmangerii, abatoare şi fabrici de carne angajaţii pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână, pentru că cei mai mulţi au plecat de ceva vreme să muncească peste graniţe, iar dintre cei care au rămas să muncească în România foarte puţini sunt calificaţi şi dornici să lucreze, spun jucătorii din industria cărnii.

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea, este unul dintre românii care s-au întors în ţară după experienţa muncii în străinătate. Acesta a lucrat în Grecia mult timp, însă a decis să se întoarcă în România acum mai puţin de trei ani. Problema lipsei forţei de muncă a fost şi este în continuare cea mai mare provocare pentru el.

    „Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă. Nu poţi să-i ceri unui angajat să lucreze 7 zile din 7, 12 ore pe zi. Minimul pe economie nu este suficient. Salariile sunt foarte mici. Eu sunt dispus să plătesc şi 3.500 sau 4.000 de lei unui angajat, dar care să muncească şi să se implice”, a spus pentru ZF Daniel Dobre Neculache.

    În străinătate, mai spune el, angajaţii din industria cărnii au un program fix, de circa opt ore pe zi prevăzute în contractul de muncă şi o zi liberă pe săptămână, pe când în România se lucrează aproape zi de zi, iar orele suplimentare sunt una şi aceeaşi cu munca pro-bono.

    Administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea îşi doreşte să găsească forţă de muncă şi să aplice tot ce a învăţat în străinătate, dar, afirmă el, nu prea sunt oameni cu care să lucreze. „Majoritatea oamenilor buni, calificaţi din industria cărnii au plecat din ţară. Afară sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi sigur au o zi liberă”, a subliniat acesta.

    Salariul mai mare nu este singurul motiv pentru care mulţi români aleg să plece din ţara lor pe alte meleaguri pentru a lucra în industria cărnii. Lipsa unui plan, a unei viziuni pe termen lung asupra vieţii şi dezvoltării profesionale îi aduce pe mulţi dintre ei în abatoarele din Germania, Italia sau Anglia, consideră Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini din judeţul Cluj.

    Partenerul său de business Simion Tintelecan, fondatorul brandului Carmangeria Pasini, a lucrat 17 ani în Italia, dar a decis să se întoarcă acasă şi să pornească un business cu produse din carne după reţete italieneşti, dar şi reţete tradiţionale.

    „Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei. Angajatorii italieni aveau un plan pentru toţi românii cu experienţă în industrie, să îi plătească bine pentru nivelul din România şi mediu raportat la media din Italia şi să folosească o forţă de muncă calificată. Cred că fiecare om ar trebui să aibă un plan. Locul de muncă face parte din acest plan. Însă nouă, românilor, ne lipseşte acest plan”, a spus pentru ZF Cosmin Filipaş.

    Primul loc de muncă, crede acesta, ar trebui să fie un loc în care să te formezi, să creşti şi apoi să ajungi mai sus. El afirmă că nu îl deranjează atunci când angajaţii lui pleacă, dar îşi doreşte ca ei să plece cu un bagaj de cunoştinţe şi cu experienţă. „Din păcate, oamenii nu gândesc aşa. Atât angajatul, cât şi compania trebuie să se focuseze pe dezvoltare – a angajatului, dar şi a companiei în care acesta activează”, a punctat Filipaş.

    Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine, după cum spune Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia, şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie. Aceştia au nevoie măcar de nişte cunoştinţe elementare, crede el, iar pentru ca industria cărnii să fie din nou atractivă pentru români este nevoie ca schimbările să se producă, prima dată, de la un nivel mic.

    „Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie. E nevoie de nişte cunoştinţe primare. Schimbarea ar trebui să se producă, prima dată, de la un nivel mai mic pentru a ajunge acolo unde ne dorim”, a spus pentru ZF Adrian Elecfi.

     

    Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini, Cluj

    Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei.

     

    Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia

    Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie.

     

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea

    Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă.


     

     

  • Carnea de pasăre, cea mai importantă pe mesele românilor

    ♦ Un român consumă în medie lunar circa 1,7 kilograme de carne de pasăre, aceasta fiind principalul tip de carne consumat de români ♦ Industria cărnii de pasăre creşte, fiind unul dintre alimentele de bază pe masa românilor, dar şi importurile odată cu cererea

     

    Industria cărnii de pasăre trece printr-o perioadă favorabilă în contextul în care consumul creşte chiar şi în pofida unor vremuri mai tulburi, puiul fiind pe lista alimentelor de bază pentru români. Astfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2021 consumul de carne de pasăre (pui, curcan, raţă etc.) a fost de 1,7 kilograme lunar, în creştere cu circa 5% faţă de anul anterior, după mai mulţi ani în care consumul a fost în stagnare. Pe de altă parte, efectivul de păsări a revenit pe creştere după un an 2020 de scădere.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. În acest sector activează peste 650 de companii cu un total de circa 8.800 de angajaţi. În acest sector marile companii sunt controlate de antreprenori locali. AAylex One a primit cea mai mare subvenţie din cadrul Măsurii 14-plăţi în favoarea stării animalelor, conform datelor de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

    AAylex One este o companie creată anul trecut în urma fuziunii celor 16 companii din cadrul grupului AAylex şi este controlată de Bogdan Stanca, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din industria cărnii.

    Pentru anul acesta, conducerea companiei estimează o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 53% faţă de anul trecut. El nu este singurul antreprenor român din piaţa cărnii care aspiră la primul miliard de lei în 2022, şi Ioan Popa, fondatorul Transavia, speră la acest rezultat.

    De altfel, grupul Transavia (inclusiv Avicola Braşov) a fost în 2021 cel mai mare jucător de pe piaţa cărnii de pui, având o cifră de afaceri consolidată de 953 de milioane de lei, conform informaţiilor furnizate de companie. Ca valoare, Transavia, principala companie din grupul cu acelaşi nume, a primit a treia cea mai mare subvenţie pentru creşterea păsărilor, conform APIA.

    Grupul are 28 de ferme de creştere a păsărilor, localizate în opt judeţe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Braşov, Timiş, Mureş, Harghita şi Caraş-Severin, având o suprafaţă de teren agricol cumulată de 10.000 de hectare, potrivit informaţiilor furnizate anterior de companie.

    De asemenea, Transavia are patru ferme de producţie de cereale, o fabrică de nutreţuri combinate cu o capacitate de producţie a furajelor de 250.000 tone/an, trei abatoare şi o fabrică de procesare a cărnii.

    Un alt jucător important este grupul Agricola din Bacău, care a avut în 2021 o cifră de afaceri consolidată de 820 de milioane de lei. Agricola este unul dintre cei mai mari producători de carne de pui, mezeluri şi produse ready meal din România. Grupul are lanţ integrat pe partea de carne de pasăre.

    „Pentru 2022 avem obiectivele de creştere aşa cum strategic am stabilit mulţi ani şi în general s-au îndeplinit. Anul acesta am crescut pe toată gama de produse, cu o singură excepţie, în sectorul mezelurilor, unde noi activăm în segmentul de preţ mai mare. (…) Anul acesta creşterea bugetată este de circa 7-8% la nivelul grupului şi cred că vom atinge această creştere”, a spus Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola.

    Un alt jucător important în acest sector este Vanbet, companie controlată de Fănel Bogos, care ca nivel de subvenţie a fost a doua cea mai mare “fermă”. Vanbet are în portofoliu atât carne de pasăre, cât şi ouă, lactate şi preparate din carne. Practic, niciun jucător mare din industria cărnii de pui nu are o singură fermă de pui. Vanbet are ferme în judeţele Vaslui, Galaţi şi Iaşi.

    „Vanbet deţine 26 de ferme de păsări (de carne, de reproducţie, de ouă, de tineret înlocuire), o fermă de prepeliţe, o fermă de vaci şi bivoliţe, o fermă de capre şi oi şi o fermă de porci”, se arată pe site-ul companiei.

    Consumul de carne de pasăre în creştere determină companiile din sector să continue investiţiile, iar piaţa atrage noi jucători. Anul acesta, Poultry Integration Farms din Satu Mare, companie înfiinţată anul trecut, care are acţionariat ungar, a preluat de la Sam Mills Europe şi Sam Mills Feed, ambele din Botiz (judeţul Satu Mare) anumite active destinate producţiei şi comercializării de pui vii, producţiei şi comercializării de pui de o zi şi comercializării ouălor de incubaţie.

    În spatele Poultry Integration Farms stă o companie numită Europa Agrar, despre care nu există multe date disponibile.

    Pe de altă parte, importurile de carne de pasăre (carne şi organe comestibile proaspete, refrigerate sau congelate de păsări) au fost anul trecut de 194,8 milioane de euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Exporturile au fost mai mici, ajungând în 2021 la 154 de milioane de euro, mai mari cu 27% faţă de anul anterior.

    Creşterea păsărilor este un domeniu unde companiile generează anual afaceri de peste 4,1 miliarde de lei, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.


     

     

  • Povestea unei afaceri cu gust românesc, dar cu ambiţii internaţionale, care s-a născut în Cugir, şi, de la un simplu magazin, a ajuns un puternic jucător naţional

    Lansat în urmă cu două decenii în Cugir, într-o vreme în care nu găseai supermarketuri la tot pasul, ca acum, producătorul de mezeluri Elit a reuşit să se adapteze trendurilor şi evoluţiei industriei. A ajuns, astfel, dintr-un jucător regional, un nume puternic cu prezenţă naţională, dar şi cu vânzări la export, astăzi fiind parte din portofoliul gigantului Smithfield. Ce borne i-au marcat activitatea de până acum şi ce planuri are pentru următorii 20 de ani?

     

    Înfiinţat în 2002, ca o investiţie antreprenorială românească, Elit, un business cu venituri de 637 de milioane de lei în 2021, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, „s-a dezvoltat treptat prin votul de încredere al clienţilor şi consumatorilor, câştigat prin muncă susţinută şi optimismul echipei”, spune Voicu Vuşcan, administrator al companiei. Începând cu 2018, jucătorul este parte a grupului Smithfield România (care în 2021 a avut o cifră de afaceri de 1,27 mld. lei, potrivit datelor publice disponibile), cel mai mare producător şi procesator de carne din piaţa locală.

    Businessul, pornit de antreprenorul Dorin Mateiu în 2002, îşi are rădăcinile în Cugir, oraş cunoscut mai ales pentru fabrica de arme din localitate. În primul an de activitate, compania a avut un portofoliu de 100-150 de produse, prezente în magazinele din comerţul tradiţional, deoarece, povesteşte Vuşcan, la vremea aceea nu existau în România supermarketuri. „Cu timpul, ne-am specializat pe acest canal de vânzare, iar în prezent, aproximativ 80% din vânzările noastre de mezeluri sunt direcţionate către micile magazine din satele şi oraşele din România.”

    Potrivit lui, în primul an, ca orice început, activitatea companiei era restrânsă la un portofoliu modest de produse şi clienţi. „Elit a pus primul produs pe rafturile magazinelor într-o lume în care risipa alimentară era redusă, o lume în care calitatea produselor era definitorie şi produsele autentice erau apreciate. Oamenii cumpărau întodeauna produse proaspăt realizate, deoarece viteza de rotaţie a stocului era atât de mare, încât rafturile se umpleau zilnic direct de la producători. În piaţă activau mai mulţi jucători de talie mai mică şi multe carmangerii”, descrie Vuşcan vremurile de început ale businessului. De când au pus pe raft primul produs Elit până azi, spune că piaţa locală de produse din carne şi mezeluri a trecut prin multe schimbări: de la preferinţe şi obiceiuri de consum diferite, la preferinţe diferite pentru modalităţi de ambalare, „dar am avut mereu abilitatea de a ne adapta trendurilor şi, mai ales, de a seta trenduri”.

    După ce, în urmă cu 20 de ani, afacerea „a trecut de la idee la realitate”, a urmat apoi planul de a deveni un important jucător regional pe piaţă, iar de acolo compania s-a extins la nivel naţional. „Cu fiecare client sau partener nou, cu fiecare produs nou, gamă sau brand lansat şi susţinut în piaţă, marcăm momente esenţiale pentru companie. Nu cred că a existat un an în care să nu ne fi confruntat cu vreo provocare, cu un moment-cheie în care a fost nevoie să luăm cele mai bune decizii referitoare la creşterea şi dezvoltarea businessului şi care ne-au trasat parcursul companiei.”

    Carte de vizită

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit:

    ► A absolvit Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai;

    ► A făcut parte din echipa Elit încă de la început şi, timp de 11 ani, în perioada 2002-2013, a ocupat funcţia de director comercial;

    ► În 2003 a preluat funcţia actuală, de administrator al companiei;

    ► Este pasionat de golf.

    În cele două decenii de activitate, Voicu Vuşcan spune că Elit a avut o singură perioadă de stagnare, în timpul crizei din 2008-2013, când 20% din industrie a intrat în faliment. Începând cu 2013 însă, compania a crescut an de an. „De-a lungul timpului am trecut prin multe situaţii dificile. Dar cu seriozitate şi perseverenţă, am depăşit provocările întâlnite, de exemplu, pe parcursul colaborării cu anumiţi clienţi. Orice eveniment, orice situaţie se rezolvă prin comunicare şi înţelegere. Seriozitatea, constanţa în calitatea produselor şi în prezenţa pe piaţă, inovaţia continuă şi, nu în ultimul rând, respectul faţă de clienţii noştri ne-au permis să devenim una dintre cele mai longevive companii din industria alimentară, cu branduri puternice, de top”, descrie el ingredientele succesului. Despre integrarea producătorului în 2018 în grupul Smithfield România (tranzacţie care s-a ridicat, potrivit anuarului Top Tranzacţii realizat de Ziarul Financiar, la 30 de milioane de euro), spune că acest pas a adus un important aport de capital, iar odată cu această integrare, compania şi-a propus să vină şi mai aproape de consumatorul final şi de aşteptările acestuia.

     

    2021, cel mai greu an din ultimul deceniu

    Spre deosebire de criza financiară precedentă, 2020, anul care a adus pandemia de COVID-19, spune că a fost un an mai predictibil, căci după perioada de lockdown am asistat la o revenire treptată a consumului. „În contrapartidă, 2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora. S-a adăugat creşterea explozivă a preţurilor la utilităţi în a doua jumătate a anului, cu un impact major în activitatea şi în performanţa companiei. Sincopele majore în fluxul de aprovizionare, generate de un context de piaţă mai dificil, au pus o presiune mare pe producţie, vânzări şi rezultate, care s-a menţinut constant, de-a lungul anului.” În perioada pandemiei, Elit a alocat un interes egal pentru respectarea cu stricteţe a normelor, reglementărilor şi recomandărilor specifice perioadei COVID-19, dar şi pentru gestionarea relaţiei cu angajaţii şi cu partenerii, managementului proceselor operaţionale şi atingerea obiectivelor strategice şi operaţionale ale companiei. „Stadiul în care ne-a găsit a contat cel mai mult în traversarea în siguranţă a perioadei pandemiei: Elit este o companie matură, cu resurse şi oameni profesionişti în domeniul lor de activitate, cu o echipă de management performantă, cu o capacitate de reacţie şi organizare rapidă şi eficientă. Toate acestea ne-au condus spre identificarea şi implementarea celor mai bune soluţii şi la o adaptare rapidă la noile condiţii de piaţă.”

    Pandemia, adaugă el, a accelerat schimbările în obiceiurile de consum, iar consumatorii au trecut de la etapa în care cumpărau cât mai multe, pentru a avea frigiderul sau cămara pline, la etapa în care îşi analizează atent nevoile şi achiziţionează strictul necesar. „În ultima perioadă se remarcă pe piaţă preferinţa consumatorilor pentru achiziţia produselor la gramaj fix, potrivite pentru o singură masă. Dorinţa acestora de a evita risipa alimentară este încurajată de noi, prin implementarea de modalităţi de ambalare cu gramaje fixe, în cantităţi mai mici.” Potrivit lui, consumatorul contemporan de mezeluri se regăseşte în alegeri conştiente, asumate. „În domeniul producţiei de preparate din carne, o preocupare continuă este crearea de produse cu reţete bune, cu un gust autentic, realizate în mod sustenabil. De-a lungul timpului Elit a achiziţionat cele mai bune tehnologii de producţie, şi-a asumat rolul de trendsetter al pieţei, a colaborat cu cei mai buni furnizori, a format o echipă competitivă dedicată dezvoltării produselor şi, nu în ultimul rând, a format o echipă performantă de management.”

     

    Gusturi locale pentru românii din ţară şi de peste graniţe

    După ani de creştere, în prezent businessul a ajuns la 16.000 de clienţi activi la nivel naţional şi la un portofoliu de peste 300 de tipuri de mezeluri din toate categoriile, incluzând aici produse fiert-afumate, crud uscate, specialităţi, salamuri, prospături, parizer, crenvurşti, cârnaţi, afumături, şunci etc. Toate acestea se regăsesc sub umbrela a şase branduri proprii: Elit (cel mai cunoscut), Plin de Carne, Premia, Promo, Veri şi Finom. Compania are în acest moment patru fabrici proprii în Bucureşti, Alba Iulia, Cugir şi Arad, cu o capacitate de producţie de 32.000 de tone pe an, iar distribuţia se face prin cinci depozite logistice (Alba Iulia, Bucureşti, Craiova, Bacău şi Constanţa) şi peste 20 de depozite cross-docking plasate în mod strategic pentru a deservi clienţii din orice parte a ţării.

    Reţeaua de magazine Elit, depozitele şi reţeaua de distribuţie care cuprinde o flotă de 300 de maşini frigorifice fac posibil ca mezelurile Elit să ajungă în cel mai scurt timp pe mesele consumatorilor. „Suntem printre primii producători de mezeluri care au recunoscut necesitatea unui sistem bine pus la punct de transport şi livrare a produselor către parteneri şi clienţi. În momentul de faţă deţinem una dintre cele mai eficiente reţele de distribuţie naţională din România.” Potrivit executivului, sezonul grătarelor aduce o creştere semnificativă a volumelor de vânzări pentru mici, însă vânzările din industrie sunt supuse sezonalităţii, mai ales atunci când vorbim de produse special destinate grătarului, cum sunt micii, sau de produse puternic asociate perioadei sărbătorilor de iarnă, cum ar fi specialităţile sau cârnaţii.

    Voicu Vuşcan, administrator, Elit: „2021 a fost marcat de o instabilitate generală, iar pentru industrie a fost probabil cel mai greu an din ultimul deceniu, cu numeroase provocări, marcat de ameninţarea pandemiei, de lipsa materiilor prime şi de întârzieri în livrarea acestora.”

    Relativ constante, de-a lungul anului, sunt vânzările de salamuri, crenvurşti şi cârnaţi de casă. Produsele companiei se adresează întregii familii, atât seniorilor cât şi tinerilor. „De aceea, ne-am dorit ca noua înfăţişare a brandului Elit să corespundă atât valorilor sale cât şi aşteptărilor clienţilor noştri – un brand cu rădăcini solide care devine din ce în ce mai conversaţional. Încă de la început ne-am dorit să venim mai aproape de consumatorul final, de aşteptările acestuia. Astfel, începând cu selecţia materiei prime, procesul de producţie, testarea şi calibrarea gustului şi în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experienţă clară şi consistentă despre reţete cu tradiţie şi produse inovatoare.” Compania are, potrivit lui Voicu Vuşcan, un impact şi asupra micilor magazine şi a furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente, la a căror dezvoltare organică îşi aduc sprijinul, prin  parteneriate locale stabile. „Tot timpul mă bucur atunci când avem exclusivitate într-un lanţ local de magazine. Impactul asupra micilor magazine se traduce prin servicii complexe şi de calitate, asigurarea mărfii la timp şi susţinerea financiară prin oferirea de termene de plată favorabile, necesare pentru realizarea de plus valoare.”

    Peste 80% din produsele Elit sunt comercializate în prezent în retailul tradiţional şi cele 57 de magazine proprii, dar şi în IKA. O parte dintre produsele companiei merg şi la export, cu predilecţie în ţările în care trăiesc mari comunităţi de români, precum: Italia, Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Danermarca, Suedia sau Austria. „Sunt mândru când spun că este greu să găseşti vreun oraş sau sat fără produse Elit. Aria geografică în care activăm este România şi este important pentru noi să fim cât mai aproape de consumatorii din mediul rural sau urban.”

     

    Dorinţa de autodepăşire, un „must” în CV

    În ultimii 5 ani, şi numărul angajaţilor a crescut exponenţial, echipa businessului ajungând în prezent la 2.000 de persoane. „Elit este un angajator preferat în zona Transilvaniei, acolo unde locurile de muncă oferite de companie sprijină indirect crearea unui lanţ valoric sigur şi stabil, având impact semnificativ asupra micilor magazine, furnizorilor locali din industria alimentară sau furnizorilor de servicii adiacente.” De altfel, Voicu Vuşcan susţine că Elit s-a dezvoltat datorită oamenilor dedicaţi, direct implicaţi în procesul de producţie şi în toate departamentele de sprijin. „Ne consolidăm poziţia de top în rândul procesatorilor de carne, ridicând permanent standardele de calitate prin acţiuni care au la bază un program continuu de investiţii în fiecare latură a afacerii. Investim permanent pentru a inova, pentru a maximiza standardele de calitate, pentru creşterea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Nu în ultimul rând, investim în oameni, pentru că doar cu ajutorul lor pot fi susţinute toate aceste procese.” De aceea, adaugă el, dorinţa de dezvoltare şi autodepăşire este esenţială pentru fiecare angajat al companiei. „Dacă angajaţii Elit nu ar fi înarmaţi cu aceste calităţi, ar fi o provocare să ţină pasul.” Dacă ar trebui să angajeze un om pe baza răspunsului oferit unei singure întrebări, spune că l-ar întreba, cu siguranţă, pentru cât timp doreşte să facă parte din echipa companiei. „Este foarte important să cunoaştem intenţiile, să ştim dacă ne putem baza unii pe alţii. Răspunsul acesta m-ar ajuta să evaluez dacă pune preţ pe loialitate, seriozitate şi stabilitate. Echipa Elit este caracterizată de aceste atribute şi caut membri care să le preţuiască şi să le respecte la fel de mult.”

     

    Viitorul, privit cu optimism

    În următorii 20 de ani, executivul îşi doreşte ca jucătorul să îşi consolideze poziţia pe piaţa în care activează. „Derulăm proiecte concrete pentru optimizarea capacităţilor de producţie, de depozitare şi de distribuţie a produselor noastre. Momentan, ne concentrăm pe dezvoltarea unei viitoare platforme logistice de mare capacitate la Alba Iulia. În urma finalizării acestei investiţii, vom avea o mai mare capacitate de producţie şi livrare, ceea ce duce şi la o oportunitate de a livra şi pe alte canale de vânzare.” Potrivit lui, noua platformă, pentru dezvoltarea căreia nu oferă însă cifre legate de investiţii, va aduce şi o eficientizare a muncii şi, speră el, posibilitatea creării de noi locuri de muncă. „Dorim să fim în continuare un angajator important pe piaţa forţei de muncă la nivel local, iar cei care îşi doresc o carieră în industria alimentară sunt aşteptaţi să ni se alăture.” Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi propun să păstreze acelaşi trend de creştere şi vor continua dezvoltarea, cu focus special pe brandurile din portofoliu. „Planurile de viitor rămân, aşadar, optimiste: investiţii constante în spaţiile de producţie, în flota de transport, investiţii în infrastructură şi, automat, creşterea numărului locurilor de muncă.”

     

    Un domeniu de actualitate indiferent de vremuri

    În ceea ce-l priveşte, Voicu Vuşcan povesteşte că a ajuns în domeniul acesta din întâmplare, printr-o conjunctură pe care acum, privind înapoi, o vede favorabilă. În toţi aceşti ani de activitate în cadrul Elit, executivul spune că i s-a reconfirmat mereu importanţa implicării personale şi faptul că încrederea acordată echipei se întoarce înzecit, cu rezultate performante pentru companie. „Îţi trebuie multă pasiune, dedicare şi responsabilitate pentru a avea o carieră de succes în industria alimentară, dar este un domeniu frumos, esenţial, un domeniu care va fi de actualitate şi de viitor indiferent de vremuri”, le transmite în încheiere executivul tinerilor aflaţi la început de drum. El îi sfătuieşte pe aceştia să rămână în România, să o dezvolte, pentru că aici există un mare potenţial. „Produsele româneşti sunt acea categorie de produse de suflet, meşteşugite cu respect pentru tradiţie si valorile româneşti de către oamenii de lângă noi. Ele generează locuri de muncă şi bunăstare în comunitatea locală. Indiferent că veţi căuta servicii sau diverse produse, să aveţi în vedere că afacerile locale au nevoie şi merită susţinute. De aceea, îi încurajez să consume produse locale, realizate de cei de lângă noi.”

  • Tranzacţie în FMCG, pe segmentul cel mai fierbinte al pieţei, mâncarea “verde”. Verdino, start-up-ul fondat de Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu, preia două branduri de produse vegetale de la Prefera Foods

    Verdino Green Foods, un start-up cofondat în urmă cu mai puţin de patru ani de antreprenorii Raul Ciurtin şi Eberhart Răducanu, care realizează alimente pe bază de proteine de mazăre, a preluat două branduri de produse vegetale de la Prefera Foods. Este vorba de Unfished şi Green Course, primul nume activ pe segmentul alternativelor la peşte, iar celălălalt este o marcă de produse ready meals, sosuri, maioneze vegane şi alternative vegetale la carne.

    Prefera Foods este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa conservelor din România, ce deţine brandurile „Unfished”, „Capricii şi Delicii” şi „de Azi”. Compania este deţinută de Raul Ciurtin, care este şi fondator al Verdino.

    Verdino Green Foods, ca urmare a acestei tranzacţii, îşi consolidează portofoliul de produse, intrând pe segmentul de alternative vegetale la peşte, cu conserve de ton vegetal, salate şi paste tartinabile, alternative la ton şi somon.

    „Consolidarea portofoliului de produse vegane este o prioritate pentru noi, tocmai de aceea am şi făcut pasul către segmentul de peşte din plante şi ready meals vegane. Urmărim să ne diversificăm portofoliul în aceste direcţii şi să fim un jucător cheie în Europa pe această piaţă a produselor alternative la carne şi peşte. Industria produselor plant-based a avut cel mai mare avânt în ultimii ani şi numărul consumatorilor creşte exponenţial, trendul venind şi pe fondul conştientizării beneficiilor produselor vegetale şi a unui stil de viaţă echilibrat”, declară Raul Ciurtin, fondator al Verdino Green Foods. Valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică.

    Compania are în portofoliu peste 60 de produse pe care le-a listat în peste 2.000 de magazine din România, Elveţia, Olanda, Spania, Macedonia de Nord, Serbia, Bulgaria şi Marea Britanie. Totodată, compania şi-a deschis reprezentanţe în cele mai mari pieţe europene, Germania şi Marea Britanie.

    La finalul anului trecut, Verdino a atras aproape 4 milioane de euro de la investitori, iar cea mai mare parte a sumei a venit din partea BlackPeak Capital, un fond de investiţii ce figurează a avea sediul central în Bulgaria, dar care are şi birouri la Bucureşti, Ljubliana şi Viena. Investiţia a fost folosită atât pentru dezvoltarea producţiei, adică deschiderea celei de-a doua fabrici Verdino, cât şi pentru creşterea vânzărilor la nivel internaţional.

    Compania Verdino Green Foods a obţinut în 2021 afaceri de 18,5 mil. lei, plus 75%. Prefera Food a raportat în acelaşi ani o cifră de afaceri de 43 mil. lei, în scădere faţă de 51 mil. lei în 2020.